-
„Strada Turnului și moara Sag fotografiate din turnul de la Poarta Sag/ Turnului // Saggasse und Sagmühle vom Sagtorturm aus fotografiert”
Această fotografie sepia deosebit de valoroasă se află în Colecția de grafică documentară a Muzeului Brukenthal // Sammlung für Dokumentargraphik, Brukenthalmuseum din Sibiu. Fotografia cu numărul de inventar GD 18238, ( pozitiv pe hârtie sărată după un clișeu pe sticlă, 26,4 x 20,6 cm ), a fost făcută de renumitul fotograf sibian Theodor/ Tivadar Glatz (1818-1871) la mijlocul secolului al XIX-lea pe strada Sag/ Turnului din Sibiu.
Instantaneul a fost datat în anii 1860, ante 1873, presupunându-se că a fost făcut de pe acoperișul morii Sag de pe strada Sag/ Turnului!La o analiză mai atentă a unghiului din care Glatz a fotografiat strada Turnului ne dăm seama că această fotografie a fost realizată de la o înălțime relativ mare, în niciun caz de pe acoperișul unei clădiri aflată în perioada respectivă pe strada Turnului. Un indiciu care ne ajută să elucidăm acest mister este faptul că în fotografie apare moara Sag, mai exact acoperișul și latura vestică a morii Sag de pe strada Turnului, moară demolată în anul 1873.
Singura construcție înaltă situată pe strada Sag/ Turnului în perioada respectivă a fost Turnul Croitorilor ( Schneiderturm ) de la Poarta Sag/ Turnului ( Sagtor ).După părerea mea fotografia cu numărul de inventar GD 18238, aflată în Colecția de grafică documentară a Muzeului Brukenthal, a fost realizată de fotograful Theodor Glatz la mijlocul anilor 1850, între 1856 și 1858, din Turnul Croitorilor de la Poarta Sag/ Turnului, sigur înaintea demolării turnului, porții noi ( construită 1830 ) și zidurilor adiacente în 1858.
În Colecția de grafică documentară a Muzeului Brukenthal // Sammlung für Dokumentargraphik, Brukenthalmuseum din Sibiu se află alt instantaneu cu același motiv stradal realizat de Theodor Glatz în jurul anului 1860 din intersecția strazii Turnului cu strada Croitorilor, după demolarea Turnului și Porții Sag/ Turnului în 1858. În această fotografie apare, de asemenea, moara Sag.
Moara Sag se afla în proprietatea Bisericii Evanghelice Sfânta Maria ( Stiftungsmühle ) și apare în documentele vremii și sub denumira de Pfarrersmühle / Pfarres Mül // Moara Preotului / Moara Popilor. Moara, cunoscută și sub denumirea de moara românului deoarece era dată în arendă unui morar român pe nume Bobeș, se afla lângă canalul Morilor ( Mühlkanal ) în intersecția străzii Sag Gasse ( Turnului ) cu strada Bach Gasse ( Valea Mare ).
După acest instantaneu, listat sub titlul de, Strada Turnului cu Biserica Evanghelică în fundal // Ansicht der Saggasse mit der evangelischen Stadtpfarrkirche im Hintergrund, cod de inventar GD 18235, ( pozitiv pe hârtie albumizată după un clișeu pe sticlă, 21,3 x 18 cm ), s-a realizat o xilogravură cunoscută publicului larg. O găsim ca ilustrație în cartea jurnalistului Charles Boner „TRANSYLVANIA – ITS PRODUCTS AND ITS PEOPLE“ / „Transilvania – produsele şi poporul său” apărută la Londra în anul 1865. „The woodcuts engraved by Mr. G. Pearson /Seite XIII“
Colaj realizat cu ajutorul ilustrațiilor și fotografiilor din arhiva grupului Alt-Hermannstadt și planul orașului Sibiu din 1875, copiat și completat cu texte olografice de Johann Böbel în 1882/1883. În partea stânga-sus a colajului se vede fotografia realizată de Theodor Glatz ante 1858, cod de inventar GD 18238, iar în partea stânga-jos se află instantaneul cu numărul de inventar GD 18235 realizată în jurul anului 1860 și xilogravura din cartea jurnalistului Charles Boner „Transilvania – produsele şi poporul său” apărută la Londra în anul 1865.
~~~o~~~
Stânga: Poarta Sag/ Turnului, vedere dinspre oraș // Das Sagtor, Innenansicht – pictură de Johann Böbel (1854).
Dreapta: Poarta Sag/ Turnului, vedere din exterior // Das Sagtor, Aussenansicht – pictură de Johann Böbel (1858).~~~o~~~
Stânga: Fotografia cu numărul de inventar GD 18235 realizată de theodor Glatz în jurul anului 1860. După această fotografie s-a realizat xilogravura din cartea jurnalistului Charles Boner „TRANSYLVANIA – ITS PRODUCTS AND ITS PEOPLE“ / „Transilvania – produsele şi poporul său” apărută la Londra în anul 1865.
Dreapta: Fotografie realizată dinspre vechiul pod din lemn peste râul Cibin în anii 1880. Pe terenul din partea dreaptă a fotografiei se afla bastionul din fața Porții Sag/ Turnului, bastion demolat în 1852. În partea stângă se vede atelierul / spațiul comercial al fabricii RIEGER. Andreas Rieger și-a mutat atelierul din Târgul Peștelui 16 în clădirea din Piața Cibin în anul 1875. Fabrica se numea inițial „Prima fabrică ardeleană de maşini agricole şi turnătorie de fier”.~~~o~~~
Stânga: Instantaneu realizat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cu ajutorul acestei fotografii se poate determina locul aproximativ din care Theodor Glatz a făcut cele două fotografii. În partea dreaptă a pozei se vede casa (azi, nr. 21/A) strada Turnului colț cu strada Croitorilor // Schneidergasse. Pe suprafața terenului vizibil în partea dreapta-jos a fotografiei se afla Turnul Croitorilor de la Poarta Sag/ Turnului. Fotografia cu numărul de inventar GD 18235 a fost făcută din locul în care se află băiatul lângă roaba din lemn! Fotografia cu numărul de inventar GD 18238 a fost realizată din același unghi (aceeași perspectivă) din care a fost făcută această fotografie, DAR de de la o înălțime relativ mare, adică din Turnul Croitorilor!
Dreapta: Instantaneu realizat între 1901 și 1904 pe strada Saggasse, care se numește din 1934 strada Turnului. Cartea poștală, inscripționată cu textul „Gruss aus Hermannstad / Saggasse” (Salutări din Sibiu / Saggasse = strada Joagărului = Turnului), a circulat în 1904.~~~o~~~
Detaliu din planul orașului Sibiu din 1875, copiat și completat cu texte olografice de Johann Böbel în 1882/1883. Moara Sag, aflată în intersecția străzii Sag Gasse (Turnului) cu strada Bach Gasse (Valea Mare) este marcată cu un cerc roșu, Poarta Sag/ Turnului cu un cerc negru. În fața porții (extramuros) se vede bastionul demolat în 1852.
(*) Pe strada Turnului, colț cu Valea Mare se afla din ~1527 până în 1873 o moară. În primii ani a fost gater/ joagăr, după 1534 joagăr și moară de măcinat, și ulterior, până la demolare 1873, a funcționat ca moară de măcinat grâne (Mehlmühle). Moara era pusă în funcțiune de apele canalului Pârâul Mare // Großer Bach, alimentat din canalul Morilor // Mühlkanal. De la acest canal, „Großer Bach“, se trage numele străzii „Bach Gasse“ (strada Pârâului) astăzi str. Valea Mare.
În documentele vremii moara apare sub denumirea „Sag“. Cuvântul german <Säge>, forma veche <Sag>, în dialectul săsesc <suách> (á=ă), înseamnă ferăstrău, deci: moara gater/ joagăr de pe strada „Joagărului”, lângă Poarta „Joagărului” (Poarta Turnului).
Moara era cunoscută și sub denumirea de „Pfarrersmühle” și „Pfarres Mül” // Moara Preotului sau Popilor și aparținea bisericii evanghelice Sfânta Maria (Stiftungsmühle). Moara era cunoscută și sub denumirea de – moara românului – deoarece era dată în arendă unui morar român pe nume Bobeș. De la această moară se trage numele străzii Turnului: „Sag Gasse”. În harta bilingvă a orașului Sibiu din 1921 strada Saggasse (săsește <Suáchtgass>) poartă și denumirea str. Turnului. Din anul 1934 se numește str. Turnului.
Se pare că moara Sag este mult mai veche. Existența unei mori „Sag“ este atestată într-un document / factură din sec. al XIV-lea (?): „Qu. 2; 14. Jahrhundert: Die Rieser haben gefurt zu der Sag und die dazu gearbeitet haben“! ~ Sursă: Arnold Pancratz „Numele străzilor din Sibiu“ // „Die Gassennamen Hermannstadts“, carte tipărită 1935 la tipografia sibiană Krafft & Drotleff. Arnold Pankratz a preluat informația din cartea: „Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sächsischen Archiven. I. Bd. Rechnumgen (1380-1516), Hermannstadt 1880”. -
„Feldblumen“ // „Flori de câmp“
Vaza cu flori de câmp – Acuarelă realizată de Iuliana Fabritius-Dancu. I. Fabritius-Dancu a fost pictoriţă, etnografă, istoric de artă şi scriitoare de limba germană. S-a născut în 21 ianuarie 1930 la Sibiu și a decedat în 7 august 1986 la Bucureşti.
-
„Eckschrank aus Siebenbürgen“ // „Colțar din Transilvania“
Colțar din sec. al XVIII-lea cu inscripție chirilică. Acuarelă realizată de Iuliana Fabritius-Dancu, pictoriţă, etnografă, istoric de artă şi scriitoare de limba germană.
-
„Priesterturm und Ladislauskapelle / Jakobskapelle” // „Turnul Preoților și Capela Sf. Ladislau / Iacob” – Foto Carl Dörschlag 1895
Această fotografie realizată de celebrul pictor sibian Carl Dörschlag în 1895, arată Turnul Preoților / Turris Praetorii ( Turnul Comitelui ) // Priesterturm și Capela Sf. Ladislau // Ladislauskapelle, de asemenea, numită și Capela Sf. Iacob // Jakobskapelle, din Piața Huet. Capela, menționată în 1468 sub numele de Sf. Iacob, a fost construită la începutul secolului al XV-lea.
Din Cronica lui Emil Sigerus aflăm că Turnul Preoților și capela Sf. Iacob au fost demolate la începutul lunii august în anul 1898: „1898 /1.8 Der Priesterturm und die Jakobskapelle auf dem Huetplatz werden abgebrochen.“Carl Dörschlag, ( 1832-1917 ), a fost profesor de desen la Școala evanghelică primară din Sibiu și al treilea președinte al Asociației pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu // Vereins zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt, în perioada 17 mai 1896-1914. Asociația înființare în 1879 a fost desființată în anul 1929. Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
Un detalie care ajută la datarea fotografiilor făcute în Piața Huet la sfârșitul secolului al XIX-lea este gardul din fier forjat ridicat în jurul Bisericii Evanghelice în 1883. Cronicarul sibian Emil Sigerus menționează acest eveniment în Cronica orașului Sibiu 1100-1929: „1883.1.7. Auf dem Huetplatz wird rings um die evang. Kirche ein Gitter aufgestellt.” // „1883.1.7. Se ridică un gard în jurul bisericii protestante din Piața Huet.”
Locația Turnului Preoților și a capelei Sf. Ladislau / Iacob.
-
„Priesterturm und Ladislauskapelle / Jakobskapelle ” // „Turnul Preoților și Capela Sf. Ladislau / Iacob“ – foto Fr. Auner
În această fotografie, realizată la sfărșitul sec. al XIX-lea (ante 1898) și atribuită de Emil Sigerus fotografului Fr. Auner, se vede Turnul Preoților / Turris Praetorii (Turnului Comitelui) // Priesterturm și Capela Sf. Ladislau // Ladislauskapelle (anterior cunoscută sub denumirea Sf. Iacob // Jakobskapelle) din Piața Huet.
Din Cronica lui Emil Sigerus aflăm că Turnul Preoților și capela Sf. Iacob au fost demolate în anul 1898, luna august: „1898 /1.8 Der Priesterturm und die Jakobskapelle auf dem Huetplatz werden abgebrochen.“
-
„Kruzifix“ // „Crucifix“
Grupul statuar „Isus pe cruce” din capela „Sfânta Cruce” a fost realizat în 1417 dintr-un singur bloc de piatră de sculptorul austriac Petrus Lantregen (Peter Landregen) pentru mănăstirea şi biserica Dominicană aflată în fața Porții Elizabeta // Elisabethtor / Porții Gușteriței. La picioarele răstignitului Isus se află Sfînta Fecioară Maria și Sfîntul Apostol Ioan.
În anul 1242 Mănăstire Dominicana a fost distrusă de mongoli și reclădită. După distrugerile provocate de armata turcilor în 1432 magistratul orașului permite ordinului dominican să-și construiască în 1474 un edificiu în interiorul zidurilor cetății – astăzi Biserica Ursulinelor.
În 1475 Mănăstirea Dominicană abandonată din fața Porții Elisabeta este transformată de oraș în spital pentru leproși.
În timpul asediului orașului Sibiu de către armata lui Gheorghe Rákóczi al II-lea 1659, „Biserica Suferinzilor” // „Seuchenkirche” (tradus: „Biserica Molimei”) a fost demolată, pentru a nu fi folosită de inamic ca punct de atac, iar statuia de piatră a fost cufundată în lacul din fața porții Elizabeta și acoperită cu molozul edificiului. În anul 1683 magistratul a dat ordin să fie dezgropată și instalată pe locul unde se află astăzi, protejată sub cupola capelei inaugurată 1755 – cunoscută astăzi sub denumirea de Capela Sfânta Cruce din fosta Piața Gării.Până în anul 1659 statuia era amplasată deasupra altarului fostei mănăstiri Dominicane din fața Porții Elisabetha. Unii istorici sunt de părere că acest grup statuar era inițial o cruce triumfală – crux triumphalis // Triumphkreuz – amplasată „la mare înălțime“ deasupra altarului mănăstirii Dominicane.
Crucea are o înălțime de 730 cm și este inscripționată pe partea dreaptă cu textul: Hoc opus fecit Petros Lantregen von Osterreich, și pe partea stângă cu inscripţia: Anno domini milesimo CCCCXVII.Din cronica lui Emil Sigerus aflăm următoarele amănunte:
1417 Peter Landregen cioplește un cruzifixus dintr-un monolit pentru Mănăstirea Dominicană din fața Porții Elisabeta.
1474 Consiliul dă permisiunea călugărilor dominicani să-și construiască mănăstirea și biserica în interiorul zidurilor orașului.
1475 Mănăstirea dominicană abandonată din fața Porții Elisabeta este transformată de oraș în spital pentru leproși.
1659 Biserica Molimei (Biserica Suferinzilor) din fața Porții Elisabeta este demolată.
1683 Magistratul instalează din nou crucea mare de piatră în fața Porții Elisabeta și construiește o boltă peste ea.
1417 Peter Landregen meißelt aus einem Monolith einen Cruzifixus für das Dominikanerkloster vor dem Elisabethtor.
1474 Der Rat erteilt den Dominikanermönchen die Erlaubnis, ihr Kloster und ihre Kirche innerhalb der Stadtmauer zu erbauen.
1475 Das verlassene Dominikanerkloster vor dem Elisabethtor wird von der Stadt zu einem Spital für Aussätzige eingerichtet.
1659 Die vor dem Elisabethtor stehende Seuchenkirche wird niedergerissen.
1683 Der Magistrat lässt das große Steinkreuz vor dem Elisabethtor wieder aufstellen und ein Gewölbe darüber bauen. -
„Kreuzigung“ // „Răstignirea“
Fresca „Răstignirea“ din Biserica Evanghelică ”Sfănta Maria” / Sibiu a fost realizată de Johannes von Rosenau 1445. În anii 1989-1990 a fost restaurată de pictorul Liviu Ciungan.
-
„Blumentag in Hermannstadt ~ 1913“ // „Ziua florilor la Sibiu ~ 1913“
Această fotografie deosebit de frumoasă a fost făcută pe 18 iunie 1913 la Sibiu, pe Corso, în timpul celei de-a treia ediții a „Zilei Florilor” // „Blumentag”, organizată de către Asociaţia Femeilor pentru susţinerea financiară a Școlii Evanghelice de Fete din Sibiu. Cartea poștală ilustrată se află în colecția privată Wolff.
-
„Sächsische Festtracht“ // „Port festiv săsesc“
Sibiancă tânără în port festiv // Festtracht. Fotografie format Carte cabinet: 110x169mm (100x148mm) din atelierul fotografului brașovean Leopold Adler, născut la 12 iulie 1848 la Praga – decedat la 8 mai 1924 la Brașov. Notație pe verso: „Sächsische Festtracht um 1838, Hermannstadt“. („în jurul anului 1838” se referă la perioada din care datează portul/costumul festiv purtat de femeie)
-
„Kleiner Ring und Laubenkirche in Hermannstadt” // „Piața Mică și Biserica Arcadelor din Sibiu”
În această pictură frumoasă, realizată de Heinrich Zutter în anul 1846, se văd două case din Complexul de clădiri construite pe tunelul boltit din Piața Mică // Kleiner Ring. Clădirile au fost ridicate la sfărșitul sec. al XV-lea(*) deasupra drumului care făcea legătura între Orașul de Jos și Orașul de Sus, prin prelungirea străzii Ocnei // Burgergasse. În unele documente întregul complex cu tunelul boltit apar sub denumirea Lügenbrücke. În 1851, complexul de clădiri și vechiul pod de trecere Lügenbrücke // Podul Minciunilor au fost demolate de italieni!
(*) Emil Sigerus, Chronik der Stadt Hermannstadt 1100-1929: „1494 Die Schusterzunft erbaut auf der Liegenbrücke eine neue Zunftlaube” // Cronica orașului Sibiu 1100-1929: „Breasla cizmarilor construieşte un nou sediu deasupra Podului Minciunilor.”
La etajul clădirii din spatele fântânii cu pompă se afla Biserica Evanghelică Laubenkirche // Biserica Arcadelor. Numele bisericii se trage de la cuvântul german Laube, după denumirea spațiilor boltite (Lauben) de sub arcadele clădirilor din Piața Mică și Piața Mare. În aceste logii/galerii numite Laubengänge se aflau localuri comerciale, așa-numitele „bolti“. Cuvântul Laube înseamnă și „umbrar“/„foisor de grădină“.
Biserică evanghelica Laubenkirche a fost înființată ca despăgubire în urma renunțării la biserica fostei Mănăstiri Dominicane de pe str. General Magheru, atribuită călugărițelor ursuline, apărute 1733 în Sibiu.
Biserica Arcadelor a funcționat în clădirea din Piața Mică, aflată deasupra străzii Ocnei, la primul etaj în îcaperile / bolțile Aurarilor! Aici Emil Sigerus nu se exprimă clar…
În cartea Despre vechiul Sibiu // Vom alten Hermannstadt, vol. I editată 1922, Emil Sigerus scrie: „Als Ersatz für die so verlorene Klosterkirche baute die Stadt oberhalb der Goldschmiedelaube auf der Lügenbrücke eine hölzerne, ganz schmucklose Kirche, die Laubenkirche“ (Ca compensație pentru pierderea bisericii mănăstirii, orașul a construit o biserică neornamentată din lemn, deasupra bolții aurarilor, pe Podul Minciunilor, biserica Laubenkirche.). În vol. III, apărut 1928, putem citi la pagina 18: „Als Ersatz hierführ ward die Goldschmiedelaube auf der Lügenbrücke zu einer Kirche, der Laubenkirche, umgestalltet.“ (Ca compensație, pentru biserica cedată, bolta aurarilor de pe Podul Minciunilor a fost transformată într-o biserică, biserica Laubenkirche.). Johann Böbel poziționează Biserica Arcadelor deasupra localurilor comerciale [Gewölbslokale].
În anul 1883 – 32 de ani după demolarea Bisericii Laubenkirche – s-a construit Biserica Sf. Johannis // Johanniskirche pe terenul fostului Zwinger Soldisch. (Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.)
Complexul de clădiri demolat 1851. ~ Descriere preluată din harta orașului Sibiu, realizată de Johann Böbel 1882/83, după o litografie de Robert Krabs și un desen de F. Dimitrowits din 1875.
„Clădirile aflate deasupra tunelului boltit din Piața Mică demolate la începutul anilor 1850
1. Biserica evanghelică Laubenkirche, dedesubt localuri comerciale [Gewölbslokale].
2. Localuri comerciale, încăperi boltite [Gewölbslokale].
3. Localuri comerciale, încăperi boltite sub arcade [Gewölbslokale /Arkadenbau].
4. Bolta franzelarilor (trecere de la o piață la cealaltă).
5. Oficiul balanței publice și alte localuri comerciale, deasupra lor la primul etaj, halele de vânzăre ale cizmarilor, croitorilor (sași) și pantofarilor.
6. Așa-numitul Podeț al laptelui, un pasaj mic, boltit de trecere de la o piață la cealaltă.
7. Casa Baronul von Rosenfeld. La parter localuri boltite, la primul și al doilea etaj Academia de Drept (inființată de sași). Dupa ce a fost demolat Podul Minciunilor în anul 1851, Academia de Drept a fost mutată pe str. Fleischergasse // str. Macelarilor în casa nr.32. Din str. Fleischergasse a fost mutată în clădirea (orășenească) albastră din Piața Mare, de acolo pe str. Reispergasse // str. Avram Iancu în clădirile de la nr.9 si 11. Din Reispergasse a fost mutată pe str. Sporergasse // str. General Magheru nr.22… astăzi [1883] Academia maghiară de Stat.
8. Casa lui Jikeli, cu două etaje, în această casă exista o farmacie.
9. Podul de trecere pe care se afla căsuța barbierului Kisch. Sub aceste clădiri, după cum este indicat în plan, se afla un tunel boltit și drumul de acces din Orașul de Jos spre Orașul de Sus.
10. Scările acoperite (cu trepte din lemn).“
(Textul tradus din harta orașului Sibiu desenat de Böbel 1882/83)„Die grossen Gebäude auf der vormals bestandenen Lügenbrücke.
1. Die Laubenkirche, unter dieser ebenerdig Gewölbslokale.
2. Gewölbslokale
3. Gewölbslokale (Arkadenbau)
4. Weisbäckerladen (Durchgang von einem Platz zum andern).
5. Das städtische Waghaus und sonstige Verkaufslokale, ober diesen im ersten Stock, die Verkaufshallen der Tschismenmacher, der sächsischen Schneider und Schuster.
6. Das sogenannte Milchbrückel, ein nieder gewölbter Durchgang von einem Platz zum anderer.
7. Baron von Rosenfeldsche Haus. Zu ebener Erde Gewölbslokale, im ersten und zweiten Stock die Fakultät. (Von den Sachsen gegründet). Als die Lügenbrücke im Jahre 1851 abgetragen wurde, ist die Rechtsakademie in die Fleischergasse in das Haus Nro.32 übersiedelt. Aus der Fleischer Gasse in das früher sogenannte blaue Stadt Haus auf dem Grossen Ring, von dort in die Reispergasse in die beiden Häuser N.9, 11. Aus der Reispergasse in die Sporer Gasse, in das Haus N.22… ist sie nun ungarische Staat Akademie.
8. Jikeli’sche Haus, zwei Stock, in dem Haus die Apotheke.
9. Die Überfahrtsbrücke, auf derselben das Häuschen mit der Barbier Stube Kisch. Unter diesen Gebäuden, wie im Plane angegeben ist, bestand ein hochgewölbter Tunnel zur Auffahrt aus der unter Stadt in die ober Stadt.
10. Die gedeckte Stiege. (mit Holz Stufen)“
(Textul original din harta orașului Sibiu desenat de Böbel 1882/83) -
„Piața Huet ~ Piața Mică și Complexul de clădiri lângă Podul Minciunilor // Huet Platz ~ Kleiner Ring und Gebäude bei der Lügenbrücke“
Piața Huet, Piața Mică și Complexul de clădiri lângă Podul Minciunilor descrise de Johann Böbel 1882/83 în harta orașului Sibiu, realizată de după o litografie de Robert Krabs și un desen de F. Dimitrowits din 1875.
Text olograf introductiv, tradus din harta lui Böbel:
„Schimbările care au avut loc între 1830 și 1883, în incinta și în afara orașului. Demolarea porților, turnurilor și bastioanelor care făceau parte din sistemul de fortificație, cât și zidurile de centură dărâmate. Demolarea Podului Minciunii și altor construcții, clădiri, precum și alei, drumuri și străzi desființate, dar și cele noi amenajate etc. adunate și desenate în hartă de Johann Böbel 1882.“
Clădirile mari existente pe Podul Minciunilor
1. Biserica evanghelică Laubenkirche, dedesubt localuri comerciale [Gewölbslokale].
2. Localuri comerciale, încăperi boltite [Gewölbslokale].
3. Localuri comerciale, încăperi boltite sub arcade [Gewölbslokale /Arkadenbau].
4. Bolta franzelarilor (trecere de la o piață la cealaltă).
5. Oficiul balanței publice și alte localuri comerciale, deasupra lor la primul etaj, halele de vânzăre ale cizmarilor, croitorilor (sași) și pantofarilor.
6. Așa-numitul Podeț al laptelui, un pasaj mic, boltit de trecere de la o piață la cealaltă.
7. Casa Baronul von Rosenfeld. La parter localuri boltite, la primul și al doilea etaj Academia de Drept (inființată de sași). Dupa ce a fost demolat Podul Minciunilor în anul 1851, Academia de Drept a fost mutată pe str. Fleischergasse // str. Macelarilor în casa nr.32. Din str. Fleischergasse a fost mutată în clădirea (orășenească) albastră din Piața Mare, de acolo pe str. Reispergasse // str. Avram Iancu în clădirile de la nr.9 si 11. Din Reispergasse a fost mutată pe str. Sporergasse // str. General Magheru nr.22… astăzi [1883] Academia maghiară de Stat.
8. Casa lui Jikeli, cu două etaje, în această casă exista o farmacie.
9. Podul de trecere pe care se afla căsuța barbierului Kisch. Sub aceste clădiri, după cum este indicat în plan, se afla un tunel boltit și drumul de acces din Orașul de Jos spre Orașul de Sus.
10. Scările acoperite (cu trepte din lemn).Piața Huet, în trecut numit Cimitir
l. Casa nr. 18, construită pe locul unde se afla o capelă veche, din perioada înainte de Reformațiune, demolată în 1831.
2. Barăcile tocilarilor (construcții din lemn) demolate în anii ’30.
3. Casa organistului Bielz, numită „La Țăranul vesel” [Zum lustigen Bauern], demolată în anii ’50.
4. Scară de acces. Capelă, inițial bibliotecă, transformată în anii ’60 în sală de clasă. În anii ’30, încă mai existau tei vechi lângă portalul nordic al bisericii și în fața casei parohiale. Acestea au fost însă tăiate. În anii ’40 au fost plantați teii care există și astăzi [1883]. Până în anii ’50 piața era pavată doar parțial, în anii ’60 a fost nivelată, nou pavată și amenajată cu trotoar.
5. Scără de acces spre clădirea de la nr. 1 și 6 str. Măcelarilor [Fleischergasse] (scară demolată).Piața Mică
1. Toate clădirile, de la nr. 7 până la nr. 16, aveau arcade până în anii ’60, numite „unter dem Gestimpel”, unde cizmarii și postăvarii aveau standuri de vânzare.
2. Bolțile Măcelarilor [Fleischerlauben], anterior sub arcade deschise, zidite în anii ’50.
3. Fosta scară de acces spre Teatrul Actorilor Amatori [Dilletanten Theater].
4. Casa nr. 23 până în anii ’50 cu arcade.
5. Casa nr. 25 până în anii ’60 cu arcade.
6. Casa nr. 32 până în anii ’50 cu arcade.
7. Fântână veche, foarte adâncă, înconjurată cu un grilaj artistic de fier, a existat până în anii ’30. Inițial fântână cu roată a fost transformată într-o fântână cu pompă. În anii ’50 a fost abandonată și acoperită cu fostăne de stejar. În anii ‚50, când Podul Minciunilor a fost înlăturat, Piața Mică era încă nepavată, dar până la sfârșitul anilor ‚50 a fost nivelată, pavată și prevăzută cu trotoar. În anii ’70 au fost plantați tei.Trecerea din Piața Huet (cimitir) spre Piața Mică sub cladirea de la nr. 14 se numea Gaura Pantofarilor // Schuster-Loch.
Trecerea din Piața Mică spre str. Avram Iancu // Reispergasse sub clădirea de la nr. 22 se numea Gaura Pielarilor // Lederer-Loch.
Pasajul de lângă Garda Principală se numea Gaura Generalului // General-Loch.
Podețul din fața clădirii Comandantului a fost desființat în anii ’50.
Primul trotoar cu mozaic a fost pus în anii ’50 în Piața Mare lângă Biserica Catolică. La sfârșitul anilor șaizeci au fost plantați primii tei în fața Bisericii Catolice. În anii șaptezeci au fost plantați copaci și în jurul Pieței Mari.
Text olograf introductiv, original în limba germană din harta lui Böbel:
„Die Veränderungen welche entstanden sind, seid dem Jahre 1830 bis 1883, in der Stadt und ausserhalb derselben. Abtragung der Stadt-Thore, der Stadtmauer-Thürme, Bastheien und fast sämtlicher Stadtmauern. Abtragung der Lügenbrücke und sonstiger Gebäude, eingegangene Gässchen und Fahrstrassen, neu entstandene Gassen und Strassen, u.s.w. zusammengestellt und in den Plan gezeichnet von Johann Böbel 1882.“Die grossen Gebäude auf der vormals bestandenen Lügenbrüke
1. Die Laubenkirche, unter dieser ebenerdig Gewölbslokale.
2. Gewölbslokale
3. Gewölbslokale (Arkadenbau)
4. Weisbäckerladen (Durchgang von einem Platz zum andern).
5. Das städtische Waghaus und sonstige Verkaufslokale, ober diesen im ersten Stock, die Verkaufshallen der Tschismenmacher, der sächsischen Schneider und Schuster.
6. Das sogenannte Milchbrückel, ein nieder gewölbter Durchgang von einem Platz zum anderer.
7. Baron von Rosenfeldsche Haus. Zu ebener Erde Gewölbslokale, im ersten und zweiten Stock die Fakultät. (Von den Sachsen gegründet). Als die Lügenbrücke im Jahre 1851 abgetragen wurde, ist die Rechtsakademie in die Fleischergasse in das Haus Nro.32 übersiedelt. Aus der Fleischer Gasse in das früher sogenannte blaue Stadt Haus auf dem Grossen Ring, von dort in die Reispergasse in die beiden Häuser N.9, 11. Aus der Reispergasse in die Sporer Gasse, in das Haus N.22… ist sie nun ungarische Staat Akademie.
8. Jikeli’sche Haus, zwei Stock, in dem Haus die Apotheke.
9. Die Überfahrtsbrücke, auf derselben das Häuschen mit der Barbier Stube Kisch. Unter diesen Gebäuden, wie im Plane angegeben ist, bestand ein hochgewölbter Tunnel zur Auffahrt aus der unter Stadt in die ober Stadt.
10. Die gedeckte Stiege. (mit Holz Stufen)“Huetplatz, früher Friedhof genannt
l. Das Haus Nro.l8. An der Stelle stand eine alte Kapelle noch aus der Zeit vor der Refarmation, welche im Jahre 1831 abgetragen worden ist.
2. Die Schleifer Hütten (Holzbau) sind in den 30siger Jahren abgetragen.
3. Bielz’sche Haus, genannt „zum lustigen Bauern“, ist in den 50ziger Jahren abgetragen worden.
4. Aufgang. Diese Kapelle wurde in den 60ziger Jahren hergerichtet zum Schulzimmer, war früher Bibliothek. In den 30siger Jahren standen noch mehrere uralte Lindenbäume beim Nordportal der Kirche und vor dem Stadtpfarrgebäude. Diese wurden jedoch umgehauen. In den 40ziger Jahren sind die jetzt stehende gesetzt worden. Bis in die 50ziger Jahre ist dieser Platz nur theilweise gepflastert, in den 60ziger Jahren reguliert, neu gepflastert Trotoir gelegt.
5. Eigegangene Treppe zwischenden den Häusern 1. 6. zur Fleischergasse.Kleiner Ring
1. Sämtliche Häuser von Nro.7 bis 16 waren bis in den 60ziger Jahren noch mit Arkaden versehen und genannt unter dem Gestimpel unter welchem die Tschismenmacher und Wollweber ihre Verkaufsplätze hatten.
2. Die Fleischbänke vormals unter offenen Arkaden, in den 50ziger geändert.
3. Vormals Aufgang zum Dilletanten Theater.
4. Das Haus Nro.23 bis in den 50ziger Jahren mit Arkaden.
5. Haus Nro.25 bis in den 60ziger Jahren mit Arkaden.
6. Haus Nro.22 bis in die 50ziger Jahre mit Arkaden.
7. Alter sehr tiefer Brunnen bestand bis in den 30siger Jahren mit sehr kunstvoll gearbeitetem Eisengitter und Rad. Wurde später zu einem Pumpbrunnen hergerichtet, in den 50ziger Jahren gänzlich aufgelassen, wurde mit Eichenpfosten zugedeckt. In den 50ziger Jahren, als die Lügenbrücke abgetragen wurde, war bis zu dieser Zeit der ganze Kleine Ring noch ungepflastert, erst gegen Ende der 50ziger Jahre wurde reguliert, gepflastert und Trotoir gelegt und in den 70ziger Jahren die Lindenbäume gesetzt.Den Durchgang vom Huetplatz (Friedhof) zum Kleinen Ring unter dem Hause 14 hiess man allgemein dass Schuster-Loch.
Den Durchgang vom Kleinen Ring in die Reispergasse in dem Haus 22 hiess man allgemein das Lederer-Loch.
Die Durchfahrt neben der Haupt-Wache hiess man allgemein das General-Loch.
Das Brückel vor dem General Comando Gebäude ist in den 50ziger Jahren weggeschafft worden.
Das erste Mosaiktrotoir ist in den 50ziger Jahren gelegt worden, und wurde der Anfang damit auf dem Grossen Ring gemacht, bei der katholischen Kirche. Zu Ende der 60ziger Jahre wurden die ersten Lindenbäume vor der katholischen Kirche gesetzt. In dem 74ger Jahren wurden rings um den ganzen Grossen Platz Bäume gesetzt. -
„Sächsin in Volkstracht“ // „Săsoaică în port popular“
Femeie tânără în port popular săsesc din zona Brașovului – Țara Bârsei / Buzenland / Barcaság. Fotografie din atelierul fotografului brașovean Leopold Adler (n.12 iulie 1848 la Praga – d. 8 mai 1924 la Brașov).
-
„Michelsberger Kirchenburg“ // „Biserica fortificată din Cisnădioara“
Biserica fortificată pe dealul “Mons Sancti Michaelis” – dealul Sf.Mihail // Sankt Michaels-Berg. Fotografie realizată de renumitul fotograf sibian Emil Fischer.
-
„Gruss vom Rotenturm – Kaiserbrunnen” // „Salutări din Turnu Roșu – Fântâna împăratului”
Această frumoasă carte poștală ilustrată, tip LEVELEZÖ-LAP, este datată 20 august 1912 și a circulat între Turnu Roșu și Sibiu. Destinatara era domnișoara Paula Ballmann, domiciliată pe strada Elisabethgasse nr.6. Am cunoscut-o personal pe dna Paula Ballmann, numită Paulatante. A decedat în anii 1970.
Strada care purta din 1872 numele de Elisabethgasse este una dintre cele mai vechi străzi din Orașul de Jos. În 1934, numele străzii a fost schimbat în Elisabeta, iar din 1947 se numește 9 Mai.
Carte poștală din colecția privată Wolff.
„Doar o clipă ne oprim din drum, să ne primenim faţa, să ne umezim buzele. La izvor, apa se bea din căuşul palmelor, să simţi gustul stîncii prin care s-a strecurat, să simţi aroma verde care l-a îmbălsămat. Mă gîndesc, aşa o fi băut împăratul însuşi, căci om din carne şi sînge a fost. Doar o clipă ne oprim la fântâna împăratului şi purcedem mai departe!”
Frumoasă și romantică priveală preluat de pe pagina „Călătorie în timp – Zeitreise – Időutazás // Sibiu – Hermannstadt – Nagyszeben”. -
„Waldsee“ // „Lacul de pădure“
Lacul cu bărci din pădurea Dumbrava se numea „Waldsee” (Lacul de pădure). Carte Poștală tip LEVELEZÖ-LAP / Nr. 518 – realizată la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ – circulată loco 4 august 1916.
-
„Mori și băi publice ~ str. A.Șaguna – Dârstelor – Alba Iulia – Băii // Mühlen und Bäder ~ Mühlgasse – Walkmühlgasse – Heidengasse – Badgasse“
În acest colaj sunt marcate patru mori și patru băi pe canalul Morilor // Mühlkanal (apa râului Cibin/ Zibin) și canalul superior Seviș // Oberer Schewiskanal (apa pârăului Seviș // Schewis) în zona bastionului Soldiș // Soldischbastei, dealul Morilor // Mühlberg / Heidenberg, strada Morilor // Heidengasse și strada Băii // Badgasse:
Moara orăşenească lângă Soldisch (zona Căminului evanghelic de copii școlari) // Städt. Mühle am Soldisch (Kinderhort) – strada A. Şaguna nr. 18 (Mühlgasse Nr. 18). [În 1854 a fost joagăr, proprietar: S.B. Mühlsteffen ~ Cartea de adrese din 1885: Morar Stan].
Moara orăşenească cu sită sub Soldisch (cunoscută sibienilor și sub denumirea de Moara lui Pelger) // Städt. Beutelmühle unter dem Soldisch – strada A. Şaguna nr. 20 (Mühlgasse Nr. 20), demolată 2008. [Cartea de adrese din 1885: morar Gräf Michael].
Moara orăşenească Heidenmühle (de sus) // Obere Heidenmühle – str Morilor nr. 1 (Heidengasse Nr. 1). [Proprietar: Fondul orăşenesc de milostenie (Almosenfond) ~ Cartea de adrese din 1885: morar Müller Johann].
Moara orăşenească // Städt. Mühle – str Dârstelor nr. 1, Aleea Filozofilor (Walkmühlgasse Nr. 1).
Băia cu apă rece // Kaltwasser-Bad: lângă moara orăşenească – str Dârstelor nr. 1, Aleea Filozofilor (Walkmühlgasse Nr. 1).
Baia cu valuri // Wellenbad: lângă moara orăşenească Heidenmühle – str Morilor nr. 1.
Baia cu apă de râu // Flussbadeanstalt: lângă Canalul Morilor (Mühlkanal) – Primul comlex balnear transilvănean de lumină- aer- sport și baie cu apă de de râu din Sibiu (Erste Siebenbürgische Licht- Luft- Sport und Flussbadeanstalt in Hermannstadt) – str. Băii nr. 10 (Badgasse Nr. 10).
Baia complexă // Vollbad: lângă Canalul Morilor (Mühlkanal) – str. Baii nr. 8 (Badgasse Nr. 8).Strada Morilor a primit numele de la morile care se aflau în zona bastionului Soldisch. Numele german Heidengasse se trage de la numele celei mai vechi mori, moara Heidenmühle, menționată deja 1543. Cuvântul german „Heide“ înseamnă „câmp necultivat“ (șes acoperit de ierburi). Această câmpie se afla între răul Cibin și panta dealului (unde au fost ridicate cartierele Strand și Tilișca) și se numește astăzi Câmpușor. În trecut pajiștea purta numele Livada Măcelarilor // Fleischhauer-Wiese. Trebuie menționat că „heide” înseamnă și „pagân“/„necredincios“. Nu poate fi exlus ca numele morii „Heidenmühle” să provină de la cuvântul german Heidekorn = hrișcă – o plantă ierboasă ale cărei semințe sunt folosite sub formă măcinată ca făină.
Înainte de 1910 strada Andrei Șaguna se numea Mühlgasse, tradus strada Morilor !, deoarece pe acestă stradă se aflau 3 mori:
Moara orășenească „Neumühle“ – Andrei Şaguna 2 (Piaţă Unirii 8) (? – ?) // „Neumühle“ – Mühlgasse 2 (Hermannsplatz Nr. 8).
Moara orăşenească lângă Soldisch (zona Căminului evanghelic de copii școlari) // Städt. Mühle am Soldisch („Kinderhort”) – strada A.Şaguna nr. 18.
Moara orăşenească cu sită sub Soldisch // Städt. Beutelmühle unter dem Soldisch – strada A.Şaguna nr. 20 (Mühlgasse Nr. 20), demolată 2008. -
„Erste Siebenbenbürgische Licht- Luft- Sport und Flussbadeanstalt in Hermannstadt, Badgasse 10“
Primul comlex balnear transilvănean de „lumină- aer- sport și baie cu apă de de râu“ din Sibiu se afla pe parcela strada Băii numărul vechi 10 și nr. 8, lângă Canalul Morilor // Mühlkanal. Pe parcelele respective se află azi Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii Sibiului”, strada Tudor Arghezi 13 și o parte din „Centrul Speranța”, strada Transilvaniei 2-4.
Cartea poștală ilustrată, o reclamă pentru complexul balnear al lui Gustav Heinz modernizat în 1908 a fost emisă de editura G. A. Seraphin din Sibiu. Ilustrația a fost tipărită la tipografia sibiană Jos. Drotleff, fotografiile au fost realizate de fotograful curții regale din Sibiu, Emil Fischer.
~~~o~~~
Stânga: Zona pentru domni/ bărbați „Herrenabteilung” | Dreapta: Zona pentru doamne/ femei „Damenabteilung”
~~~o~~~
Stânga: Cele două băi (Bade Anstalt) de pe parcelele strada Băii (Badgasse) nr. 8 și 10, marcate de Johann Böbel în planul orașului Sibiu din 1875, copiat și completat de acesta cu texte olografe în 1882/83.
Dreapta: Băile „Sommer Bade-Anstalten”, modernizate de comerciantul Gustav Heinz la sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea, marcată pe parcela strada Băii (Bad Gasse) nr. 10 în planul orașului Sibiu din 1911.~~~o~~~
În acest colaj sunt marcate patru mori și patru băi pe canalul Morilor // Mühlkanal (apa râului Cibin/ Zibin) și canalul superior Seviș // Oberer Schewiskanal (apa pârăului Seviș // Schewis) în zona bastionului Soldiș // Soldischbastei, dealul Morilor // Mühlberg / Heidenberg, strada Morilor // Heidengasse și strada Băii // Badgasse.
~~~o~~~
Stânga: Cartea de adrese 1882 ~ categoria Băi/ „Bade-Anstalten”, str. Băii/ „Badgasse”; Hansmann Engelbert, nr. 10 || Wolf Regine, nr. 8.
Dreapta: Cartea de adrese 1885 ~ categoria Băi/ „Badeanstalten”, str. Băii/ „Badgasse”; Hansmann Engelbert, nr. 10 || Wolf Regine, nr. 8.~~~o~~~
Stânga: Cartea de adrese 1889 ~ categoria Băi/ „Badeanstalten”, str. Băii/ „Badgasse”; Hansmann Johanna, (Vollbad), nr. 10;
Dreapta: Cartea de adrese 1894 ~ categoria Băi/ „Badeanstalten”, str. Băii/ „Badgasse”; Hansmann Johanna, (Vollbad), nr. 10 || Wolf Amalia, (Vollbad), nr. 8.~~~o~~~
Stânga: Cartea de adrese 1801 ~ categoria Băi/ „Badeanstalten”, str. Băii/ „Badgasse”; Heinz Gustav, (Vollbad), nr. 10 || Wolf Amalia, (Vollbad), nr. 8.
Dreapta: Cartea de adrese 1904 ~ categoria Băi/ „Badeanstalten”, str. Băii/ „Badgasse”; Heinz Gustav, (Vollbad), nr. 10 || Nagy v. Farczadi Luise, (Vollbad), nr. 8.~~~o~~~
Stânga: Cartea de adrese 1908 ~ categoria Băi/ „Badeanstalten”, str. Băii/ „Badgasse”; Heinz Gustav, (Voll-, Sonnen-, Licht- u. Luftbad), nr. 10 || Nagy v. Farczadi Luise, (Vollbad), nr. 8.
Dreapta: Cartea de adrese 1911 ~ categoria Băi/ „Badeanstalten”, str. Băii/ „Badgasse”; Heinz Gustav, (Voll-, Sonnen-, Licht- u. Luftbad) nr. 10 || Nagy v. Farczadi Luise, (Vollbad), nr. 8.~~~o~~~
Stânga: Cartea de adrese 1933 ~ nu este listată nicio baie pe strada Băii/ „Badgasse”.
Dreapta: Cartea de adrese 1933 ~ str. Băii/ „Badgasse”; Dr. Wermescher Gerhard, nr. 10 || Hajek Herta, nr. 8. - Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben, Befestigungsanlagen // Centuri de fortificații, Collagen // Colaje
„Centura exterioară – Turnuri de apărare – Porți – Bastioane ~ 1751 // Äußere Ringmauer – Wehrtürme – Tore – Basteien ~ 1751“
La 15 octombrie 1751 au fost inspectate fortificațiile orașului Sibiu. Din protocolul întocmit (este prima documentație sigură) reiese că la mijlocul sec al XVIII-lea centura exterioară a cetății era întărită cu 39 de turnuri de apărare.
Protocolul, scris în limba germană vorbită în perioada respectivă în Sibiu, a fost publicat de Asociația de Studii Transilvane // Verein für siebenbürgische Landeskunde în anul 1900. Textul protocolului, tipărit cu font de litere Fraktur, a fost copiat literă cu literă, înclusiv greșelile de ortografie aflate în textul original, transcris în limba germană modernă și tradus în limba română, respectând pe cât posibil sintaxta textului original!Protocolul începe astfel:
„Relation Ueber die Beschaffenheit und dermaligen Stand der Defensions-Mauren, Thürnen, und Bastions der Stadt Hermannstadt in Siebenbürgen, wie solche nebst denen und gedachte Mauren in diesem Saeculo aufgeworfene Erdwerke bey der mit Ende Septembris dieses laufenden 1751-sten Jahres von Seithen des Militairs in Beyseyn des Senatoris Wagner, und dessen Sohn vorgenohmenen Visitation befunden worden seynd.”„Raport despre natura și starea actuală a zidurilor, turnurilor și bastioanelor orașului Sibiu din Transilvania, precum și a fortificațiilor de pământ ridicate lângă zidurile centurii în acest secol, documentate cu ocazia vizitei efectuată la sfârșitul lunii septembrie a acestui an curent 1751 de către armată în prezența senatorului Wagner și fiului său.”
Textul întreg se poate citi aici: LINK:
În planul orașului Sibiu întocmit cu această ocazie au fost notate denumirile construcțiilor de fortificație ale centurii exterioare: turnuri, porți, bastioane, dar și edificii sacrale, biserici și străzi existente în Sibiu în 1751. Se pare că acest plan este o copie a planului original, în care lipsește legenda cu denumirile menționate mai sus. În planul original, aflat în arhiva orașului, au fost marcate cu o liniuță Portița Leșurilor și cu două liniuțe trecerea prin zidul centurii lângă Turnul Frânghierilor, acolo unde se va amenaja în anul 1787 Poarta Leșurilor. În planul prezentat aici apare în locul respectiv, intramuros, un dreptunghi negru care intră în perimetrul drumului carosabil (vezi nr.8).
Interesant este faptul că în această hartă Turnul Aurarilor / Goldschmied-Thurm (nr.35), localizat între Rondela Soldisch și Turnul Smolitorilor, este descris astfel: N. 35-to | Turnul Aurarilor (*) // Goldschmied Turm formează un pătrat înalt cu 4 nivele, de construcție masivă cu piloni, este folosit de artileria, și se află, la fel ca cel anterior, aproape de arsenal [ Zeughaus ]. Galeria de la Turnul Aurarilor // Goldschmied Thurn a căzut în paragină, în majoritatea locurilor, astfel încât nu se poate ajunge decât cu pericol la etajele superioare ale turnului menționat.
1 – Turnul Măcelarilor / Fleischkacker-Thurm
2 – Turnul Tânplarilor / Tischler-Turm
3 – Turnul Lăcătușilor / Schloßer-Turm
4 – Turnul Pânzarilor / Tuchmacher-Turm (*)
5 – Turnul Olarilor / Töpfer-Turm
6 – Turnul Dulgherilor / Zimmermanns-Turm
7 – Turnul Turnătorilor de cositor // Zinngießer-Turm
8 – Turnul Funarilor / Seiler-Turm
9 – Turnul Pulberăriei / Pulver-Turm
10 – Turnul Barbierilor / Balbierer-Thurm11 – Turn de Comunicație / Communications-Turm
12 – Turn de Comunicație / Communications-Turm
13 – Turnul Cojocarilor (interior) / Kürschner-Turm (innen)
14 – Turnul Cojocarilor (exterior) / Kürschner-Turm (außen)
15 – Turnul Săpunarilor / Seifensieder-Turm
16 – Turn de Comunicație / Communications-Turm
17 – Turnul Pielarilor / Lederer Turm
18 – Turnul Mănușarilor / Handschuhmachert-Turm
19 – Turnul Orașului / Stadt-Turm
20 – Turnul Cizmarilor / Schuster-Turm21 – Turnul Pulberăriei / Pulver-Turm
22 – Turnul Zidarilor / Maurer-Turm
23 – Turnul Becațelor / Schnepfen-Turm
24 – Turnul Pulberăriei / Pulver-Turm
25 – Turnul Brutarilor/Franzelarilor / Weißbäcker-Turm
26 – Turnul Croitorilor (interior) / Schneider-Turm (innen)
27 – Turnul Croitorilor (exterior) / Schneider-Turm (außen)
28 – Turn de Comunicație / Communications-Turm
29 – Turnul Dogarilor / Binder-Turm
30 – Turnul Țesătorilor de lâna / Wollweber-Turm31 – Turnul Orașului / Stadt-Turm
32 – Turnul Orașului / Stadt-Turm
33 – Turnul Fierarilor / Schmied-Turm
34 – Turnul Smolitorilor // Pech-Turm
35 – Turnul Aurarilor / Goldschmied-Turm
36 – Turnul Țesătorilor de In / Leinwöber-Thurm
37 – Turnul Tunzătorilor de Postav // Tuchscherer-Turm
38 – Turnul Orașului / Stadt-Turm
39 – Turnul Orașului / Stadt-Turm40 – Rondela Turnul Gros / Dicker Turm Rondelle
41 – Rondela Rotarilor / Wagner-Turm Rondelle
42 – Rondela Soldiș / Soldisch Gießs-Haus Rondelle
A – Bastionul Poarta Cisnădiei / Heltauer-Thor Bastei
B – Bastionul Haller / Haller Bastei
C – Bastionul Poarta Ocnei / Burger-Thor Bastei
D – Bastionul Poarta Turnului / Sag-Thor Bastei
E – Bastionul Soldisch / Soldisch Bastei(*) 4 – Turnul Archebuzierilor / Armbruster-Turm
În acest colaj sunt marcate și cele două portițe notate de Johann Tröster în lucrarea „Das Alte und Neue Teutsche Dacia“ / „Vechea și Noua Teutsche Dacia (Transilvanie)”, publicată la Nürnberg 1666.
P1 – „Portița Leșurilor” / „Leichen-Thürlein“ / Leüchen-Thürel
P2 – „Portița lângă Turnul Pielarilor” (trecerea sub Turnul „Poarta Schoes“) / „Thürlein bey dem Lederer-Thurm“ (Durchgang unter dem „Schoes-Thor“ Turm), vezi localizarea turnului și a portiței Schoes în harta lui Johann Böbel din 1882!
23 – Turnul Becațelor / Schnepfen-Turm (Schnepfen = becațe) sau „Schnepfenturm” apare și în harta următoare la nr. 41.
„Hermannstadt im 15. Jahrhundert // Orașul Sibiu în secolul al XV-lea“
~ Centuri, turnuri, porți, bastioane, biserici și străzi ~ - Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben, Befestigungsanlagen // Centuri de fortificații, Collagen // Colaje
„Über die ehemaligen Befestigungen von Hermannstadt ~ 1751” // „Despre fostele fortificații ale Sibiului ~ 1751”
Archiv
des Vereines
für
siebenbürgische Landeskunde.
Neue Folge.
Neunundzwanzigster Band.
2. Heft.
Herausgegeben
von
Vereins-Ausschuß.
Hermannstadt.
In Kommision bei Franz Michaelis.
1900.* * *
La 15 octombrie 1751 au fost inspectate fortificațiile orașului Sibiu. Din protocolul întocmit (este prima documentație sigură) reiese că la mijlocul sec al XVIII-lea centura exterioară a cetății era întărită cu 39 de turnuri de apărare.
Protocolul, scris în limba germană vorbită în perioada respectivă în Sibiu, a fost publicat de Asociația de Studii Transilvane // Verein für siebenbürgische Landeskunde în anul 1900. Textul protocolului, tipărit cu font de litere Fraktur, a fost copiat literă cu literă, înclusiv greșelile de ortografie aflate în textul original, transcris în limba germană modernă și tradus în limba română, respectând pe cât posibil sintaxta textului original!În planul orașului Sibiu întocmit cu această ocazie au fost notate denumirile construcțiilor de fortificație ale centurii exterioare: turnuri, porți, bastioane, dar și edificii sacrale, biserici și străzi existente în Sibiu 1751.
Plan Sub Litt. E ~ Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben 1751
* * *
Despre fostele fortificații ale Sibiului ~ 1751.
Ludwig Reissenberger, Arhiva Asociației de Studii Transilvane. XXIX, 2. Editat de Comitetul asociației. Sibiu. Prin comision la Franz Michaelis. 1900. p. 394-406.
* * *
XV.
Raport despre natura și starea actuală a zidurilor, turnurilor și bastioanelor orașului Sibiu din Transilvania, precum și a fortificațiilor de pământ ridicate lângă zidurile centurii în acest secol, documentate cu ocazia vizitei [ Visitation ] efectuată la sfârșitul lunii septembrie a acestui an curent 1751 de către armată în prezența senatorului Wagner și fiului său.
(Copie a directorului de construcții D. Czekelius. Originalul se află în arhiva k. Hofkriegsratsarchiv)
Inspecția sistemelor de apărare a început cu examinarea zidului centurii și a turnurilor adiacente, care formează veche împrejmuire sau înconjurare a orașului, pornind din stângă Porții Cisnădiei // Heldauer Thor și continuând până la aceeași poartă, apoi au fost inspectate și descrise ca atare bastioanele și fortificațiile de pământ ridicate de mână, și în acelați timp, au fost numerotate turnurile astfel;
Nr. 1 | Turnul de formă pătrată, care se află deasupra porții interioare a Porții Cisnădiei // Heldauer Portem/ Heldauer Thor, numit Turnul Măcelarilor // Fleischhacker Thurn, are o trecere inferioară boltită, cele 3 etaje [ Contignationes ], din care este fomat acest turn, nu sunt boltite și în acestea locuiește straja civilă a turnului, care poate coborî hersa, aflată la primul etaj deasupra ieșirii din poartă, în caz de pericol; în partea dreaptă a turnului, în oraș, se află camera separată de pază pentru garda militară, și în poarta turnului, pe partea stângă, se află o trecere [ Comunication ] în turn și în Zwingerul situat în fața zidului din partea stângă; de ambele laturi ale acestui turn este atașat câter un zid cu guri de tragere, care formează legătura [ Comunication ], peste șanțul vechi al orașului, cu vechea rondelă din fața porții, și care este la fel de dărăpănată ca rondela, în care orașul lasă să locuiască câțiva cetățeni, la fel și în camera de pază aflată la capătul zidului de legătură menționat, în care locuiește straja porții, și în sfârșit, în fața Porții Heldau/ Cisnădiei // Heldauer Thor, se află bastionului cu acelați nume, care a fost construit în timpul domniei principelui Báthory, cum ne dezvăluie stema aflată pe partea dreaptă.
Deoarece bastioanele urmează să fie descrise ultimele, ne întoarcem din nou la zidul de incintă al orașului, și anume la turnul
Nr. 2 | care se numește Turnul Tâmplarilor // Tischler Thurn, și care are 2 nivele, din care nivelul inferior este boltit ca toate celelalte si construit sub forma unui mic bastion; Pe acest turn a fost așezat în vremurile de răzvrătire [ răscoala Rákóczi ] o construcție din bârne numită Blockhaus (*), care are pereți degradați, acoperiș ruinat și zidărie foarte deteriorată.
(*) Blockhaus ( reduit ) este o construcție fortificată din piatră sau lemn, cu metereze de tragere.Zidul centruii de la turnul Nr. 1 până la actualul menționat este ici-colo foarte deteriorat la fundație. Pe de altă parte, galeria sau coridorul [ de strajă ] lângă zid, care stă pe arcade zidite, împreună cu acoperișul acesteia, se află încă într-o stare rezonabilă, doar zidul centurii care urmează după acest turn arată a fi din ce în ce mai deteriorat.
N. 3-tio | Turnul Lăcătușilor // Schlosser Thurn, este pătrat și are 4 nivele, însă are pereți foarte crăpați și acoperișul și scările aproape complet ruinate, la fel și construcția Blockhaus, aflată deasupra lui, total ruinată. Zidul de centură, adiacent acestui turn, este deteriorat ici-colo, între pilonii pe care se întind arcadele și formează galeria de-a lungul zidului de la un turn la altul, până la următorul turn din cauza pământului sărat [ Saliter Erde ] excavat.
N. 4-to | Turnul Pânzarilor (*) // Tuchmacher Thurn, de formă rotundă, și cu 4 nivele, este în stare bună la zidăria lui, pe de altă parte, scările și galeria trebuie aproape complet nou construite.
Zwingerul, care începe la poartă și se continuă lângă zidul exterior, a căzut în paragină aici și mai departe pe alocuri, dar din cauza actualei curtine până la așa-numitul Turn Gros // Dicker Thurn (care poate fi văzut ca un vechi bastion extins în fața curtinei) acest Zwinger nu mai este util pentru apărare, și astfel materialele din acesta ar putea fi refolosite la diferite reparații ale zidului principal.
(*) Turnul N. 4-to se numește în zilele noastre Turnul Archebuzierilor // Armbruster Turm.N. 5-to | Turnul Olarilor // Töpfer Thurn, cu 3 nivele și de formă pătrată, necesită reparații la zidărie și la acoperișul acestuia, fundația zidului centurii până la următorul turn este foarte deteriorată, și galeria împreună cu acoperișul acesteia necesită reparații.
N. 6-to | Turnul Dulgherilor // Zimmermanns Thurn, de formă rotundă, cu colțuri și de înăltime ca precedentul, la acesta nu au fost aplicate reparatiile necesare, deci foarte deteriorat, la fel și zidul de centură de la turn până la intrarea în vechea fortificație goală (*) [ hohle Bollwerk ], numit și Turnul Gros // Dicker Thurn, și mai departe necesită reparații.
(*) Fortificație neumplută cu pământ (de exemplu: Turnul Gros, Bastionul Burger/ Ocnei, Bastionul Sag/ Turnului).N. 7-mo | Turnul Turnătorilor de Cositor (*) // Zinngießer Thurn este de formă pătrată și are 3 nivele, etaje [ Condignationibus ], la care se vede că nimic nu s-a reparat de mult timp, și zidul centurii de la acesta în continuare, este în stare foarte proastă, la fel ca cel descris mai sus, și în unele locuri lipsește acoperișul deasupra galeriei de strajă.
(*) Acest tur este cunoscut și sub denumirea de Turnul lui Herberth // Herbert’sche Thurm.N. 8-vo | Turnul Funarilor // Seiler Thurn, de formă rotundă, cu colțuri, și 3 nivele, lângă care se află așa-numita Portița Leșurilor // Leichen-Thürl (prin care se face legătura cu valul de pământ ridicat în acest secol și care se întinde în fața zidului până la capătul Bastionului Haller // Haller Bastion) necesită, de-asemenea, o reparaţie deoarece breasla se abţine să o facă şi a urmat exemplul prost al celorlalte bresle: Zidul orașului sau zidul de centură este configurat aici ca în alte locuri.
N. 9-no | este un turn (*) care formează gâtul [ Gorge ] Bastionului Haller // Haller Bastion, pe sub care se ajunge în bastionul amintit, și prin care se introduc și scot materialele (?) [ Stücke ] din acest bastion; acest bastion era în vremurile de demult fără metereze, dar în vremurile de răzvrătire ambele laturi au fost prevăzute cu metereze, dar pentru că acest bastion, ca toate celelalte, ar trebui să fie descris la sfârșit, trebuie doar obedient observat că în Turnul menționat s-a păstrat, din când în când, pulbere de la artilerie, astfel încât artileria era și ea în posesia cheilor acestui turn, care s-a păstrat în stare destul de bună.
(*) Acest turn a fost numit și Turnul Șlefuitorilor de Spade // Schwertfegerturm.N. 10-mo | Turnul Bărbierilor // Ballbierer Thurn [ Barbierer Turm ] are patru nivele și este de formă pătrată, zidăria este bună, doar scările interioare din lemn sunt ruinate și acoperișul este foarte deteriorat, de asemenea zidul centurii între ultimele 2 turnuri este pe ici pe colo deteriorat din cauza pământului sărat excavat. Construcția defensivă Czartacke (*), ridicată pe zidul centurii între cele 2 turnuri tocmai descrise, este distrusă la lemnărie, iar galeria de strajă și acoperișul sunt, de asemenea, foarte deteriorate, și Zwingerul, care se întinde în fața zidului orașului de la Bastionul Haller // Haller Bastion până la turnul nr.10, unde zidul centurii formează un colț sau Tenaille (**), și în care se află grădina dată în grija Breslei Cizmarilor // Schuster Zunft, este foarte dărăpănat și trebuie de urgent refăcut, pentru că se prăbusește aici;
De la acest turn zidul orașului se întinde spre exterior și formează după o distanță considerabilă un unghi al cărui colț nu este prevăzut cu turn; această parte a zidului, împreună cu cea până la Poarta Elisabeta/ Gușteriței // Elizabeth Thor și mai departe până la Turnul Rotarilor // Wagner Thurn, este cea mai vulnerabilă în ceea ce privește apărarea și starea acesteia, și aici, dar mai ales până la colțul de cotitură, zidul orașului este, de fapt, atât de deteriorat și spart din exterior în atâtea locuri, că se poate spune cu adevărat; acest tronson al zidului orașului trebuie de urgență aproape în întregime reclădit și prevăzut cu un turn de colț mare și solid, precum, este necesar să fie reamenajată Envelope (***) înconjurătoare situată la o distanţă considerabilă în faţa centurii neflancate, pe care o apără de la partea stângă a Bastionului Haller // Haller Bastion până la Turnul Rotarilor // Wagner Thurn N.41, da, până la Poarta Burger/ Ocnei // Burger Thor, și care prezintă locuri parțial distruse până la nivelul pământului și locuri parțial deteriorate de grădini.
(*) Czartacke ( cerdac ) este o construcție din lemn cu o singură încăpere, așezată pe stâlpi sau zid. Vezi Blockhaus.
(**) Tenaille ( clește ) este o lucrare defensivă, cu unghiuri de intrare și ieșire, fără flancuri.
(***) Envelope ( învelitoare ) este un sistem de apărare format din șanțuri cu apă și valuri de pământ.După colțul centurii fără turn urmează:
N. 11-mo | un Turn de Comunicație // Communications Thurn, care este într-o stare la fel de proastă ca zidul centurii, și, până la Poarta Elisabeta/ Gușteriței // Elisabeth Thor, perforat cu multe scurgeri mici de apă, prin care un om ar putea intra și ieși din oraș; în continuarea zidului orașului ajungem la
N. 12-mo | de asemenea un Turn de Comunicație // Communications Thurn, care este într-o stare la fel de proastă ca zidul și de la care se ajunge la Poarta Elisabeta/ Gușteriței // Elisabeth Thor, care este prevăzută cu 2 porți de acces, deci și cu 2 turnuri, și menționațe cu
N. 13-tio et 14-to | care ambele sunt întreținute de Breasla Cojocarilor // Kürschner Zunft și se află în stare destul de bună, în afară unor reparații mici la scări și galeriile de strajă [ Comunicationen ].
Garda militară stă la poarta în oraș, dar straja porții se află între cele două turnuri, unde locuiesc și câțiva cetățeni, aproximativ același număr ca cel de la Poarta Heldau/ Cisnădiei // Heldauer Thor, și în turnuri locuiesc așa-ziși paznici de turn.
De la această poartă zidul centurii merge în linie dreaptă până la turnul N. 15, și lângă acest zid, între pilonii arcadelor pe care se sprijină galeria, ca în alte locuri, s-a excavat până la fundație pământ sărat, din care se extrage prin fierbere sare, iar aceste cavități săpate au rămas neumplute timp de câțiva ani, o procedură nefastă care nu este de nici un folos zidurilor și dă cetățeanului un exemplu prost, aceste cavități au provocat în unele locuri distanțarea arcadelor galeriei de zidul principal, și în unele locuri chiar a provocat lăsarea în jos a zidul principal.
N. 15-to | Turnul Săpunarilor // Seif-Sieder Thurn se află într-un colț al zidului incintei, care se îndreaptă din nou spre oraș până la turnul N. 17-mo.
Lângă acesta se afla în vremurile de răzvrătire, o baterie [ Batterie ] de 4 tunuri, care acoperise Poarta Elisabeta // Elisabeth Thor și, de asemenea, Turnul Wagner // Wagner Thurn cu moara aflată în fața lui, și, cu toate că această baterie stătea pe niște cazemate, nu a rămas nimic vizibil în afară de fundația stâlpilor acesteia.
Dacă cazematele s-au prăbușit din neglijență sau au fost complet distruse de vreun alt accident, nu se poate deduce, dar acum se află gropile de var ale orașului între fundațiile stâlpilor.
N. 16-to | un Turn de Comunicație // Communications Thurn la fel ca cei descrise anterior, care se numesc astfel, deoarece sunt neîncuiate și formează cu galeria doar un singur etaj.
N. 17-mo | Turnul Breslei Pielarilor // Lederer Zunft Thurn este foarte dărăpănat în interior, și, ca toate celelalte de formă rotundă, cu colțuri, are 3 nivele și stă în colțul de forma unei tenaille al zidului orașului.
Construcția Blockhaus (*) așezată pe următorul tronson al zidului, are un pilon a cărui fundație este mai mult de jumătate spălată de apa unui canal care curge lângă această și zidul orașului, ca urmare pilonul nu va mai sta prea mult timp în picioare, și întreaga construcție Blockhaus se va prăbuși.
De asemenea, acest canal, atâta timp cât curge de-a lungul zidului până la ieșirea sa, a deteriorat grav fundația zidului orașului și l-a făcut să se încline spre interior, rău care ar fi putut fi prevenit dacă magistratul ar fi fost dispus să supravegheze cu atenție zidul orașului, și scurgerea canalului prin zid este astfel conceput încât se poate intra și ieși cu ușurință din oraș; Nu departe de acest canal de scurgere se afla vechea fortificație goală, numită Turnul Rotarilor // Wagner-Thurn cu nr. 41, care și-a primit numele de la artilerie, pentru că, pe vremuri, Breasla Rotarilor // Wagner Zunft întreținea aici un atelier, și acestă veche fortificație se află acum într-o stare complet dărăpănată.
(*) Această construcție ar putea fi identică cu Turnul Schoes // Schoes Thurn descris de Johann Böbel.După acesta urmează
N. 18-vo | Turnul Mănușarilor // Handschuh Macher Thurn este pătrat și are 3 nivele, și la care conservarea zidăriei și scărilor a rămas în urmă, ca la celelalte.
După acesta urmează pe zidul orașului din nou o construcție Blockhaus care se află într-o stare proastă, la fel ca zidul sau centura orașului, care era deja foarte dărăpănat aici, și care, datorită excavării pământului, a fost deteriorat și mai mult; aici zidului are forma unor linii scurte, rupte, iar canalul care iasă prin zidul orașului aproape de construcția Blockhaus sau Turn de Comunicație // Communications-Thurn (*), este prevăzut cu un grilaj existent din vremurile de răzvrătire, dar care este complet putrezit, astfel încât se poate intra și ieși din oraș cu puțin efort, și la fel de stricat se prezintă și zidul orașului deasupra gurii de ieșire a canalului.
(*) Aici construcția Blockhaus este identic cu un Turn de Comunicație // Communications Thurn.N. 19 | un așa-numit Turn al Orașului // Stadt Thurn, care se numește astfel deoarece reparațiile și întreținerea acestor turnuri și ziduri sunt suportate de proventele și veniturile orașului, în comparație cu turnurile breslelor care sunt întreținute de bresle conform vechilor tradiții, dar una ca celelaltă au fost cu desăvârșire ignorate de acum mulți ani (și anume din vremurile de răzvrătire), astfel că nu s-au efectuat reparat nici la turnurile, nici la zidurile centurii și nici la Zwinger.
N. 20-mo | Turnul Breslei Cizmarilor // Schuster Zunft Thurn, situat deasupra porții interioare a Porții Burger/ Ocnei // Burger Thor, are 3 nivele, este de construcție masivă și prevăzut, sus sub Czartacke sau Blockhaus, cu un parapet din părți mici, de unde se putea privi și trage în bastionul din fața acestei porți, în acesta avea breasla oamenii și orașul strajerii.
Garda militară stă aici în fața porții la intrarea în bastion, și la poarta exterioară ridicată pe flancul drept al Bastionului Burger/ Ocnei // Burger Bastion se află încă o strajă, iar pe flancul stâng al Bastionului Burger/ Ocnei // Burger Bastion, și anume acolo unde zidul vechi leagă centura de bastion stă turnul
21-mo | care are 3 nivele, este arcuit [ rotund ] și construit solid, acest turn este numit în mod obișnuit Turnul Pulberăriei // Pulver Thurn, deoarece artileria depozitează în acesta pulbere, și a atașat de acesta un magazin, boltit, de pulbere pentru uz, dar atât acesta, cât și turnul în sine sunt expuse pericolului, dacă nu se înlocuiesc cel puțin grinzile laterale de-a lungul canalului numit Canalul Morilor // Mühl Canal, și care curge acolo, cu un zid care protejează peretele Zwingerului, și, se apără din nou turnul cu palisadedin exterior, pentru a împiedica accesul ca înainte, deoarece, din cauza faptului că Turnul Pulberăriei este de sine stătător și protecția interioară slabă a acestuia, moara orășenească de cereale de la poarta orașului, situată la nici 50 de pași de acest turn, este amenințat de o primejdie evidentă în caz de incendiu;
Canalul Morilor // Mühl Canal, care curge prin zidul amintit, și care leagă bastionul de zidul centurii orașului și formează flancul stâng, este prevăzut cu un grilaj din vremurile de răzvrătire, care acum putrezește, și acest zid de flancare, și mai ales intrarea canalului prin zid este foarte crăpat. În sfârșit se arată scurgerea Canalului Morilor // Mühl Canal prin zidul din flancul drept, care leagă zidul oraşului de bastion, și care se prezintă, de asemenea, prost protejat cu un grilaj la fel de vechi.
Dar în ceea ce privește Bastionul Burger/ Ocnei // Burger Bastion, situația lui va fi descrisă la sfârșit, prin urmare, întoarcându-ne la zidul de centură urmează, după turnul de deasupra porții următorul în picioare
N. 22-do | Turnul Zidarilor // Maurer Thurn, are formă pătrată, și trei nivele, dintre care primul este boltit și a fost păstrat într-o stare acceptabilă.
N. 23-tio | Turnul Becațelor // Schnepfen Thurn, este în responsabilitatea orașul, și în acesta se află închisori, încăperi boltite și o cameră de judecată ascunsă; turnul are formă pătrată și 4 nivele. Zidurile sunt în stare bună, doar scările necesită o reparație.
N. 24-to | un turn numit Turnul Pulberăriei // Pulver Thurn, care a fost repartizat Breslei Pielarilor // Lederer Zunft, și în care artileria are depozitată cea mai mare parte din pulbere, de aceea nu se poate inspecta interiorul acestuia, dar potrivit afirmației pompierilor ar trebui să fie în stare bună.
N. 25-to | Turnul Brutarilor/ Franzelarilor // Weiß Bäcker Thurn, de formă pătrată, are 4 nivele și a fost păstrat în stare acceptabilă.
Întrucât urmează în curând după acest turn Poarta Sach/ Sag/ Turnului // Sach Thor, va fi necesar să se menționeze despre zidul centurii de la Poarta Burger/ Ocnei // Burger Thor până la Poarta Sach/ Turnului // Sach Thor, că acesta este în mare parte foarte dărăpănat și în ulele locuri, ca în alte locuri, au fost găsite cavitățile neumplute, create prin excavarea pământului sărat.
N. 26-to | marele Turn al Breslei Croitorilor // großer Schneider Zunft Thurn, formează poarta interioară, și
Nr. 27-mo | micul Turn al Croitorilor // kleiner Schneider Thurn, se află la poarta exterioară, unde este atașat de zidul de sine stătător continuu retras [ continuirend retirirende ] al flancului stâng al Bastionului Sach/ Turnului // Sach Bastion.
Marele Turn al Croitorilor // großer Schneider Thurn, este de formă pătrată și aproape la fel de înalt ca cel de deasupra Porții Burger/ Ocnei // Burger Thor, are 4 nivele, din care al 4-lea nivel a fost transformat, adaptat [ aptiret ] pentru apărare, în Blockhaus, în acest turn, păstrat în stare destul de bună, breslele și orașul țin locuitori; la fel și turnul exterior Schneider Thurn a fost prevăzut cu o construcție Czartacken în vremurile de răzvrătire, și necesită o reparație mare împreună cu turnul în sine și poarta alipită.
Garda militară este poziționată aici între poarta interioară și cea exterioară a Turnului Croitorilor // Schneider Thurn; însă, ce formă are Bastionul Sach/ Turnului // Sach Bastion va fi descrisă la locul lui, la sfârși.
N. 28-vo | un Turn de Comunicație sau al orașului // Communications- oder Stadt Thurn care se află în partea stângă, aproape de Poarta Sach/ Turnului // Sach Thor, și necesită împreună cu zidul centurii reparații mari.
N. 29-no | Turnul Breslei Dogarilor // Binder Zunft Thurn [ Fassbinder Turm ] de formă pătrată, și 4 nivele, din care primul este boltit, a fost găsit în stare destul de bună, cu excepția reparațiilor necesare în interior și la acoperiș.
Canalul mare, care curge/ intră sub acest turn în oraș, și care pune în funcțiune câteva mori și alimentează cu apă berăria orașului, este prevăzut la intrare în cetate cu o hersă aflat într-o stare proastă, la fel și podul de legătură/ comunicație [ Comunications-Brücke ] aflat întramuros pe acest canal, trebuie reparat ca să-l poată traversa nu doar patrulele pe jos, ci și cele călare, și chiar și căruțele.
N. 30-mo | Turnul Țesătorilor de Lână // Wollweber Thurn, este de formă pătrată, și construit ca cel precedent, are 4 nivele și zidărie în stare bună.
N. 31-mo | un Turn al Orașului // Stadt Thurn care necesită reparații majore la zidărie, acoperiș și în interior.
N. 32-do | iarăși un Turn al Orașului // Stadt Thurn care este aproape complet derăpănat, la fel și zidul orașului sau zidul centurii, de la Poarta Sach/ Turnului // Sach Thor până aici, este grav deteriorat în interior la fundații și la pilonii pe care sunt întinse arcurile galeriei, iar în exteriorul zidului, fiecare cetățean [ Particulair ] amenajează mici canale în grădina sa, în care deturnează apă din Canalul Morilor care se îndreaptă aici spre oraș, și astfel se formează iazuri lângă zid, prin care fundațiile sunt foarte ruinate.
N. 33-tio | Turnul Fierarilor // Schmidt Thurn, de formă rotundă, cu colțuri, și 4 nivele, se află în posesia artileriei și s-a păstrat în stare bună, cu excepția acoperișului; lângă acest turn pătrunde de mai multe ori câte un un mic canal în oraș, care este la fel de rău protejat la gura de intrare, ca celelalte care intră și iasă prin zid.
N. 34-to | Turnul Smolitorilor // Pech Thurn, aflat în responsabilitatea orașul și folosit de artilerie, are 3 nivele și este deteriorat în interior la 2 etaje, cu excepția nivelului inferior; zidăria este deja crăpată ici și colo, la fel și zidul de incintă și gura de intrare a canalului mic deosebit de grave avariate, iar galeria de comunicație [ Comunications Gallerie ] lipsește [ manquiret ] până dincolo de următorul turn, Turnul Aurarilor // Goldschmied Thurn, și, din cauza că artileria Măcelarilor a ocupat drumul lângă zid cu grajdurile podului de măcelărit animale și cu șoproane, și, la fel, arsenalul a blocat cu grădini și garduri, comunicația de-a lungul zidului, de la Turnul Smolitorilor // Pech Thurn dincolo de Turnul Aurarilor // Goldschmied Thurn, ar fi necesar ca zidul orașului să fie eliberat aici de astfel de chestii, pentru a permite patrulelor o trecere liberă [ frey passiren ] de-a lungul zidului orașului și să nu fie nevoit să facă un ocol atât de lung.
N. 35-to | Turnul Aurarilor (*) // Goldschmied Turm formează un pătrat înalt cu 4 nivele, de construcție masivă cu piloni, este folosit de artileria, și se află, la fel ca cel anterior, aproape de arsenal [ Zeughaus ]. Galeria de la Turnul Aurarilor // Goldschmied Thurn a căzut în paragină, în majoritatea locurilor, astfel încât nu se poate ajunge decât cu pericol la etajele superioare ale turnului menționat.
(*) În planul realizat de Johann Böbel 1883 Turnul Aurarilor // Goldschmied Thurn este poziționat dincolo de rondelă.Nu departe de acest turn, în partea stângă, se află vechea fortificație goală, [ rondela ], construită după forma Turnului Gros // Dicker Thurn.
Această fortificație goală, desemnată cu N. 42, a fost transformată într-o turnătorie, după ce Bastionul Soldisch // Soldisch Bastion aflat în fața acesteia a fost construit în timp apropiat, dar în care cuptoarele și altele s-au dărăpănat destul de tare de-a lungul timpului; lemnăria șarpantei acoperișului de deasupra acestei vechi fortificații este construit masiv, pe de altă parte șindrilele sunt aproape complet putrezite, dar din cauza că acesta cât și Bastionul Soldisch // Soldisch Bastion urmează a fi explicat la sfârșit, vizitarea zidurilor orașului continuă [ continuiret ], din motivul menționat, până la Poarta Heldau/ Cisnădiei // Heldauer Thor.
N. 36-to | Turnul Țesătorilor de In (*) // Leinweber Thurn, de construcție pătrată, cu 4 nivele, este spart la zidărie, și în interior complet dărăpănat.
Între acest turn și vechea fortificație goală, sau turnătorie [ Gieß Haus ], menționată adineauri, se află intrarea prin zidul de centură în Bastionul Soldisch // Soldisch Bastion care este legat de Bastionul Heldau/ Cisnădiei // Heldauer Bastion printr-un zid de curtină, în spatele căruia a fost ridicat un val îngust de pământ [ Remport ] în vremurile de răzvrătire, al cărui stare se poate afla la descrierea bastioanelor.
(*) În planul realizat de Johann Böbel 1883 aici se află Turnul Aurarilor // Goldschmied Thurn.N. 37-mo | Turnul Tunzătorilor de Postav // Tuchscherer Thurn, de construcție pătratăt, cu 2 nivele, se află într-o stare deteriorată, ca cel precedent.
(*) În planul realizat de Johann Böbel 1883 aici se află Turnul Țesătorilor de In // Leinweber Turm.În continuarea acestuia, aproape la mijloc între turnul menționat adineauri și cel următor, se arată o rondelă semicirculară (*) în zidul orașului, prin care, se spune, ar fi trecut o poartă în vremuri străvechi.
(*) În planul realizat de Johann Böbel 1883 aici se află Turnul Pânzarilor // Tuchscherer Turm.N. 38-vo | un Turn al Orașului // Stadt Thurn, cu 2 nivele, dar aproape complet ruinat.
N. 39-no | iarăși un Turn al Orașului // Stadt Thurn, care nu este mai putin degradat decât precedentul, și de la care se ajunge după o scurtă distanță la Poarta Heldau/ Cisnădiei // Poarta Cisnădiei.
Zidul de centură, de la turnul N. 36 până la ultimul N. 39, se află în majoritatea locurilor într-o stare deplorabilă, ca peste tot în jurul orașului, dar asta nu înseamnă mare lucru aici, din cauza zidului de curtină și a poligonului din fața acestuia, totuși ar fi fost deosebit de necesar ca magistratul să fi acorde mai multă atenție conservării celorlalte ziduri ale centurii din jurul orașului, dar pentru că nu s-au realizat asemenea reparații din vremurile de răzvrătire, ci mai degrabă, cum s-a explicat deja, zidul orașului a fost subminat la baza acestuia, în interior și exterior, și foarte deteriorat de canalul de apă și iazurile adiacente, nu ar fi suprinzător dacă s-ar fi prăbușit deja părți întregi din cauza acestei proces atât de urât, ceea ce cu siguranță s-ar fi întâmplat dacă materialul acestuia nu ar fi fost atât de bun.
Ceea ce a fost construit în continuare, în vremuri ulterioare, împreună cu zidul de centură, turnurile breslelor și Zwingerul în același timp, sunt cele 3 fortificații goale, deja menționate, precum:
N. 40-mo | [ Rondela de artilerie Turnul Gros ], așa-numitul Turn Gros // Dicke Thurn, este construit masiv și din materiale atât de bune încât, deși, pământul a fost excavat aproape de rotunjimea sa, în partea exterioară pe ambele părți ale turnului până sub fundație pe o distanță de 2 stânjeni, aceleași, totuși nu a crăpat nici de o parte, nici de cealaltă; de asemenea, acest turn a fost prevăzut în interior, în partea frontală sau semicirculară, în ultimele vremuri de răzvrătire, deasupra bolților cazematelor sale cu un tavan format din bârne de stejar pe un nivel superior și cu o șerpantă solidă în rotunjime, pe care se afla Vulturul împăratului, și șerpanta acoperișului este încă în stare bună, dar șindrillele sunt putrezite, motiv pentru care podeaua nivelului superior a putrezit deja destul de mult din cauza apei de ploaie.
Zidurile flancurilor de la această veche fortificație goală sunt, de asemenea, în stare bună și capabili să susțină pământul necesar formării unui meterez, în vremurile de răzvrătire au fost ridicate în afara turnului flancuri joase de pământ, care au rămas destul de bine conservate.
N. 41 | [ Rondela mică de artilerie Wagner ] este o altă fortificație goală, numită în mod obișnuit Turnul Wagner // Wagner Thurn, deoarece în acesta producea artileria Wagner.
Acestă fortificație a fost construită pentru apărare, ca cea precedentă, din 3 părți [ Stücke ], si prevazută cu un acoperis în partea rotundă, dar acesta este acum complet ruinat la interior, iar zidăria din față s-a crăpat pe o lungime de un picior, și, de asemenea, fundația acesteia este tare deteriorat din cauza Canalului Morilor // Mühl Canal din apropiere.
N. 42 | [ Rondela de la Bastionul Soldisch ] este a treia veche fortificație goală, a fost construită în timpul ridicării zidurilor orașului sub forma așa-numitei fortificații Turnul Gros // Dicker Thurn, și este, prin urmare, foarte masivă.
Din aceasta s-a făcut, după ridicarea Bastionului Soldisch // Soldisch Bastion, o turnătorie de piese [ Stück-Gieß-Hauß ] în care, se spunea, au fost turnate piese, încă, în urmă cu 20 de ani; sub această construcție curge un pârâu prin flancul zidului, aproape de zidului orașului, care își primește apele dintr-un iaz aflat dincolo de de curtina Soldisch, și care antrenează o moară de scânduri, joagăr [ Brettermühle ], și care a deteriorat zidul flancului drept la scurgerea din fortificație.
Acum, după ce această veche fortificație goale a fost acoperită de artileria; și zidăria acesteia a rămas într-o stare bunăurile, dar, cu toate că lemnăria scumpă a șepantei încă se află într-o stare foarte bună, șindrilele sunt complet putrezite, ceea ce a dus la distrugerea recipientelor din interiorul turnătoriei cauzată de apa de ploaie, și pentru că această turnătorie poate fi folosită de artilerie ca atelier de producție, ar fi bine să fie nou acoperită, sau să fie îndepărtate și conservate lemnăria de la șerpanta acoperișului și grinzile groase de stejar, pentru a fi refolosit la alte necesități.
După ce s-a descrise structura vechilor construcții fortificate, în măsura în care s-au găsit cele mai mari avarii la acestea, mai există și cinci bastioane, care au fost ridicate conform vechilor construcții, cum se poate remarca și pe stemele acestora, parțial de la suverani, una de principele Báthory, iar celelalte de către comunitatea locală, rămâne doar necesitatea de a le descrie starea și constituția, așa cum au fost găsite atunci, astfel:
Burger Bastion. [ Bastionul Burger/ Ocnei // Burger Bastei ]
Care, conform construcției, se pare că a fost ridicat primul (*), și luând în considerare zidurile de sine stătătoare ale flancurilor, orașul și bastionul sunt legați unul de celălalt, iar datorită găurilor de tragere încă existente să nu fi fost construit pe părți (?) [ Stücke ], ci doar pentru archebuze [ Doppelhacken ] și țevi de foc [ Feuer Röhr ] și așa a rămas în timp, și abia sub Rabutin, în vremurile ultimelor răzvrătiri, laturile au fost întărite într-o oarecare măsură cu un val de apărare, și, deoarece astăzi zidul de atașament sau de flanc până la oraș nu poate asigura altă apărare decât cea de pe galerie prin orificiile înalte de tragere (ca la zidul orașului), și aceste culoarele sau galeriei de lemn au căzut cu totul în prezent, va fi necesar ca aceste galerii sa fie construite din nou, sau pereții de atașament sa fie ingroșați corespunzator, demolat, si prevăzute cu metereze corespunzatoare, și, de asemenea, ar trebui reparată zidăria bastionului, lățit meterezul, și întăriți parapeții, în special pe flancul stâng al bastionului lângă Turnul Pulberăriei // Pulver Thurn, unde trebuie îngroșate în interior, și să fie prevăzute cu contraforturi sau piloni, astfel încât să poată fi ridicat în spatele lor valul de legătură: și, se recunoaște doar puțin din șanțul care se afla în fața bastionului, și lateralele care se văd până la baza acestuia, necesită acoperite cu un val de nivel scăzut, care apoi ar trebui apărat prin aplicarea unui val de scut în stânga și ridicarea unui bastion în zona Turnului Wagner // Wagner Thurn N, 41;
(*) Primul bastion construit la Sibiu a fost Bastionul Hallen // Haller Bastei ( 1551 / 1553 ), urmat de Bastionul de la Poarta Heltau / Cisnădiei // Heltauertor Bastei ( 1552 / 1572 ), Bastionul de la Poarta Burger / Ocnei // Burgertor Bastei ( 1552 / 1604 ), Bastionul de la Poarta Sag / Turnului // Sagtor Bastei ( 1568 / 1577 ) și Bastionul Soldisch / Soldiș // Soldisch Bastei ( 1622 / 1627 ).
Sach Bastion. [ Bastionul Sach/ Sag/ Turnului // Sag Bastei ]
Din punct de vedere al construcției, acest bastion pare a fi la fel de vechi ca cel din fața Porții Burger/ Ocnei // Burger Thor, prin aceea că flancurile sut la fel ca cele de la Bastionul Burger/ Ocnei // Burger Bastion, și, de asemenea, valul de pământ a fost ridicat lângă zid pe vremea lui Rabutin. Poziția acestui bastion în acea vreme este ca cea a Bastionului Burger/ Ocnei // Burger Bastion, cu diferența însă că, deși acesta nu are ziduri de atașament atât de lungi, aceste ziduri trebuie reparate, mai ales lângă poartă, iar unul nou ar trebui ridicat pentru apărare, la fel și șanțul din fața porții este complet umplut, și traversele și flanculrile [ bas flanques ] au fost nivelate până la pământ; pe de altă parte, în partea stângă a acestui bastion, se află în partea dreaptă o stemă pictată, pe jumătate ruinată, și pe partea stângă pare a fi stema Margravial Moravian, iar în mijloc se recunoaște ceva de la un duce Hut (?), restul este total șters și a căzut.
Haller Bastion. [ Bastionul Haller // Haller Bastei ]
Despre acest bastion se spune că ar fi fost construit de către comunitatea locală, pe el nu se zăresc steme, și este de aceeași construcție cu cele precedente, iar laturile sale au fost prevăzute cu un val de pământ [ Remport ] abia în vremurile de răzvrătire, și de la flancuri pleacă metereze laterale;
Zidăria acestuia până la zidurilor de atașament este în stare mai bună decât cea a bastioanelor din orașului de jos, și luând în considerare că zidul de curtină de la bastion până la Turnul Gros // Dicker Thurn, și mai departe până la Bastionul Heldau/ Cisnădiei // Heldauer Bastion a fost ridicat în timpuri mai noi, este ușor de judecat că acest bastion pare a fi construit după ce au fost ridicate cele două bastioane ale orașului de jos, fiind astfel al treilea bastion care a fost adăugat zidurilor vechi, pentru întărirea apărărarea orașului.
Prin zidul curtinei, care leagă acest bastion de fortificația Turnul Gros // Dicker Thurn, trece asa-numita Portița Leșurilor // Leichen Türl; curtina însăși a fost săpată și ruinată la metereze și parapet până la Turnul Gros // Dicker Thurn.
Heldauer Bastion. [ Bastionul Heldauer/ Cisnădiei // Heltauer Bastei ]
Acest bastion a fost construit în anul 1578 de Națiunea Săsească, cu contribuția princepului Báthory, cum ne arată stema principelui, și stema Națiunii Săsești sub cea a lui Báthory, aflate pe partea dreaptă a bastionului. Flancurile și laturile bastionului nu sunt de formă regulată, deoarece latura dreaptă este ruptă și legată cu orillonul ei mare de vechea rondelă din fața porții. Poarta exterioară trece prin această latură, care este deja grav avariată. Pe această latură a fost construită, între colțul acesteia și poartă, o cazemată în vremea răzvrătirilor, dar, deoarece se află prea puțin pământ pe cazemată și acoperișul deasupra ei este ruinat, apa ploii va provoca pagube foarte mai, și dacă nu se pune mai mult pământ pe aceasta, cel puțin să fie reparat acoperișul.
Latura stângă are un meterez îngust și un parapet ruinat, iar zidul de sine stătător al flancului are nevoie de o mare reparație și în spatele acestuia nu se află pământ, ci doar stă așa cum a fost înainte.
Zidăria curtinei, în schimb, care leagă bastionul de vechiul Turn Gros // Dicker Thurn, a rămas în stare destul de bună, deși magistratul a scos aproape de flancul stâng, de dragul culorii pământului, o mare cantitate de pământ, aproximativ 400 de cubici de stânjeni, și transportat în grădininile aflate la baza [ parterul ] bastionului, iar cavitățiile imense, săpate, au fost umplute cu gunoi de grajd în urmă cu un an. De la această linie lungă, sau poligon, și anume de la Bastionul Haller // Haller Bastion până aproape de flancul stâng al Bastionului Heldau/ Cisnădiei // Heldauer Bastion, s-a ridicat pe vremea lui Rabutin o fortificație înaltă din pământ spre Pajiștea Haller // Haller Wiese, un val de pământ cu bastioane și platforme mici, care, potrivit volumului său de pământ, a necesitat cheltuieli mari de transport; dar aripa stăngă a acestui val de pământa a fost în mare parte de ruinat de grădinile judecătorul scaunului domnul Binder v. Sachsenfeld amenajate pe acest dâmb, și care a devenit nefolositor până la Turnul Gros // Dicker Thurn din cauza cimitirului evanghelic.
Soldos Bastion. [ Bastionul Soldisch/ Soldiș // Soldisch Bastei ]
Acest bastion pare construit ultimul, stemele vizibile pe partea stăngă, arată pe partea stângă un vultur simplu privind spre dreapta, sub care se află șapte turnuri; in dreapta, însa, se apare Coroana Regală Maghiară [ Königlich-Ungarische Krone ], sub care se văd cinci suprafețe impodobite cu 3 coroane si este ținut de doi ingeri pe ambele parti. Inscripția, în schimb, pare că a fost îndepărtată; În rest, zidăria acestui bastion este în stare destul de bună, dar bastionul nu este mare și are doar flancul stâng retras, deoarece partea dreaptă se leagă cu vechea fortificație – pe atunci turnătoria Gieß-Haus, formând o tenaille cu zidul orașului. Zidul curtinei, între bastionul acesta și Bastionul Heldau/ Cisnădiei // Heldauer Bastion, are un meterez îngust, fără parapet, și, pentru că zidul nu are piloi, pământul va înlesni prăbușirea acestuia în timp. Construcția bastionului a început în 1622 și s-a terminat în 1627 sub un Comite Nationis Kolomano Gotzmeistero și Consula Michaele Lutsch, conform unei inscripții găsită pe perete.
Întrucât, cu descrierea acestui poligon (care arată spre citadelă), vizitarea zidurilor orașului, bastioanelor și curtinelor s-a încheiat, nu mai rămâne decât să raportăm cu supunere: din cauza fragilității zidurilor orașului, găsită pretutindeni, ar fi fost necesar să notăm toate stricăciunile mărunte și ar fi trebuit să se facă o descriere mult mai extinsă, deoarece se vede prea clar că, din timpul ultimilor răzvrătiri, nu s-a reparat nimic la zidurile orașului, coridoarele acestora, sau galeriile turnurilor și la constructiile Blockhaus așezate pe acestea, nici la rastelele, barierele, palisadele, podurile mobile de la porți și nici la porțile însiși nu s-a reparat sau întreținut nimic, și astfel totul a căzut în mare paragină, și aceeași, ba chiar mai urâtă stare [ üble Beschaffenheit ], predomină la fortificațiile de pământ din jurul zidului orașului.
Toate acetse fortificații și Envelopes, Basflanques, Retrenchements și Citadelle, ridicate în jurul orașului în acest Saeculo, pot fi văzute cu bunăvoință în planul orașului Sub Litt. E, cu care se încheie obedient acest raport de vizitare [ Visitations-Relation ].
Hermannstadt 15 octombrie 1751.
G. von Rebain m. p.
Obrist WachtmeisterE. L. Theumern m. p.
Hauptmann und Ingenieur.J. B. Wintter,
Conduct. des Ingenieurs.Faptul că vizitarea zidurilor orașului, turnurilor, bastioanelor și celorlalte a avut loc în prezența noastră, pentru care am fost însărcinat și, de asemenea, că tot ce a fost relatat mai sus a existat ca atare, se coroborează [ corroborieret ] prin prezenta în mod corespunzător de către noi.
Sig. ut Supra.
G. Draxdorf m. p.
Obristlieutnand.B. H. Huhn m. p.
Haupt Mann.~~~o~~~
Glosar al denumirilor originale în limba germană, folosite pentru construcțiile fortificate ale porților și bastioanelor centurii a 4-a, notate în raportul întocmit 1751, cu transcrierea acestora în limba germană modernă și denumirilor corespunzătoare în limba română:
Poarta Cisnădiei: Heldauer Portem / Heldauer Thor = Heltauer Tor (Heltauertor).
Turnul porții Cisnădiei „Turnul Măcelarilor”: Fleischhacker Thurn = Fleischhauer Turm (Fleischhauerturm).
Bastionul porții Cisnădiei: Heldauer Bastion = Heltauertor Bastei (Heltauertorbastei) / Heltauer Bastei (Heltauerbastei).
Poarta Elisabeta/ Gușteriței: Elisabeth Thor = Elisabeth Tor (Elisabethtor).
Turnul porții Elisabeta/ Gușterței „Turnul Blănarilor”: Kirschner Thurn = Kürschner Turm (Kürschnerturm).
Poarta Burger/ Ocnei: Burger Thor = Burger Tor (Burgertor).
Turnul porții Burger/ Ocnei „Turnul Cizmarilor”: Schuster Thurn = Schuster Turm (Schusterturm).
Bastionul porții Burger/ Ocnei: Burger Bastion = Burgertor Bastei (Burgertorbastei) / Burger Bastei (Burgerbastei).
Poarta Sag/ Turnului: Sach Thor / Sack Thor = Sag Tor (Sagtor).
Turnul porții Sag/ Turnului „Turnul Croitorilor”: Schneider Thurn = Schneider Turm (Schneiderturm).
Bastionul porții Sag/ Turnului: Sach Bastion / Sack Bastion = Sagtor Bastei (Sagtorbastei) / Sag Bastei (Sagbastei).
Bastionul Hallen: Haller Bastion = Haller Bastei (Hallerbastei).
Bastionul Soldisch/ Soldiș: Soldos Bastion = Soldisch Bastei (Soldischbastei).~~~o~~~
* * *
Sibiu 1647 – Plan copiat de K. Reinerth 1896 Sibiu 1699 – plan realizată de G. Morando Visconti
Centura exterioară cu Turnuri, Porți, Bastioane și Rondele ~ 1751 //
Äußere Ringmauer mit Türmen, Toren, Basteien und Rondellen ~ 1751* * *
Über die ehemaligen Befestigugen von Hermannstadt ~ 1751.
Ludwig Reissenberger, Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, 29. Band, 2. Heft, Herausgegeben von Vereins-Ausschuß, Hermannstadt, In Kommission bei Franz Michaelis, 1900. S. 394-406.
(Folgender Text wurde Buchstabengetreu kopiert. Darin enthaltene Schreibfehler wurden ebenfalls übernommen!)* * *
XV.
Relation Ueber die Beschaffenheit und dermaligen Stand der Defensions-Mauren, Thürnen, und Bastions der Stadt Hermannstadt in Siebenbürgen, wie solche nebst denen und gedachte Mauren in diesem Saeculo aufgeworfene Erdwerke bey der mit Ende Septembris dieses laufenden 1751-sten Jahres von Seithen des Militairs in Beyseyn des Senatoris Wagner, und dessen Sohn vorgenohmenen Visitation befunden worden seynd.
(Abschrift des Baudirektors D. Czekelius. Original im k. Hofkriegsratsarchiv.)
Die Visitation der Defensions-werken ist mit Begehung der Ring-Mauer, und der in solchen gebauten Thürnen, welche die ältere Umzinglung oder Einschließung der Stadt formieren, angefangen und mit solcher von dem Heldauer Thor an zur linken, bis wieder zu diesen Thor continuiret, alsdann aber die nach der Hand erbaut wordene Bastions, und Erdwerke in Augenschein genohmen, und wie solche befunden, beschrieben, auch die Thürne in gleicher Zeit numeriret worden; also:
No. 1. Der ober dem innern Thor der Heldauer Porten stehende 4 Ekigte Thurn, der Fleischhaker-Thurn genannt, ist untere Thorweg gewölbt, die 3 Contignationes [ Stockwerke ] dieses Thurns, in welchen derselbe besteht, seynd nicht eingewölbt, und in solchen wohnen die burgerlichen Wächter, welche in ersten Stok bey der Ausfahrth des Thores das daselbst befindliche Fall-Gatter in ereignenden Fall ablassen können; zur Rechten dieses Thurns in der Stadt ist die separirte Wachtstuben für die Militär Wacht, und unter den Thorweeg ist zur Linken eine Comunication in dem Thurn und in dem vor der linken Mauer befindlichen Zwinger; zu beeden Seiten an diesen Thurn hanget eine Mauer mit Schieß-Löchern an, welche die Comunication über den ältern Stadt Graben bis in die vor den Thor liegende alte Rondelle formieret, und nebst der Rondelle sehr baufällig ist, in welch letzterer die Stadt einige Leute wohnen hat, wie dann auch zu Ende erwehnter Comunications-Mauer die Stadt die Burger Wacht in einer Wachtstube haltet, und endlich lieget vor diesen Heldauer Thor die Bastion dieses Nahmens, welche unter dem Fürst Bathori vermög der in der rechten Face [ Seite ] befindlichen Wappen erbaut worden ist.
Weilen aber die Bastions zulezt beschrieben werden sollen, so wendet man sich anwiederum zur Einfassungsmauer der Stadt, und zwar zu den Thurn
No. 2. so der Tischler Thurn genennet wird, und 2 Stok hoch von welchen der untere Stok gleich bei allen übrigen gewölbet, und in Form einer kleinen Bastion gebauet ist; Auf diesen Thurn ist in Rebellions Zeiten ein Blok Haus gesezet worden, welches aber dermalen an ihren Wänden verfallen, die Dachung ruinieret und das Gemäuer des Thurns sehr schadhafft.
Die Ring oder Zusammenhangungs-Mauer von dem Thurn N. 1-mo bis zu erst gemelten ist an ihren Fundamentern hier und dar sehr beschädiget. Hingegen aber befindet sich die Gallerie, oder der Gang an dieser Mauer, weilen solche auf gemauerten Bögen stehet, mit ihren Obdachungen annoch in passablen Stand, allein, die nach dick ermelten Thurn weitere Ring Mauer zeiget sich je mehr und mehr beschädiget zu seyn.
N. 3-tio der Schlosser Thurn, welcher 4 Ekigt, und 4 Stok hoch ist, so aber an seinen Gemauer sehr zersprungen, und an der Dachung und Stiegen faßt gäntzlichen ruiniert, wie dann ebenfalls das auf solchen befindliche Blok Haus eingegangen. Die an diesen Thurn anstoßende Ring Mauer ist zwischen denen Pfeilern, woran die Bögen gespannet, und die Galerie längst der Mauer von einen Thurn zum andern formiren, hier und dar durch Excavation der ausgegrabenen Saliter Erden bis an dem nächst folgenden Thurn beschädiget.
N. 4-to der Tuchmacher Thurn runder Figur und 4 Stok hoch, ist an seinen Gemauer in guten Stand, dessen Stiegen und Gallerie hingegen fast gäntzlich neu zu erzeugen.
Der Zwinger welcher von Thor an außer der Mauer continuiret, ist hier Orts und weiters an etwelchen Orten verfallen, weilen aber wegen der vorliegenden Courtine bis an den so genannten dicken Thurn (so als ein altes Bollwerk vor die Courtine hinaus verlängert anzusehen ist) dieser Zwinger zur Defension nicht mehr dienlich ist, so könnten die Materialien von solchen zu verschiedenen Reparationen an dem Haupt-Gemäuer angewendet werden.
N. 5-to Der Töpfer Thurn 3 Stok hoch 4 Ekigt gebaut, erfordert an Gemäuer und an seiner Dachung ein Reparation, sintemalen auch die Fundamenter der Ring Mauer bis auf den nächstfolgenden Thurn sehr beschädiget, und die Gallerie samt ihrer Dachung eine Reparation benöthiget haben.
N. 6-to Der Zimmermanns Thurn rundeckigter Figur in der Höhe wie der vorige, an welchen ebenmäßig die erforderliche Reparation nicht angekehret worden, dahero sehr beschädiget, somit die von solchen continuirende Ring Mauer bis an den Eingang in das alte hohle Bollwerk, oder den diken Thurn genannt, und weiters einer Hilff bedarf.
N. 7-mo Der Zinngießer Thurn 4 Ekigt und von 3 Condignationibus, auf welchen zu ersehen, daß in langer Zeit nichts repariert worden seyn, dahero dann die Ringmauer von selben weiters wie die vorbeschriebene in sehr üblen Stand ist, auch an theils Orten die Dachung ober der Gallerie manquiret [ fehlt ].
N. 8-vo Der Seiler Thurn rund-Eckigter Figur 3 Stok hoch, bey welchen das sogennante Leichen-Thürl angebracht (durch welches die Comunication auf die vor der Feldmauer bis an die Pointe der Haller Bastion vorliegende, und mit Anfang dieses Saeculi erbaute hohe Erdwerke gehet) bedarf ebenfalls eine Reparation, indeme die Zunft solche unterlassen, und dem üblen Exempel der andern Zünften gefolget: Die Stadt oder Ring-Mauer ist hier wie anderer Orten beschaffen.
N. 9-no Ein Thurn, welcher die Gorge [ Gurgel ] der Haller Bastion formiert, unter welchen man in die ermeldete Bastion gelanget, und die Stucke durch solchen in diese Bastion ein- und ausführet; diese Bastion war in alten Zeiten ohne Wall, in Rebellions Zeiten aber seynd beede Faces damit versehen worden, weilen aber diese Bastion gleich allen andern zuletzt beschrieben werden solle, so ist nur gehorsamlich anzumerken, daß in vorgedachten Thurn zu Zeiten einiges Pulver von der Artillerie verwahret wird, somit auch die Artillerie die Schlüssel zu solchen hat, und noch in ziemlichen Stand erhalten worden.
N. 10-mo Der Ballbierer Thurn ist 4 Stok hoch und 4 Eckigt gebaut, an Gemäuer zwar gut, allein die inwendigen Stiegen von Holtz seyend ruinirt, und die Dachung sehr beschädigt, auch ist die Ring Mauer zwischen letztern 2 Thürnen hier und dar durch die ausgehobene Saliter Erde schadhafft worden. Die zwischen erst beschriebenen 2 Thürnen auf der Ring Mauer aufgerichtete Defensions Czartacke [ Holzhaus / Blockhaus ] ist an ihren Holtzwerk ruiniret, auch die Gallerie und ihre Dachung sehr schadhafft, und der vor der Haller Bastion bis an dik erwehnten Thurn N. 10 (allwo die Mauer eine Ecke oder Tenaille [ Zange ] formiert) vor der Stadt Mauer befindliche Zwinger, so sich allhier endiget, und nebst denen außer denen Maueren befindlichen Garten der Schuster Zunft zuständig, ist sehr verfallen, welcher wiederumen aufrecht gestellet werden, müste, weilen solcher allhier nöthig fallet;
Von diesen Thurn ziehet sich die Stadt Mauer auswerts, und formiret nach einer ziemlichen Distanz einen ausgehenden Winkel, dessen Ecke mit keinen Thurn versehen ist: diese Seite nebst jener bis an das Elisabeth Thor, und weiters bis an Wagner Thurn der Defension und Situation nach die schwächste, auch hier Orts die Stadt Mauer besonders bis zum ausbiegenden Ecke in der That so baufällig, und von außen in so viele Löcher eingebrochen, daß man mit Wahrheit sagen kann, wie daß dieser Theil der Stadt Mauer fast gänzlich neu herzustellen und an dem ausspringenden Winkel einen großen und soliden Thurn zu bauen die höchste Nothwendigkeit um so mehr erheischet, als auch, daß auf eine ziemliche Distanz vor solcher aufgericht geweste Envelope [ Verteidigungssystem aus Wassergraben und Erdwall ], welches diese unflankirte Stadt Mauer bedekte und defendirete, von der linken Face der Haller Bastion bis über den Wagner Thurn N. 41 ja bis gegen das Burger Thor theils Orten dem Horizont gleich ruiniret, und theils Orten durch Gärtel verdorben worden ist.
Nach erst gedacht- auswerts stehenden Ecke ohne Thurn folgt:
N. 11-mo ein Comunications Thurn, welcher so schlecht, als die Ring Mauer selber beschaffen, und bis zum Elisabeth Thor mit vielen kleinen Wasser Auslauffen durchbrochen, mittelst welchen doch ein Mann aus- und in die Stadt gelangen könnte; in weiterer Continuation der Stadt Mauer trifft man auf
N. 12-mo gleichfalls ein Comunications Thurn, so ebenfalls wie die Mauer in schlechten Stand, und von solchen gelanget man an das Elisabeth Thor, welches mit 2 Thorweege, somit auch mit 2 Thürnen versehen ist, und bemerket worden mit
N. 13-tio et 14-to welche beyde der Kirschner-Zunft zuständig seyend, und außer ein und anderer kleiner Reparation an Stiegen und Comunicationen in ziemlichen guten Stand befindlich.
Die Militär Wache stehet am Thor in der Stadt, die Burger Wache aber zwischen beeden Thürnen, und wohnen auch daselbst einige burgerliche Inwohner, welche eben eine dergleichen Anzahl als jene Inwohner beym Heldauer Thor ohngefähr ausmachen werden auf denen Thürnen aber wohnen die sogenannte Thorwächter.
Von diesen Thor continuiret die Ring Mauer in gerader Linie bis an den Thurn N. 15, und ist solche zwischen denen Pfeilern, worauf die Gallerie mit Bögen formieret, gleich andren Orten bis unter die Fundamenter, aus welchen man die Erde zum Saliter sieden ausgehoben, untergraben, und diese Cavitäten [ Hohlräume ] unangefüllter Zeit etwelchen Jahren hero verblieben, welches üble Verfahren dem Gemäuer keinen Nutzen, und dem Burger ein übles Exempl gegeben, so ist auch durch derlei Ausgrabung verursachet worden, daß sich die Bögen der Gallerie an theils Orten von der Haubt Mauer abgesändert, theils Orten auch die Haubt Mauer selbsten gesunken.
N. 15-to Der Saif-Sieder Thurn so in einen der Stadt zugehenden Winkel lieget, mithin die Mauer bis an den Thurn N. 17-mo einwerts laufet.
Bei solchen waren in Rebellions Zeiten ein Batterie auf 4 Stuk, welche das Elisabeth Thor und bis an Wagner Thurn mit der anjetzo vor solchen befindlicher Mühle bestrichen hatte, und obschon diese Batterie auf einigen Casematen gestanden, so ist doch von solchen außer denen Fundamentern deren Pfeilern nichts mehr zusehen.
Ob nun die Casematen aus Negligenze eingefallen, oder durch einen andern Zufall vollkommen ruiniret worden, vermag man nicht zu eruiren, dermalen aber seynd die Stadt Kalch-Gruben zwischen denen Fundamenteren der Pfeiler angebracht.
N. 16-to Ein Comunications Thurn, wie die vorbeschriebenen, welche von darummen also genannt werden weilen selbige unversperet und nur ein Stock mit der Gallerie formiren.
N. 17-mo Der Lederer Zunft Thurn ist inwendig an seinen Böden sehr baufällig, wie alle andern rund Ekigt gebaut, 3 Stock hoch und stehet in dem Tenaille förmigen einbiegenden Ecke der Stadt Mauer.
Das in weiteren Gefolg der Mauer auf solche gesetzte Blokhaus ist dessen Pfeiler an Fundament durch ein an solchen, und an die Stadt Mauer geführten Wasser Canal über die Hälfte ausgewaschen, also zwar, daß der Pfeiler nicht mehr lange bestehen und dieses ganze Blok-Haus einfallen wird.
Ebenfalls hat dieser Canal solang solcher an der Mauer bis zu seinen Ausfluß laufet, die Fundamenter der Stadt Mauer sehr beschädiget und einwertsneigen gemacht, welchen Übel hätte vorgebogen werden können, wenn der Magistrat ein Obachtsames Auge auf die Stadt Mauer zutragen sich wollte angelegen seyn lassen, und ist der Ausfluß dieses Canals also beschaffen, daß man leichtlichen aus und einkommen kann; Ohnweit dieses Canals Ausfluß ist das alte hohle Bollwerk, oder der sogenannte Wagner Thurn mit No. 41 bemerket, welches seinen Nahmen von der Artillerie bekommen, indeme in vorigen Zeiten die Wagner-Arbeit hierinnen verfertiget worden, und befindet sich dieses alte Bollwerk dermalen in gäntzlich baufälligen Stand.
Nach diesen folgt
N. 18-vo Der Handschuh Macher Thurn ins gevierte 3 Stok hoch gebauet, an welchen die Erhaltung des Gemäuers und Stiegen, wie bei anderen mehrern hinterblieben.
Weiters nach solchen ist abermalen ein Blockhaus auf der Stadt Mauer so in schlechten Stand, wie dann auch die Stadt oder Ring Mauer, die hier Orts ohnehin sehr baufällig wegen Excavirung der Erde in noch größeren Schaden versezet worden ist, ihr Figur bestehet allhier in kurtz gebrochenen Linien, und der dick an dem Blokhaus oder Comunications Thurm durch die Mauer ausfließende Canal ist mit einen von Rebellions Zeiten her bestehenden Fallgatter versehen, welcher aber gänzlichen verfaulet, also zwar, daß man mit leichter Mühe in und aus der Stadt practiciren kann, so ist auch die Stadt Mauer ober der Mündung des Canals sehr gestalten.
N. 19. Ein sogenannter Stadt Thurn, welche von darumen also genennt werden, weilen die bei derley Thürnen, und Stadt Mauern vorfallende Reparationes und Aufrechthaltung derselben von denen allgemeinen Stadt Proventen und Einkünfften bestritten, die Zunft Thürne aber nach alten Gebrauch von denen Zünften unterhalten werden sollen, es ist aber einer mit den anderen von vielen Jahren her (und zwar von Zeit der Rebellion) ganzlich außer Acht gesezet, mithin weder an denen Thürnen, noch an denen Ring Mauern, Zwingern, ec. nichts reparirt worden.
N. 20-mo Der ober den innern Burger Thor befindliche Schuster Zunfft-Thurn, so in 3 Condignationen bestehet, massive erbauet, und oben unter der Czartacke oder Blokhaus mit einer Brustwehr auf kleine Stücke versehen, von welchen in die vor diesen Thor liegende Bastion gesehen und geschossen werden kann, in solchen hat die Zunft ihre Leute und die Stadt ihre Wächter.
Die Militär Wache stehet allhier vor den Thor bey dem Eingang in die Bastion, und bey den außern Thor, welches bei der rechten Flanque der Burger Bastion angebracht, ist abermalen eine Burger Wacht, an der linken Flanque der Burger Bastion, und zwar bei dem Zusammenhang dieser Flanque mit der alten, aus der Stadt anschlüssenden Mauer stehet der Thurn
21-mo welcher 3 Stok hoch, gewölbt und solide erbaut ist, insgemein der Pulver Thurn genannt, weilen die Artillerie in solchen Pulver verwahret, und an solchen ein gewölbtes Pulver Verschleiß Magazin angebaut hat, allein sowohl dieses als auch der Thurn selber seynd der Gefahr ausgesetzt, wenn nicht wenigstens inwendig längst des alldort fließenden Mühl Canals anstatt der Planken eine Mauer an die Zwingers Mauer angeschlossen, und der Thurn von außen nicht wiederum mit Palisaden zur Abhaltung des Zugangs wie vormahls gewesen, verwahret wird, indeme die außere Freystehung des Pulver Thurns und die innerliche schlechte Verwahrung demselben die bey den Stadt-Thor nicht 50 Schritt weit von diesen Thurn entfernte Stadt Gerteyd Mühle bei entstehenden Feuer eine augenscheinliche Gefahr antrohet;
Auch ist der durch vorgedachte Mauer, an welcher die Bastion mit der Stadt Ring Mauer zusammenhenget, und die linke Flanque formiert, einflüssende Mühl-Graben bey seinen Einfluß mit einem von Rebellions Zeiten her bestehenden Gatter versehen, welcher dermalen verfaulet, auch diese Flanque Mauer, und besonders der Einfluß des Canals sehr zerspalten ist. Endlich zeiget sich der Ausfluß berührten Mühl Grabens durch die rechte Flanque Mauer, so diese Stadt-Mauer mit der Bastion anschlüsset, eben mit einem dergleichen alten Rastel [ Gitter ] schlecht verwahret zu seyn.
Was aber die Burger Bastion anbelanget, wird dessen Stand gleich anderen zulezt beschrieben werden, somit anwiederumen zu der Ring Mauer sich begebend folget nach den Thurn übern Thor der nächst stehende
N. 22-do Der Maurer Thurn 4 Ekigter Figur, 3 Stok hoch, wovon der erste gewölbt, und noch in pasablen Stand erhalten worden.
N. 23-tio Der Schnepfen Thurn, der gemeinen Stadt angehörig, in solchen seynd Gefängnussen, Gewölber, und ein verborgene Richt-Stuben, seine Figur ist 4 Ekigt, und 4 Stok hoch, An seinen Gemauer in guten Stand, nur ist an denen Treppen eine Reparation anzuwenden nothwendig.
N. 24-to Ein Pulver Thurn so der Lederer Zunft zugetheilet ware, in welchen die Artillerie das meiste Pulver liegen hat, dahero man solchen inwendig nicht visitiren können, Es solle aber nach Aussage des Feuerwerkers derselbe in tauglichen Stand seyn.
N. 25-to Der Weiß Bäker Thurn 4 Ekigter Figur 4 Stok hoch ist noch in pasablen Stand erhalten worden.
Da nun nach diesen Thurn gar bald das Sach Thor folget, so wird nothwendig seyn von der Ring Mauer zu melden, daß von Burger- an bis zum Sach-Thor dieselbe meistentheils sehr baufällig, und an solcher, wie an andern Orten die Cavitäten der ausgegrabenen Saliter Erde unausgefüllter gefunden worden.
N. 26-to Der Schneider Zunfft große Thurn formiret das innere Sach Thor, und
N. 27-mo Der kleine Schneider Thurn stehet an außern Thor, welches in die frey stehende „continuirend“ retirirende [ zurückgezogen ] linke Flanque Mauer der Sach-Bastion angebracht ist.
Der große und innere Schneider Thurn ist 4 Eckigter Figur beynahe so groß, wie jener ober den Burger Thor, 4 Etagen hoch, wovon die 4-te als ein Blokhaus zur Defension aptieret [ angepasst ], und in ziemlichen guten Stand erhalten worden, in welchen die Zunft, und die Stadt Inwohner haltet, so ist auch der außere Schneider-Thurn mit einer Czartacken in Rebellions Zeiten versehen worden, welche aber nebst den Thurn selber samt dem fest anstehenden Thor eine große Reparation bedarf.
Die Militär Wache ist hier zwischen dem innern und außern Sach-Thor postiret, welcher Gestalten aber die Sach-Bastion beschaffen wird an seinen Ort beschrieben werden.
N. 28-vo Ein Comunications oder Stadt Thurn ohnweit zur linken des Sach Thores welcher nebst der Ring Mauer eine große Reparation benötigt hat.
N. 29-no Der Binder Zunft Thurn 4 Ekigter Figur 4 Stok hoch, wovon der erste gewölbt noch in ziemlichen guten Stand bis auf die innerliche Reparationes und an Dachungen befunden worden.
Der durch diesen Thurn in die Stadt laufende große Canal, so etwelche Mühlen treibet und dem Stadt Bräu Haus das Wasser reichet, ist bei dem Einfluß mit einem schlechten Fall Gatter verwahret, wie dann auch inwendig die Comunications-Brücke [ Verbindungs-Brücke ] über diesen Canal zu errichten nothwendig fallet, damit nicht allein die Patrouillen zu Fuß sondern auch die zu Pferd, nicht weniger man auch mit Wägen passiren könnte.
N. 30-mo Der Wohlwöber Thurn 4 Eckigter Figur wie der vorige gebaut 4 Stok hoch, und an Gemauer in guten Stand.
N. 31-mo Ein Stadt Thurn hat eine große Reparation an Gemäuer, an Dachung und inwendig benöthiget.
N. 32-do Abermalen ein Stadt Thurn welcher fast gäntzlich verfallen, auch die Stadt- oder Ring Mauer von Sack Thor bis anhero inwendig an Fundament nebst denen Pfeilern, worauf die Bögen der Gallerie gespannet, sehr stark beschädiget ist, und außer denen Mauern, ja jedwederer Particulair [ Privatperson ] in seinem Garten, aus dem in die Stadt lauffenden Mühl Bach kleine Canäle nahe an der Mauer führen und Teiche an der Mauer formiren, durch solche die Fundamente sehr ruiniret werden.
N. 33-tio Der Schmidt-Thurn rund Ekigter Figur 4 Stok hoch, welchen die Artillerie in Besitz hat, und in guten Stand bis auf die Dachungen erhalte worden, nächst an disen Thurn lauffet mehrmalen ein kleiner Canal in die Stadt welcher eben so schlecht, als die anderen ein und ausfließend an seiner Mündung verwahret ist.
N. 34-to Der Pech Thurn der gemeinen Stadt zuständig, wovon die Artillerie Gebrauch machet, ist außer den untern Stock, die übrigen 2 Stök einwendig eingegangen, das Gemäuer an solchen ist auch schon hier und da gespalten, so ist auch die Ring Mauer, und besonders bei dem Einfluß des kleinen Canals sehr beschädiget, und die Comunications Gallerie, welche bis über den nächstfolgenden Goldschmidts Thurm manquiret, und weilen auch der Artillerie Fleischhacker mit der Vieh-Schlacht Brucken Stallungen und Schopfen, und das Zeughauß von Pech Turn bis übern Goldschmidts Thurn die Comunication [ Verbindung ] an der Stadt Mauer mit Gärten occupiret [ bestzt ], und verschlagen, so möchte nothwendig fallen, daß die Stadt Mauer allhier von derley Sachen befreyet wurde, auf daß die Patruillen an der Stadt Mauer frey passire, und nicht so großen Umweg zu nehmen nothwendig hätten.
N. 35-to der Goldschmidts Thurn formiret ein langes Quadrat von 4 Stok hoch massive mit Pfeilern gebaut, von welchen die Artillerie Gebrauch machet, und lieget solcher nebst den vorigen nahe an Zeughauß. Von diesen Goldschmidts Thurn weiters ist die Gallerie an meisten Orten verfallen, also zwar, daß man nur noch mit Gefahr in die obern Etagen lezt gedachten Thurns gelangen kann.
Ohnweit dieser Thurn zur linken liegt das alte Bollwerk so nach der Form des dicken Thurns gebaut ist.
Dieses alte hohle Bollwerk mit N. 42 bezeichnet, ist nach der Zeit, als die davor liegende Soldos Bastion in näherer Zeit erbauet gewesen, zu einer Stuk Gießerey aptiret [ angepasst ] worden, in welchen aber auch der Zeit hero die Oefen und anders ziemlich zu Grund gegangen; der Dachstuhl ober dieser alten Bollwerk ist an seinen Holzwerk massiv errichtet, hingegen die Schindeln fast gänzlich verfaulet, weilen aber sowohl von solcher als der Soldos Bastion daß weitere erkläret werden solle, so wird mit der Visitations der Stadt Mauern hiermit fortgesetzt, und weiters bis zum Heldauer Thor continuiret.
N. 36-to Der Leinwöber Thurn ins Gevierte gebaut, 4 Stok hoch ist an Gemauer zersprungen, und inwendig gäntzlich baufällig.
Zwischen diesen Thurn und erst ermelten alten Bollwerk, oder Gießhaus ist der Eingang durch die Ring Mauer in die Soldos-Bastion, welche mit der Heldauer Bastion durch eine Courtine zusammenhanget, und hinter welcher in Rebellions Zeiten ein schmaler Remport [ Wall ] angeführet worden, dessen Stand bei Beschreibung der Bastions zu ersehen seyn wird.
N. 37-mo Der Tuchscherer Thurn ins gevierte gebaut und 2 Stöcken ist wie der vorige in übler Beschaffenheit.
Weiters nach solchen beinahe in der Mitte erst gemeldeten und künftigen Thurns zeiget sich eine halbe Circulförmige Rondelle in der Stadt Mauer, durch welche in alten Zeiten ein Thor gegangen solle seyn.
N. 38-vo Ein Stadt-Thurn von 2 Stock hoch, so aber fast gänzlichen ruiniret ist.
N. 39-no Abermalen ein Stadt Thurn, welcher nicht viel weniger, als der vorige baufällig ist, von solchen nach einer kurzen Distanz man zu den heldauer gelanget.
Die Ring Mauer von dem Thurn N. 36 bis an den lezten N. 39 ist an meisten Orten, wie allenthalben um die Stadt übel beschaffen, da aber solche allhier wegen der davor liegenden Courtine und respective Polygon nicht viel zu bedeuten hat, so wäre doch sondersam nothwendig gewesen, daß der Magistrat auf die Erhaltung der übrigen um die Stadt gezohenen Ringmauern eine mehrere Attention getragen hätte, weilen aber von Rebellions Zeiten hero keine Reparation an solchen angekehret, sondern vielmehr wie bereits expliciret worden, die Stadt Mauer von ein und auswendig untergraben und durch die angeleitete Wasser Canale und Teiche sehr schadhaft gemacht worden seynd, so wäre nicht zu bewundern, wann bei so gestaltigen üblen Vorgang gantze Stüker eingefallen wären, welches auch gewißlich wurde erfolgt seyn, wann das Materiale bey solchen nicht so gut wäre.
Was nun weiters in denen spätern Zeiten mit denen Ring Mauer-Zunft Thürnen, und Zwingers zugleich erbauet worden, seynd die schon gemeldete 3 hohle Bollwerke als:
N. 40-mo Der sogenannte dike Thurn, welcher massive, und von so guten Materialien gebauet, daß obschon nahe an seiner Rundung auswendig zu beeden Seiten des Thurns die Erde bis unter das Fundament auf eine Distanz bey 2 Klafft lang ausgehoben, derselbe dennoch weder an ein noch anderer Seite daselbst keine Spaltung bekommen; ansonsten ist dieser Thurn innwendig in seiner Front oder halb Rundung in letzteren Rebellions Zeiten, ober seinen Casematen Gewölbern mit einen von eichen Trahmen [ Balken ] zusammengesetzten Boden auf eine obere Laage Stuck, und mit einem starken Dachstuhl in seiner Rundung versehen worden, worauf der Kayserliche Adler stehet und der dachstuhl noch in guten Stand befindlich, die Schindeln hingegen verfaulet seynd, dahero erfolget, daß durch das Regenwasser der Boden auf die Laage Stücke bereits auch ziemlich verfaulet ist.
Die Flanque Mauer von diesen alten hohlen Bollwerk seynd auch noch gut, und wurde solche noch füglich zu formirung eines Remport die erforderliche Erde tragen, in Rebellions Zeiten seynd bas flanques von Erde außerhalb des Thurns errichtet worden, welche noch ziemlich conserviret verblieben.
N. 41. Ein anderes kleines hohles Bollwerk, insgemein der Wagner Thurn genannt, weilen in solchen die Artillerie Wagner Arbeit verfertigen lassen.
Dieses Bollwerk ware wie daß vorige zur Defension auf 3 Stüke aptiret, und in seiner Rundung mit einen Dach versehen, es ist aber solches nunmehro inwendig gäntzlich ruiniret, und das Gemäuer an der Front auf einen Schuh weit zersprungen, auch leidet dessen Fundament sehr vieles von dem nahe darann gezohenen Mühl Graben.
N. 42. Ist das dritte hohle alte Bollwerk, welches ebenfalls bey Erbauung der Stadt Mauern in Forme wie das sogenannte dicke Thurn Bollwerk mithin sehr massive erbauet worden.
Aus solchen ist nachdem die Soldos Bastion errichtet gewesen, ein Stuck-Gieß-Haus gemacht worden, in welchen man noch vor 20 Jahren Stücke solle gegoßen haben; unter dieset laufet, durch die Flanque Mauern nahe an der Stadt Mauer ein Bachel, welches ihr Gewässer von einem ruckwerts der Soldos Courtine befindlichen Teiche, so eine Brettermühle treibet, empfanget, und bei seinen Ausfluß das Gemäuer von der rechten Flanque sehr schadhaft gemacht hat.
Da nun dieses gantze hohle Bollwerk von der Artillerie ehedessen eingedeckt worden; so seynd auch die Gemäuer an solchen in guten Stand verblieben, da aber das Holtz an diesen so kostbaren Dachstuhl annoch in guten Stand, hingegen die Schindel völlig verfaulet seynd, und verschiedene Berhaltnussen in diesen Gießhaus vorfindig, welche von dem Regenwasser zu Grund gehen müssen, auch dieses Gieß-Haus die Artillerie für die Arbeits Werkstatt gebrauchen kann, so möchte gut seyn, daß solches von neuen eingedeket, oder aber das Holtz von Dachstuhl, und die dicken eichen Trahme [ Balken ] abgetragen conserviret, und mit der Zeit zu andern Nothwendigkeite angewendet wurden.
Da nun somit die Beschaffenheit der alten Defensions Werke soweit als man die gröste Schadhaftigkeiten an solchen gefunden, einiger maßen beschrieben worden, und auch noch fünf Bastions vorfindig, welche nach alter Construction, und vermög an solchen ersehenden Wappen theils von denen Souverainen, eine von dem Fürsten Bathori und die andern von dem allhiesigen Publico mögen erbauet worden seyn, so vill erforderlich fallen, daß deren dermaliger Stand und Beschaffenheit, so wie man sie befunden hat, beschrieben werden, als:
Burger Bastion.
Welche der Construction nach die erste erbauet worden, angesehen dessen freystehende Flanquen Mauern, so die Stadt und Bastion zusammen hangen, vermög der annoch befindlichen Schießlöcher nicht auf Stücke sondern nur auf Doppelhaggen und feuer Röhr erbauet, und der Zeithen verblieben ist, es seynd auch nur erst unter Rabutins in letzten Rebellions Zeiten die Facen mit einem Wall zur Defension einiger maßen zugerichtet worden, da nun die Anhangungs- oder Flanque Mauer bis an die Stadt dato keine andere Defension als jene auf der Gallerie durch die hohen Schieß Löcher (wie an der Stadt-Mauer) praestiren [ gewährleisten ] kann, und die Gänge oder Gallerie von Holz der Zeithero gäntzlich abgefallen, so wird erforderlich seyn, daß diese Gänge wiederumen errichtet, oder aber die Anhangungs Mauern nach Gebührlichkeit verdikert, abgebrochen, und mit behörigen Remport auf Stücke zugerichtet werden, so müßte auch die Bastion selber an ihren Gemäuer reparirt, der Remport erweitert, und die Brustwehren aufgetragen werden, besonders an der linken Bastion Flanque bei dem Pulver Thurn einwendig zuverdickern, und mit Contreforts [ Strebepfeiler ] oder Pfeilern zu versehen kommete, damit hinter solcher der behörige Wall angeführet werden könnte: auch ist von dem der Bastion vorgelegen gewesenen Graben wenig mehr zu erkennen, und die Faces weilen solche bis an dessen Fuß gesehen werden, wurde nothwendig fallen, solche mit Aufführung einer Contregarde [ niedriger Wall ] zu bedeken, welche sodann durch Anlegung eines Ravelins [ Wallschild ] zur linken, und mit Erbauung einer Bastion in der Gegend des Wagner Thurn N, 41 defendiret werden müste;
Es ist aber nicht allein diese sondern auch die übrigen 4 Bastions mit behörigen Graben nicht versehen, dahero weilen in lezten Rebellions Zeiten die Umstände, oder Zeit nicht zugelassen die Bastions Facen mit Controgardes zu bedecken, hat der Seelige Feld Marechal Rabutin um die Stadt ein Evelope-förmiges Erdwerke aufzuwerfen für nöthig erachtet, und sowohl bei dieser als übrigen Bastions niedrige Flanques angeleget, welche aber der Zeit hero mit dem Envelope selber zu Grund gegangen seynd.
Sack Bastion.
Diese Bastion scheinet der Construction nach so alt als jene vor den Burger Thor zu seyn, indem solche mit Flanquen also wie die Burger Bastey beschaffen ist, auch ist bei solcher erst unter Rabutins Zeiten der Wall an die Facen geführet worden. Der damalige Stand dieser Bastion ist wie jener an den Burger Bastion, mit dem Unterschied jedoch, daß, obwohlen solcher keine so lange Anhängungs-Mauern hat, solche besonders beym Thor reparirt, wiederum auf ein neues zur Defension müste zugerichtet werden, so ist auch der Graben vor den Thor völlig verschüttet, und die Traversen und bas flanques der Erde gleich gemacht worden; ansonsten ist an der linken Face dieser Bastion in der über die helfte ruinirt gemahlten Wappen zur rechten, und wie es scheint daß Marggräfliche Mährische Wappen zur linken, und in der Mitte etwas von einem Herzog Hut zuerkennen, das übrige ist alles ausgelöscht, und abgefallen.
Haller Bastion.
Diese Bastion solle von dem hiesigen Publico erbauet worden seyn, es ist an solcher keine Wappen zu sehen, und ist von der Construction, wie vorbemelte, auch solche erst in Rebellions Zeiten mit einem Remport an den Facen versehen worden, an denen Flanquen aber gehet solche ab;
Das Gemäuer an solcher bis auf die freystehende Flanque Mauer ist in bessern Stand als jene der untern Stadt, und wiezumalen von solcher eine Courtine-Mauer bis an den dicken Thurn, und von solchen weiters bis an die Heldauer Bastion in kürtzeren Zeiten gezohen worden, so ist leichtlich zuurtheilen, daß solche nach denen zwey explicirten Bastions der untern Stadt müste erbauet worden seyn, somit die dritte bastion gewesen, welche zu Verstärkung der Defension an die alte Stadt Mauern angebaut worden zuseyn scheinet.
Durch die Courtine, welche diese Bastion und das Bollwerk der dicke Thurn genannt, zusammenhanget, gehet das sogenannte Leichenthürl; die Courtine selber ist an ihrer Ramport und Parapet [ Brustwehr ], bis an dicken Thurn abgegraben und ruiniret.
Heldauer Bastion.
Diese Bastion ist vermög der an dessen rechten Face befindlichen Wappen mit Beysteuer des Fürst Bathori in Anno 1578 von der hierländigen Sächsischen Nation vermög der National-Wappen so unter der fürstlichen eingehauen, erbauet worden.
Auf seinen Flanquen und Facen ist solche gänzlich irregulaire, indem die rechte Face gebrochen, und mit seinen großen Orillon an die vor den Thor liegende alte Rondelle anschlüßet.
Das außere Thor gehet durch diese Face, welche bereits sehr beschädiget ist. An dieser Face ist von der Pointe [ Spitze ] bis an das Thor in der Rebellions Zeiten eine Casemate erbauet worden, weilen aber über solcher wenig Erde und darüber gesezte Dach ruinirt ist, so dürffte das Regen Wasser solchen großen Schaden zufügen, wann nicht mehrer Erden auf solche angeführet wird, wo sodann besser wäre das Dach zu cassiren [ bedecken ].
Die linke Face hat einen schmalen Wall und ein ruinirtes Brustwehr, und dessen freystehende Flanque Mauer bedarf eine große Reparation hinter welche keine Erde, sondern bloß stehet, wie solche vor alten ware.
Die Courtine hingegen, so diese Bastion mit den alten dicken Thurn zusammenhanget, ist an Gemauer noch in ziemlichen Stand verblieben, obwohlen der Magistrat an selber ohnweit gedachten linken Flanque eine große Quantität Erde ohngefähr bei 400 cubic Klaftern der schönen Farb halber in die Gärten zu die parterres hat hinwegführen lassen, welche gewaltige Cavität mit Mist anzufüllen Zeit vor einen Jahr hero angefangen wird. Von dieser langen Linie oder Poligon nemlich von der Haller Bastion bis beinahe gegen über gedachte linke Flanque der Heldauer Bastion ist unter Rabutins Zeiten ein hohes Erdenwerke mit kleinen Bastions und Platteformes gegen den Terrain der Haller Wiese aufgeworfen worden, welches seiner Massa Erde nach große Transports Spesen muß verursachet haben; es ist aber auch solches an dem linken Flügel durch des Herrn Stuhls Richters Binder v. Sachsenfeld darauf gelegene Garten ziemlich ruiniret, und durch den evangelischen Kirchhof bis an den dicken Thurn unbrauchbar gemacht worden.
Soldos Bastion.
Diese Bastion scheinet die letztere erbauet zu seyn, die Wappen, welche an der linken Face zu sehen, representiret zur lincken einen einfachen Adler, so zur rechten schauet, unter welchen sich sieben Thürnen zeigen; zur rechten aber befindet sich die Königlich Ungarische Krone, worunter die fünff Felder vorhanden, diese ist oberhalb mit 3 Kronen ausgezieret, und wird von beyden Seiten durch Engel gehalten. Die Inscription hingegen scheinet abgestemmet worden zu seyn; Ansonsten ist diese Bastion an Gemäuer in ziemlichen Stand, sie ist aber nicht groß, und hat nur die linke retirirte [ zurückgezogene ] Flanque, weilen die rechte Face an das alte Bollwerk- dermaliges Gieß-Haus anschlüsset, sohin mit der Stadt Mauer eine Tenaille formiret.
Die zwischen dieser und der Heldauer Bastion anschlüssende Courtine ist mit einen schmale Wall ohne Brustwehr versehen, da aber die Mauer keine Pfeiler hat, so dürfte die Erde solche mit der Zeit zusammenfallen machen, solche ist in Anno 1622 angefangen und in anno 1627 unter einem sicheren Comite Nationis Kolomano Gotzmeistero, und Consula Michaele Lutsch vermög einer gefundenen eingemauerten Inscription geendigt worden.
Da nun mit Beschreibung dieser Polygon (welche gegen das Citadelle siehet) die Visitation der Stadt Mauern- Bastions und Courtinen beschlossen worden, so übriget nur noch gehorsamst zu melden: daß wegen aller Orten gefundenen Gebrechlichkeit der Stadt-Mauern man alle Kleinigkeiten anzumerken, eine allzuweitläufige Beschreibung hätte machen müssen, indeme allzuklärlich ersehen werden kann, daß Zeit letzterer Rebellion an denen Stadt-Mauern, deren Gängen, oder Gallerie an denen Thürnen, und darauf gestzten Block-häußern, bei den Thören an Rastellen, Schlag-bäumern Palisaden, Aufzug-Brücken, und an denen Thoren selber nichts repariret oder unterhalten worden seyn, sohin alles in größten Verfall gerathen ist, eine gleiche und noch üblere Beschaffenheit bey den Erdwerken um die Stadt-Mauer obwaltet.
Von welchen allen aus den Plan Sub Litt. E von der Stadt, deren um solche in diesen Saeculo aufgeworfenen Envelopes, Basflanques, Retrenchements, und von dem Citadelle das weitere gnädigst zu ersehen seyn, mithin diese Visitation-Relation unterthänigst beschlossen wird.
Hermannstadt den 15. Octobris 1751.
G. von Rebain m. p.
Obrist WachtmeisterE. L. Theumern m. p.
Hauptmann und Ingenieur.J. B. Wintter,
Conduct. Des Ingenieurs.Daß die Visitation deren Stadt Mauern, Thürnen, Bastions, und übrigen in unserer Gegenwart geschehen, wozu wir comandirt worden seynd, somit auch, daß alles was in obiger Relation angezohen worden, sich also befunden hat, wird von uns hiermit pflichtmäßig corroborieret [ bekräftigt ].
Sig. ut Supra.
G. Draxdorf m. p.
Obristlieutnand.B. H. Huhn m. p.
Haupt Mann.~~~o~~~
- Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben, Befestigungsanlagen // Centuri de fortificații, Collagen // Colaje
„SIBIU ~ Centuri – Turnuri de apărare – Porți – Bastioane ~ secolul XII-XXI // HERMANNSTADT ~ Ringmauern – Wehrtürme – Tore – Basteien ~ XII.- XXI. Jahrhundert“
* Cronologia sistemelor de fortificații // Zeittafel der Verteidigungssysteme *
Centuri de fortificații
Conform săpăturilor arheologice efectuate în zona Piața Huet, prima centură de fortificații era realizată din lemn, înconjurată de valuri și șanțuri de pământ. Primele ziduri de piatră au fost construite din bolovani de rău. Aceste centurile zidite au fost supraînălțate și apoi dublate de arce de descărcare din cărămidă.
Prima incintă fortificată a fost ridicată la sfârșitul secolului al XII-lea în jurul unei biserici construită în stil romanic, de tip bazilical. În interiorul centurii (astăzi Piața Huet) se afla un cimitir, despre care Johann Böbel notează 1883: Huetplatz, früher Friedhof genannt // Piața Huet, în trecut numit Cimitir. Se presupune că Turnul Scărilor (existent și azi) și Turnul Preoților (de fapt: Turris Praetorii / Turnului Comitelui, demolat 1898) făceau parte din prima incintă de fortificații. În colțul nordic, lângă Podul Minciunilor, se afla (probabil) un al treilea turn. Arhitectul Otto Czekelius era de părere că în zona pasajului care leagă Piața Huet de Piața Mică (trecere boltită cunoscută azi sub denumirea Gaura Pantofarilor // Schusterloch) se afla încă un turn de apărare.
Centura a II-a a fost ridicată între 1224 și 1241 (s-ar putea să fi fost finalizată abia la sfârșitul secolului al XIII-lea) și înconjura spațiul cunoscut astăzi sub denumirea de Piața Mică și Piața Huet). Turnul Sfatului datează din această perioadă. Turnul Scării Aurarilor, cu pasaj de trecere spre Piața Aurarilor, a fost ridicat mai târziu, probabil la mijlocul secolului al XVI-lea împreună cu centura a III-a. Argumentele care susțin această teză se bazează pe faptul că turnurile sunt total diferite din punct de vedere al construcției / materialului folosit și a stilului arhitectural: Turnul Sfatului este construit din piatră în stil romanic, Turnul Scării Aurarilor în stil gotic și din cărămidă!
Centura a III-a a fost ridicată între 1357 și 1366 și apăra orașului de Sus. Din această perioadă s-au păstrat Turnul de poartă pe str. A. Odobescu și două turnuri pe str. Cetății; Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor. Se presupune că Turnul Olarilor a fost construit pe zidul incintei a III-a un secol mai târziu, împreună cu fortificațiile centurii a IV-a.
Centura a IV-a a fost ridicată / finalizată 1457. Din acest an datează un decret al Consiliului Sibian privind repartizarea turnurilor de poartă în grija breslelor. Astfel știm că Poarta Cisnădiei a fost dată în grija breslei măcelarilor // Fleischhauer-Zunft, Poarta Turnului în grija breslei croitorilor // Schneider-Zunft, Poarta Ocnei în grija breslei cizmarilor // Schuster-Zunft și Poarta Elisabetha în grija breslei cojocarilor // Kürschner-Zunft.Turnuri de apărare, turnuri de poartă și porți
Pictorul amator sibian Johann Böbel realizează 1887 o acuarelă în care ilustrează și descrie foarte detaliat zidul de fortificație al incintei a III-a aflat între bastionul Soldisch, cazarma de infanterie (Cazarmă 90) și clădirea teatrului pe str. Cătații.
Este vorba de ultima pagină – planșa 27 – din albumul „Porțile din Sibiu odinioară existente după natură desenate“ // „Die vormals bestandenen Stadttore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet“.
Din ilustrația nr. I, cu explicații olografe, aflăm următoarele informații interesante despre „Turnul Aurarilor // Goldschmiedeturm“: „În anul 1852 a fost demolat de italieni zidul interior al orașului împreună cu cele patru turnuri mici de pe Soldisch, de la Poarta Cisnădiei până la turnul cel mare/puternic (Turnul Aurarilor). Turnul Aurarilor, împreună cu porțiunea de zid a centurii și poarta de intrare în Soldisch (precum arată ilustrația Nro I) s-au păstrat … „. // „Im Jahr 1852 wurde die innere Stadtmauer mit den vier kleinen Türmen am Soldisch, das ist vom Heltauerthor bis zu dem mächtigen Turm (Goldschmiedturm) von Italienern abgetragen, der Goldschmiedturm mit dem Theil Stadtmauerreste und der Thoreinfahrt in den Soldisch (wie die Abbildung Nro I zeigt) blieb erhalten…“ (textul original de la ilustrația nr. I.)
Din textul informativ de la ilustrația nr. II despre „Turnul Olarilor // Töpferturm“ reiese că acest turn se afla pe strada numită astăzi str. Cetății: „… tronsonul de zid al centurii de la clădirea teatrului până la cazarmă (precum descrie ilustrația N II)…“. // „… der Theil Stadtmauer vom Theater Gebäude bis zur Kaserne (wie die Abbildung N II darstellt) …“ (textul original de la ilustrația nr. II.)
Albumul realizat de maistrul brutar sibian Johann Böbel „Porțile din Sibiu odinioară existențe după natură desenate“ // „Die vormals bestandenen Stadttore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet“ cuprinde 22 acuarele, 5 planuri și o hartă cu sistemele de fortificații existente sau deja demolate în anul 1887. (din acest album lipsesc planșele 1, 24 și 25)
Sursa „Albumul Böbel“ pagina web: http://oldies.cmuntean.ro/Bobel/home_ro.htmRondele de artilerie și bastioane în forma de pică
În cartea lui Gustav Seivert, „Orașul Sibiu” // „Die Stadt Hermannstadt”, tipărită 1859 la editura Theobor Steinhaußen se poate citi la pagina 43 textul documentului (original) nr.746 păstrat în Arhiva Națiunii Săsesti.
Documentul întocmit în anul 1556 reglementează repartizarea bastioanelor în grija breslelor sibiene în cazul unui atac inamic. Următoarea transcriere/ traducere în limbă română păstrează pe cât posibil, topica frazelor, exprimarea și sintaxa limbii germane vechi.
„Decretul Consiliului sibian privind repartizarea bastioanelor în grija breslelor – 11 septembrie 1556.
Reglementare urbană privind atribuțiile fiecăruia în parte.La bastionul de la Poarta Sag au fost aleși în funcție de căpitani dl Michel Herman și Simon Myles, și întreaga breaslă a croitorilor sa fie la dânșii.
La bastionul de la Poarta Burger au fost aleși căpitani Piter Heltener și Jörg Ryssener, și breasla pantofarilor să fie cu ei.
La bastionul de la Poarta Heltner au fost aleși căpitani dl Casper Guest și Kyren Tong și breasla măcelarilor să fie cu ei, dar și breasla șelarilor și cea a funarilor împreună cu maiștrii șelari și funari, care să le fie căpitani.
La bastionul de pe dealul Heydenberg au fost aleși căpitani Gasper Goltschmidt, Lassel Schmidt și Endres Weber să fie acolo împreună cu cele trei bresle.
La bastionul din fața portiței Dyrchen au fost aleși căpitani dl Greger Wall, Mathes Rapollt, împreună cu întreaga trupă să fie acolo.
La bastionul zidit au fost aleși căpitani dl Zyrwes Wydner și tânărul Peter Haller, la dânșii sa fie si trupa dar și cei care nu aparțin breslelor, Turnătorii de cositor și olarii.
La poarta Elzebüter Thor au fost aleși maiștrii cojocari”.Deci…
„Bastionul“ de la Poarta TURNULUI // Sag-Thor se afla în grija breslei [Zeche] Croitorilor condusă de dl Michel Hermann și Simon Myles. [cuvântul german Zeche desemna inițial un grup de lucrători… aici înseamnă breaslă]
„Bastionul“ de la Poarta OCNEI // Burger-Thor se afla în grija breslei Cizmarilor, condusă de Piter Heltener și Jörg Ryssener.
„Bastionul“ de la Poarta CISNĂDIEI // Heltner-Thor se afla în grija breslei Măcelarilor, condusă de Casper Guest și Kyren Tong, dar și a breslei Șelarilor și breslei Funarilor, conduse de maiștrii breslelor respective.
„Bastionul“ zona SOLDISCH / dealul Hydenberg // „Heydenberg“ se afla în grija a trei bresle conduse de trei căpitani: Gasper Goldschmidt, Lassel Schmidt și Endres Weber. (Ar fi posibil ca numele celor trei căpitani să conțină și denumirea breslelor respective: Goldschmidt = aurar, Schmidt = fierar, Weber = țesător).
„Bastionul“ zona HALLER / Portița Leșurilor // „Dyrchen“ se afla în grija unui trup condus de dl Greger Wall și Mathes Rapollt. Interesant este faptul că un maistru Gregor (Georg) Waal apare în documentele timpului, fiind cel care a condus lucrările la bastionul Haller între 29 octombrie 1551 și 8 martie 1552. De remarcat este și faptul că bastionul era numit / localizat ca fiind cel „de lângă Portița Leșurilor” (Dyrchen = portiță) deoarece în anul 1556 bastionul nou construit încă nu era cunoscut sub denumirea de bastionul Haller.
„Bastionul“ zidit / TURNUL GROS // Dicker Turm se afla în grija unui trup (breaslă) condus de dl Zyrwes Wydner și tânărul Peter Haller, dar și a Turnătorilor de cositor și Olarilor (care se pare că pe vremea aceea nu aparțineau de o breaslă anume). Ar fi posibil ca „tânărul“ Peter Haller să fi fost fiul primarului Petrus Haller, cel care a finanțat și organizat construcția bastionului care îi poartă numele!
Poarta ELISABETHA / GUȘTERIȚEI // „Elzebüter Thor“ se afla în grija breslei Cojocarilor condusă de maiștrii cojocari.În anul emiterii decretului privind repartizarea bastioanelor în grija breslelor (1556) exista doar un singur bastion în Sibiu – Bastionul Haller!
Din cronica lui Emil Sigerus știm că în anul 1552 s-au început lucrările la bastioanele din fața porții Cisnădiei și porții Ocnei, dar cel din fața porții Cisnădiei a fost terminat abia 1572 (după alte surse 1577 sau chiar 1582) iar cel din fața porții Ocnei în 1604!!! Oricum, bastionul din fața porții Turnului a fost ridicat în anii 1568-1570, iar bastionul de pe Soldisch s-a construit între 1622 și 1627!
Deci, despre ce fel de construcții / fortificații (numite „Postay“) este vorba în acest document?
Cuvântul „Postay“ inseamnă bastion, dar acest cuvânt s-a folosit și pentru rondele (de artilerie). Înainte de a se construi bastioane în forma de pică, existau deja câteva rondele în zonele vulnerabile ale centurii a IV-a.
Aceste rondelele au fost parțial demolate sau/și integrate în bastioanele respective; de exemplu, cel de la Poarta Cisnădiei, Poarta Turnului și cel aflat în zona Soldisch. O rondelă de artilerie, ridicată pe latura sud-estică a centurii exterioare, a supraviețuit furiei demolărilor și există și astăzi – Turnul Gros // Dicker Turm. O rondelă mică, apărată de breasla Rotarilor, a fost demolată abia în anii 1870. Este vorba de Rondela Rotarilor // Wagner-Bastei, ridicată ~1555. Această rondelă, care se afla între str. Rotarilor și str. N. Teclu, purta în denumirea germana cuvântul „bastei“ (bastion)… cu toate că a fost o construcție de fortificație mică, tip rondelă! Se pare că în acest decret din anul 1556 este vorba de fortificații existente 1556 – rondele, dar și de fortificații deja terminate sau în construcție – bastioane.Textul original în limbă germană (copiat mot a mot):
„Anordnung des hermannstädter rathes bezüglich der Besatzung der basteien der Stadt
11 September 1556.
Statt ordnung wie vnd wohin ein jedes teill sich halten soll.In der Postay bei dem Sag thor, ist herr Michel herman vnd Simon Myles zu haub leuten und die ganzer Schneider zeche zu Inen erwelet worden.
In die Postay für dem burgerthor, ist piter heltener vnd Jörg Ryssener zu hauptleuten ervelt vnd die Schuster zeche soll bey Innen sein.
In die Postay bey dem heltner thor ist Herr Casper Guest vnd kyren tong zu haupleuten erwelet, und die Fleischer Zeche, vnd die Sadler, die seeler sollen bei Innen sein vnd die Sadler vnd seeler ire Zeche meyster sollen auch neben Innen hauptleute sein.
In die Postay bey heydenberg, ist Gasper goltschmidt, lassel Schmidt, Endres Weber erwelt, die sollen daselb hauptleute sein, samt iren dreyen Zechen.
In die Postay vor dem Dyrchen ist her Greger wall Mathes Rapollt zu hauptleuten erwelet, sammt Kopfleuten sollen sie allda sein.
In die gemauerte postay ist herr Zyrwes Wydner vnd der junge peter haller zu hauptleuten erwelet, bey denen sollen auch die Kopfleute sein vnd die ausserhalb der Zechen sein, die Kannengysse vnd töpper.
Bey Elzebüter thor sollen dy Kyrschner Meyster sein.”Aus dem original (Papier) im sächs. Nationsarchiv Nr. 746 G. Seivert, die Stadt Hermannstadt 43.
~ o ~
Harta orașului Sibiu cu sistemele de fortificații din secolul al XVII-lea – „Cibinium alias Hermons. o Hermestat Capitale Della Transilvania.resa all-Esercito Imperiale l-anno.1687“ – Giovanni Giacomo Rossi.
Sistemele de fortificații – ziduri, turnuri, porți, rondele, bastioane – au suferit de-a lungul secolelor o serie de schimbări și modernizări constructiv/funcționale (voite sau mai puțin voite). Aceste schimbări deveniseră necesare în urma perfecționării armelor de foc / artileriei, perfecționare care a dus la întărirea și ridicarea zidurilor și turnurilor existente dar și la apariția unor sisteme noi de fortificații, mai eficiente și puternice – rondele și bastioane. În comparație cu turnurile de apărare existente, fortificațiile noi puteau fi înzestrate cu tunuri, arme de calibru mare. Fortificațiile au fost întărite sau reclădite mai ales în urma distrugerii parțiale sau totale provocate de un asediu sau o invazie, cum a fost cea mongolă din anii 1241/42, sau turcească din perioada 1432 și 1438, dar și de un inamic mult mai „profan“, forța naturii – prin cutremur, fulger sau foc.
Dar cel mai mare dușman al cetății a fost însăși „omul cetății“, care și-a mutilat propria cetate în numele progresului și al modernizarii… distrugându-și astfel propriul habitat și propria istorie.
Dacă Sibiul și-ar fi păstrat (doar o parte din) arhitectura medievală specifică orașelor transilvănene ar fi putut concura astăzi cu orice alt oraș medieval renumit din Europa. Orașul Dinkelsbühl din Germania, înzestrat cu un zid de fortificație intact, cu turnuri și porți medievale este cel mai bun exemplu!„Cronologia fortificațiilor sibiene ~ secolul XII-XXI“
a fost realizată cu ajutorul materialului din arhiva personală. Diagrama a fost concepută pe baza datărilor adunate/preluate din următoarele surse:
„Topografia monumentelor din Transilvania / Municipiul Sibiu 5.1.1“ // „Denkmaltopographie Siebenbürgen / Stadt Hermannstadt“ 1999 – Alexandru Avram și Ioan Bucur / Christopf Machat.
„Cronica orașului Sibiu“ // „Chronik der Stadt Hermannstadt“ 1930; ~ „Despre Sibiul vechi“ // „Vom alten Hermannstadt“ vol. I 1922 / vol. II 1923 / vol. III 1928; ~ „Despre oameni bătrâni și vremuri trecute“ // „Von alten Leuten und alten Zeiten“ 1937 – cărți scrise de Emil Sigerus.
„Harta orașului Sibiu 1882“ // „Stadtplan von Hermannstadt 1882“ – hartă cu texte olografe desenată de Johann Böbel.
„Porțile din Sibiu odinioară existente după natură desenate“ 1887 // „Die vormals bestandenen Stadttore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet“ – album realizat de Johann Böbel.
„In jurul Pieței Mari I-XXI“ // „Rund um den Großen Ring I-XXI“ – serie de articole scrise de arhitectul sibian Otto Czekelius, apărute în ziarul Neuer Weg 1976 (4 august 1976-10 septembrie 1976).
„Ghidul turistic dedicat orașului Sibiu și împrejurimii“ 1896 // „Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung“ – ghidul editat de „Asociatia Carpatină Ardeleană a Turistilor“ / Secțiunea Sibiu // „Siebenbürgischer Karpatenverein“ S.K.V. / Sektion Hermannstadt“.
„Hermannstadt, Porträt einer Stadt in Siebenbürgen“ 2000 – Hermann și Alida Fabini
Pagina web: http://patrimoniu.sibiu.ro
(sursa ilustrațiilor: arhiva grupului facebook Alt-Hermannstadt)Diagrama ~ Cronologia sistemelor de fortificații sibiene ~ vizualizează informațiile existente, cunoscute de mine la această dată, și necesită actualizări și rectificări…
-
„Saggasse“ // „Strada Sag / Turnului“ ~1860
Strada Sag // Turnului în jurul anului 1860. Este una dintre cele mai vechi fotografii, sau poate chiar cea mai veche, în care apare strada Turnului. După această fotografie s-a realizat o gravură (xilogravură) foarte cunoscută. O găsim ca ilustrație în cartea jurnalistului Charles Boner „TRANSYLVANIA – ITS PRODUCTS AND ITS PEOPLE“ / „Transilvania – produsele şi poporul său” apărută la Londra în anul 1865.
„The woodcuts engraved by Mr. G. Pearson /Seite XIII“
(sură fotografii: Alt-Hermannstadt)
-
„Hermannstadt von der Nependorfer Strasse geseghen” // „Sibiu văzut dinspre str. Turnișorului“ ~ Theodor Glatz
În această fotografie rară apare Turnul Croitorilor de la Poarta Sag / Turnului, demolat 1858 – fotografiat de Theodor Glatz dinspre str. Turnișorului / Podului (Neppendorfer Straße / Brücken Gasse) / astăzi str. Reconstrucției, la intersecția cu str. T. Vladimirescu (Kapp Gasse) și str. Câmpului (Feld Gasse). În fața turnului Croitorilor se vede o clădire relativ mare, posibil casa accizei vinului (Weinaccisehaus), aflată în interiorul bastionului demolat 1852.
Fotografia a fost realizată în perioada 1853-1858 [1853/ an în care a fost introdus telegraful, vezi stâlpii de telegraf din partea stângă a fotografiei și 1858/ an în care a fost demolat turnul de la poarta Sag / Turnului] de renumitul fotograf sibian Theodor Glatz. Se presupune că reproducerea a fost prelucrată / retușată și extrem suprapictată de János Agotha, posibil chiar de Johann Böbel!
Reproducerea pe hârtie sărată (Salzpapierabzug), format 249×163 mm, intitulată „Hermannstadt von der Nependorfer-Strasse“ se află în colecția Konrad Klein.
-
„Vedere panoramică a Sibiului dinspre vest-nord-vest // Hermannstadt von West-Nordwesten gesehen“
* Hermannstadt von der Nependorfer-Strasse *
În această fotografie rară apare Turnul Croitorilor de la Poarta Sag / Turnului, demolat 1858 – fotografiat de Theodor Glatz dinspre str. Turnișorului / Podului (Neppendorfer Straße / Brücken Gasse) / astăzi str. Reconstrucției, la intersecția cu str. T. Vladimirescu (Kapp Gasse) și str. Câmpului (Feld Gasse). În fața turnului Croitorilor se vede o clădire relativ mare, posibil casa accizei vinului (Weinaccisehaus), aflată în interiorul bastionului demolat 1852.
Fotografia a fost realizată în perioada 1853-1858 [1853/ an în care a fost introdus telegraful, vezi stâlpii de telegraf din partea stângă a fotografiei și 1858/ an în care a fost demolat turnul de la poarta Sag / Turnului] de renumitul fotograf sibian Theodor Glatz. Se presupune că reproducerea a fost prelucrată / retușată și extrem suprapictată de János Agotha, posibil chiar de Johann Böbel!
Reproducerea pe hârtie sărată (Salzpapierabzug), format 249×163 mm, intitulată „Hermannstadt von der Nependorfer-Strasse“ se află în colecția Konrad Klein.
-
„Michelsberger Burg“ // „Cetatea Cisnădioara“ // „Kisdisznód erőd“
Acuarelă realizată 1978 de renumita pictoriță, etnografă, istoric de artă și scriitoare Juliana Fabritius-Dancu.
„să purcedem la drum…
Să ajungi sus la cetate, urcai gîfîind pe poteca răsucită în pădure. Drumul acesta îl fac acum după ani şi ani de căutat pietre şi monumente risipite în lume. Abia acum mă copleşeşte măreţia portalului roman şi simplitatea peretului de piatră. Soarele răsare şi apune sub arcele groase din zid, pete mari de lumină şi umbră se lăţesc în incăperea pustie.
Biserica e goală că poţi auzi paşii lui Dumnezeu străbătînd-o în lung şi în lat.
Pietre funerare aduse aici dintr-un cimitir amintesc eroi soldaţi căzuţi pentru patrie. Uşa mare de lemn e prinsă în chingi de fier medieval bătut în stele şi în sori. Ce frumuseţe, îmi spun şi-mi amintesc zeci de abatii din piatră din drumul Compostellei. Și, coincidență! aceleași chingi de fier învîrtit le-am văzut pe portalul de lemn la mânăstirea din Maulbronn!
Sfîntul „Mihail“ din Michelsberg / Cisnădioara – 20 nov.1223
Regele Andrei al II-lea confirmă o donaţie făcută de „clerico nostro magistro Gocelino . . . montem sancti Michaelis de IIII annis solvit XI antiquos banales“.
Cîtă curăţenie, cîtă linişte, cîtă pace în simplitate.
„Nicio piatră schimbată“ aici din sec XII!
Grămezi de bolovani rotunzi mai stau încă în curte şi îţi poţi imagina munca sisifică a rostogolirii bolovanului sus pe deal! Cu cît era bolovanul mai mare, cu atît mai mare bărbăţia! Ce găselniţă înţeleaptă – îmi spun!… femeia este mîndră, bărbatul are egoul satisfăcut şi umflat, iar satul tot are „muníție“pentru apărarea cetății. Doar asta era tradiţia rostogolirii bolovanului pînă sus în cetate!
Caut cu privirea o cămară în care ar fi putut sta pînă la moarte soţii ce voiau să se despartă: o singură farfurie, un singur cuţit de folosit!
Conservatori sau spirite practice vechii saşi? Este aici loc la multe interpretări şi divagaţii. Dar eu sînt în trecere prin Cetate şi glasul meu zburdă în sala mare cu ecou… mă aud şi sînt!
Am fost şi eu aici în cetatea lui Michael!
Cetatea, cu biserica fortificată dedicată Sfântului Michaelis, a fost construită la sfârșitul sec. al XII-lea pe vârful dealului care îi poartă numele “Mons Sancti Michaelis”. Basilica este cel mai vechi edificiu religios în stil Roman din Transilvania, ridicat de coloniștii sași, care s-a păstrat aproape nemodificat de-a lungul secolelor.
Adriana Moscicki“(Text foarte frumos și informativ, preluat de pe pagina „Călătorie în timp Zeitreise Időutazás // Sibiu Hermannstadt Nagyszeben“)
-
„Resinar“ // „Rășinari“
Ilustrație și informații interesante despre satul Rășinari din ghidul turistic dedicat orașului Sibiu și împrejurimii // Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung. Ghidul a fost editat de „Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor“ / Secțiunea Sibiu // „Siebenbürgischer Karpatenverein“ S.K.V. / Sektion Hermannstadt“ și a fost tipărit la tipografia sibiana W. Krafft 1896. (text tradus din ghidul turistic 1896).
„… „trecând pe lângă Hanul din Dumbrava se ajunge la km 6, la bifurcația drumului de unde se poate merge la Cisnădioara, dar mergând drept înainte se ajunge în satul românesc de munte „Resinar“. Sat arătos/impozant și înstărit, cu locuitori care se ocupă mai ales cu oieritul. „Resinar“ se află la distanță de 11 km de Sibiu și se întinde de-a lungul a două văi „până adânc în munte“. Marea biserică greco-ortodoxă este renumită pentru picturile neobijnuite de pe fațada exterioară cât și pentru interiorul ei bogat (biserica veche). La fel merită vizitată și biserica construită pe un deal de unde se poate admiră întregul sat. Lângă această biserică se află capela/cripta metropolitului decedat 1873, baronul A. Schaguna… „persoană care a adus o mare contribuție la dezvoltarea cultural-politică a poporului român“! -
„Pempflinger Straße Nr.18“ // „Str. Pempflinger nr.18“
Casa cu lei din fostul ansamblu de clădiri „Groapa cu lei” str. Pempflinger // Alexandru Odobescu nr.18, demolată 1934. Spre Str. Moș Ion Roată, la etajul 2 al clădirii, se aflau două basoreliefuri pictate reprezentând tema biblică – Proorocul Daniel în Groapa cu lei. Fotografii realizate de Emil Fischer. (sursa foto: Alt-Hermannstadt)
-
„Groapa cu lei din Sibiu // Die Löwengrube in Hermannstadt”
Clădirea cunoscută sub denumirea de „Löwengrube” // „Groapa cu lei”, traducerea corectă: „Groapa leilor”, din Sibiu se afla între străzile Alexandru Odobescu // Pempflingergasse (str. Pempflinger) și Moș Ion Roată // Entengasse (str. Rațelor) pe parcela str. Pempflinger nr. 18 (număr vechi).
Ansamblul de clădiri aflat între str. Alexandru Odobescu și Moș Ion Roată a fost demolat la mijlocul anilor 1930.
Două fotografii alb-negru realizate la începutul anilor 1930. În fotografia din partea stângă se vede Casa cu lei de la nr. 18 privită dinspre str. Centumvirilor // Hundsrücken. În fotografia din partea dreaptă se vede vechea stradă Pempflingergasse înainte de demolarea complexului de clădiri Groapa cu lei.
Pe fațada clădirii nr. 18, la etajul 2 spre Str. Moș Ion Roată, se aflau două basoreliefuri pictate, reprezentând tema biblică Proorocul Daniel în Groapa cu lei. În anul 1934 au fost demolate clădirile din zona „Groapa cu lei”. Cu această ocazie a fost desființat și pasajul de trecere situat între complexul de clădiri și actuala Școală de Artă.
În firida pe fațada estică a clădirii str. Pempflinger 18 se afla un grup de sculpturi din piatră reprezantând pe Sf. Daniel și doi lei. Sculpturile au fost demontate înainte de demolarea clădirii și transportate la Muzeul Brukenthal.
~~~o~~~
Următorul fragment de text, care conține informații interesante despre acest grup sculptural, a fost tradus din articolul „Die geretteten Löwen” // „Leii salvați”, scris de istoricul Martin Rill și Manfred Wittstock. Desenul a fost realizat de Fritz Gert Weinrich:
„Astfel a fost demolat în 1934 un vechi ansamblu rezidenţial situat la vest de noua Școală de băieţi (Knabenschule) lângă Spinarea Câinelui (Hundsrücken), între str. Odobescu (Pempflingergasse) şi str. Moș Ion Roată (Entengasse).
Printre clădirile demolate s-a numărat și casa de pe strada Pempflingergasse nr. 18, care era cunoscută sub denumirea de „Groapa cu lei” // „Löwengrube”. Clădirea, care era prevâzută cu un pasaj de trecere sumbru, avea un etaj înălțime spre str. Spinarea Câinelui // Hundsrücken (str. Centumvirilor) pe str. Pempflingergasse (str. Alexandru Odobescu) și două etaje spre str. Rațelor // Entengasse (str. Moș Ion Roată). Pe peretele lateral de est, chiar lângă colțul din față al acestei case, era o nișa în care se afla o statuie, figură masculină, cea a personajului biblic Daniel, și la picioarele lui doi lei culcați. Aceste sculpturi în piatră au ajuns la Muzeul Brukenthal înainte de demolarea clădirii. Pe fațada clădirii spre str. Rațelor se aflau două basoreliefuri pictate reprezentând doi lei stând în picioare, realizați din stuc, distruși în timpul demolării. Ele datează probabil din secolul al XVIII-lea, așa că numele casei nu provine de la ei, ci probabil de la grupul de sculpturi mai vechi aflate pe fațada clădirii spre str. Pempflingergasse.
Emil Sigerus, care a urmărit și descris demolarea complexului de clădiri, a reușit să salveze o grindă de tavan inscripționată cu anul 1652. În colecția muzeului a intrat și fragmentul unui jgheab de scurgere din aceeași casă, care înfățișează un leu. Grupul sculptural „Daniel în groapa cu lei” este format din două părți independente. În primul rând, statuia lui Daniel, o figură masculină în poziție șezând realizată din piatră, purtând un vesmânt simplu care ajunge până la baza statuii. Mâinile îi sunt încrucișate peste piept. Figura a fost pictată și se află într-o stare foarte proastă de conservare. Leii sunt diferiți. Sunt sculptați dintr-un singur bloc, întinși unul lângă celălalt, cu capetele întoarse spre privitor. Sunt din gresie bine conservată și, de asemenea, pictate: corpul este maro, gura este roșie, coama și ghearele sunt negre.Grinda din tavan ar fi de fapt revelatoare pentru datarea grupului sculptural. Dar atât casa, cât și grupul de figuri pot fi și mai vechi. Despre statuia lui Daniel nu se poate spune prea multe din punct de vedere istoric. Pliurile veșmântului indică chiar goticul târziu. Cei doi lei pot fi și de origine romană, întrucât colecția arheologică a muzeului păstrează o sculptură de la Gușterița // Hammersdorf care corespunde acestei figuri. De altfel, reutilizarea monumentelor antice era destul de comună în Evul Mediu. Un exemplu în acest sens sunt leii romani care au fost atașați de turnul primăriei în cea mai veche fază de construcție.”
Pe fațada clădirii nr. 18, la etajul 2 spre Str. Moș Ion Roată, se aflau două basoreliefuri pictate, reprezentând tema biblică Proorocul Daniel în Groapa cu lei. Ilustrații din colecția personală și arhiva grupului Alt-Hermannstadt.
~~~o~~~
Fotografia din partea stângă face parte dintr-un set de reproduceri fotografice pe care le-am achiziționat în 1984 de la fotograful sibian Josef Fischer. Ilustrația din mijloc se află în arhiva grupului de facebook Alt-Hermannstadt. Ilustrașia din partea dreaptă a fost publicată în cartea „Chronik der Stadt Hermannstadt 1100-1929” // „Cronica orașului Sibiu 1100-1929” a lui Emil Sigerus.
~~~o~~~
Următoarele 4 ilustrații din albumul „Bauliche Veränderungen în Hermannstadt în den Jahren 1932-1938” // „Modificări structurale imobiliare la Sibiu în anii 1932-1938” prezintă 24 de fotografii realizate în perioada demolării ansamblului de clădiri aflat între str. Alexandru Odobescu și str. Moș Ion Roată. Credit foto K. Klein.
Orașul Sibiu // Hermannstadt // Nagyszeben fotografiat în luna decembrie 1917 dintr-un aeroplan. În cele două fotografii se vede casa cunoscută sub denumirea de „Casa cu lei” // „Löwengrube” marcată cu galben. Clădirile din partea sud-vestică a complexului de clădiri aflate între străzile Alexandru Odobescu // Pempflingergasse / str. Pempflinger și Moș Ion Roată // Entengasse / str. Rațelor erau deja demolate!
-
„Löwengrube“ // „Groapa cu lei“
Casa cu lei din fostul ansamblu de clădiri Groapa cu lei // Löwengrube str. A.Odobescu nr.18 / Pempflinger Gasse nr.18, demolată 1934. Spre Str. Moș Ion Roată, la etajul 2 al clădirii, se aflau două basoreliefuri pictate reprezentând tema biblică – Proorocul Daniel în Groapa cu lei.
(Fotografie dintr-un set de reproduceri fotografice primite 1984 de la Josef Fischer.)
Emil & Josef Fischer
În albumul Fostos von J. Fischer se află un set de fotografii / reproduceri fotografice primite 1984 de la Josef Fischer. Aceste fotografii sunt stampilate pe verso „JOSEF FISCHER SIBIU-HERMANNSTADT“.
Emil Fischer, cel mai renumit fotograf din Sibiu, s-a născut la Philipopol în 12 decembrie 1873 și a decedat la Sibiu la 9 mai 1965. La sfârșitul anilor 1890 s-a stabilit la Sibiu unde a cumpărat 1897 de la Kamilla Asbóth atelierul fotografic din Piața Mare. 1900 a deschis renumitul atelier fotografic FISCHER pe str. Bălcescu nr. 3 (în corpul din spate al clădirii Palatul Transilvania). Atelierul a funcționat la acea adresă pînă la naționalizare în anul 1959. Emil Fischer a cumpărat de la Kamilla Asbóth atelierul fotografic împreună cu arhiva de plăci și clișee negative, moștenite de Kamilla de la unchiul ei, fotograful Theodor Glatz. Unele din negativele respective au fost folosite de Emil Fischer pentru reproduceri fotografice noi, vândute în primele decenii ale sec al XX-lea…
În albumul Fostos von J. Fischer se află fotografii realizate de Emil Fischer și Josef Fischer, dar și reproduceri după clișee vechi din atelierul fotografului Theodor Glatz.
Theodor (Tivadar) Glatz s-a născut la Viena pe data de 10 decembrie 1818 și a decedat la Sibiu la 3 aprilie 1871. Theodor a fost fiul lui Jakob Glatz (1776-1831), scriitor, pedagog și teolog renumit, de etnie germană din regiunea Țips (Zips) Slovacia. Fratele lui Theodor, Eduard Glatz (1812-1889) a fost un cunoscut publicist la Budapesta, iar sora lui Theodor, Mathilde (von Asbóth) a fost pictoriță. Fiica Mathildei, Kamilla (Camilla) a moșteni 1871, împreună cu sora ei, atelierul unchiului Theodor Glatz. Din 1875 până în 1897 atelierul a fost în posesia Kamillei Asbóth. În anul 1897 atelierul fotografic a fost cumpărat de Emil Fischer. -
„Stejarul Împăratului“ // „Kaisereiche“ / Franz Josef Eiche“
Există o xilogravură (apărută în anul 1853 în publicația „Benigni’s Volkskalender”, editată de sibianul Theodor Steinhausen) în care este ilustrată Petrecere populară dată în cinstea impăratului Franz Josef I la data de 25 iulie 1852 în Pădurea Dumbrava Sibiului // Junger Wald. Gravura a fost realizată după desenul unui artist sibian, cunoscutul pictor și fotograf Gustav Albert Schivert (1826-1881). Festivitatea în cinstea monarhului a avut loc pe un luminiș în preajmă unui stejar, care va primi denumirea de Stejarul Impăratului.
Sărbătoare populară lângă Stejarul Împăratului în pădurea Dumbrava (Sibiului) // Volksfest bei der Franz Josef Eiche im Jungen Wald.
În cartea „Despre vechiul Sibiu” // „Vom alten Hermannstadt” etnograful Emil Sigerus descrie atmosfera de sărbătoare, obiceiurile și felul în care erau organizate petrecerile populare în pădurea Dumbrava Sibiului la mijlocul sec. XIX. În această descriere găsim următoarea frază (vezi textul original în limba germană la pagina 244): „Weit in den Wald hinein erstrecken sich diese fröhlichen Colonien, besonders zahlreich an dem Platz, wo die Kaisereiche steht.” // „Pîna departe, adânc în pădure se întindeau ‚Coloniile‘ vesele de petrecăreți, deosebit de numeroase fiind grupurile de oameni acolo unde se afla Stejarul Împaratului.”
Locul ales de sibieni pentru sărbătorirea festivității în cinstea Împăratului, este descris de Sigerus ca fiind un „mare luminiș / o luncă de pădure” (große Waldwiese) lângă un „stejar bătrân de 400 de ani”.
Din Cronică lui Sigerus aflăm că în anul 1853 a fost amplasată pe stejar o placă din bronz cu o inscripţie comemorativă în amintirea vizitei împăratului austriac: „1853.24.7. An der Kaisereiche im Jungen Wald wird eine Bronzetafel zur Erinnerung an die Anwesenheit des Kaisers enthüllt.”
În ziua de 31 iulie 1881 „Stejarul Imparatului” a căzut pradă unui incendiu (Sigerus scrie incendiat): „1881.31.7. Die Kaisereiche im Jungen Wald wird von böswilliger Hand în Brand gesteckt.” Pe locul unde se aflase stejarul distrus a fost plantat în același an un nou stejar micuț.
Stejarul secular care se vede în cartea poștală cu vechiul han și într-o fotografie alb/negru cu militari NU era stejarul denumit Stejarul Împăratului // Kaisereiche/ Franz Josef Eiche!
În harta Ridicarea Topografica Franciscana este marcat locul unde se afla stejarul care purta numele Împăratului austriac Franz Josef I. Locul este însemnat cu un pătrat, lângă care scrie: Franz Josef Eiche // Stejarul Franz Josef. Stejarul se afla sud/vestic de vechiul Han, – „Wald Haus” W.H. – pe un „luminis mare”, traversat de un fir de apa, un pârâiaș care izvora din canalu Seviș, curgea prin pădurea Dumbrava, pe lângă vechiul Han, prin Cimitirul orașului și Valea Săpunului spre est, unde se vărsa în Cibin.În anul 1881 etnograful Emil Sigerus avea 27 de ani și era angajat la Societatea de Asigurări „Transilvania” din Sibiu. (sursă ilustrații: arhiva Alt-Hermannstadt)
-
„Volksfest im Jungen Wald“ // „Petrecere în Dumbrava Sibiului“
Ilustrație după o xilogravură apărută în anul 1853 în publicația „Benigni’s Volkskalender“, editată de sibianul Theodor Steinhausen, în care este ilustrată Petrecere populară dată în cinstea împăratului Franz Josef I la data de 25 iulie 1852 în Pădurea Dumbrava. Festivitatea a avut loc pe un luminiș lângă un stejar care va intra în istorie sub denumirea de Stejarul Împăratului. Timp de 29 de ani va purta numele monarhului austriac Franz Josef I pînă în anul 1881, an în care a căzut pradă unui incendiu. Această gravură a fost realizată după un desen al unui artist sibian, pictorul și fotograful Gustav Albert Schivert (1826 – 1881).
-
„Restaurant Stadtpark ~ Hermannstadt” // „Restaurantul Parcul Orășenesc ~ Sibiu”
Această frumoasă carte poștală ilustrată, tip LEVELEZÖ-LAP, a fost tipătită la tipografia sibiană Josef Drotleff la începutul secolului al XX-lea. Cartea poștală din colecția privată Wolff este etichetată pe față cu textul, „Restaurant Stadtpark – Hermannstadt”. Pe verso se află textul scris cu creionul, „Herrn Dr. C. H. Wolf – Reichsratabgeordneter – Wien.”, care ne informează că această carte poștală a fost adresată domnului Dr. C. H. Wolf, deputat în Consiliul Imperial din Viena.
Consiliul Imperial ( în germană Reichsrat ) a fost din 1861 parlamentul Imperiului Austriac și din 1867 până în 1918 parlamentul jumătății cisleithanice a dublei monarhii Austro-Ungaria. Consiliul Imperial a fost desființat definitiv la data de 12 noiembrie 1918, după abdicarea lui Carol I al Austriei.
Restaurantul numit Stadtpark se afla pe strada Tribunei nr.5 ( Quer Gasse Nr.5 ) cu terasă spre str. Ioan Lupaș nr.6 ( Hecht Gasse Nr.6 ). A fost redeschis pe 7 noiembrie 1897 și dispunea de o sală mare de mese ( Großer Speisesaal ), o sală mică de mese ( Kleiner Speisesaal ), o sală pentru micul dejun ( Frühstückzimmer ), o cameră decorată cu trofee de vânătoare ( Jagdzimmer ) și o terasă/ verandă ( Veranda ) împrejmuită cu un gard acoperit de plante, amenajată pe trotuarul din fața clădirii de pe str. Ioan Lupaș nr.6.
~~~o~~~
Restaurantul Parcul Orășenesc / str. Ioan Lupaș nr.6 // Restaurant Stadtpark / Hecht Gasse Nr.6
~~~o~~~
Sală pentru micul dejun // Frühstückzimmer
~~~o~~~
Sală mică de mese // Kleiner Speisesaal
~~~o~~~
Sală mare de mese // Großer Speisesaal
~~~o~~~
Cameră decorată cu trofee de vânătoare // Jagdzimmer
~~~o~~~
Terasă/ verandă // Veranda
Restaurantul purta numele parcului Stadtpark, tradus Parcul Orășenesc cunoscut astăzi sub denumirea de Parcul Astra. Parcul Stadtpark a fost amenajat în 1878 de către „Societatea pentru înfrumuseţarea oraşului“ ( Stadt Verschönerungs-Verein ) pe așa-numitul teren Soldisch, mai precis pe partea sudică a zonei ZWINGER, situat între zidul de fortificație al incintei a III-a și zidul exterior.
Din cărțile de adrese ale orașului Sibiu aflăm că la parterul clădirii situată pe str, Tribunei nr.5 funcționa la sfârșitul anilor 1880 și începutul anilor 1890 cafeneaua lui Popovici Demeter ( Popovits Demeter ).
În cartea de adrese din 1895 este menționat restaurantul lui George Ardean ( Georg Ardean ) deschis în spațiul nou renovat situat „vis-à-vis de parcul Stadtpark” – vezi relama alăturată din 1895!La sfârșitul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea restaurantul ajunge în proprietatea lui Thellmann Engelberg. La începutul secolului al XX-lea restaurantul Stadtpark se află în proprietatea lui Hager Michael.
Cartea de adrese din 1889 – 1892; categoria „Kaffeehäuser” ( Cafenele ), Popovits Demeter, Quergasse Nr.5.
Cartea de adrese din 1895; restaurant, Eigentümer ( proprietar ) Georg Ardean, Quergasse Nr.5.
Cartea de adrese din 1898; restaurant Stadtpark, Restaurateur Thellmann Engelberg, Quergasse Nr.5.
Cartea de adrese din 1901 – 1911; restaurant Stadtpark, Restaurateur Hager Michael, Quergasse Nr.5.Pe website-ul patrimoniu.sibiu.ro se pot citi următoarele informații interesante despre clădirea de pe str. Tribunei nr. 5: „La sfârşitul sec. XIX aici a fost deschis Restaurantul Parcului (Stadtpark) care avea terasa spre Parcul ASTRA. În perioada interbelică a fost preluat de Petru Răspop care i-a schimbat denumirea în Restaurantul „Metropol“. În perioada comunistă a funcţionat Cafeneaua „Ada Kaleh“, închisă în anii ’90.”
~~~o~~~
Restaurantul Parcul Orășenesc și terasă/ verandă // Restaurant Stadtpark und Veranda ( 1906 )
Dacă nu a fost posibil să păstrăm, să salvăm și să avem grijă de ceea ce au construit generațiile anterioare, cel puțin să păstrăm în amintire ceea ce distrugem în numele generațiilor viitoare…
-
„Şcoala Militară cezaro-crăiască de Înot lângă Parcul Sub Arini // K.K. Militär-Schwimmschule neben dem Erlenpark“
Cartierul Iosefin a fost inființat în anul 1773 pe locul „Citadelei“ abandonate 1703. Construcția Citadelei, începută 1701, a fost întreruptă din cauza răscoalei Curuților, iar după 1703 lucrările nu au fost reluate / continuate. Din cronica lui Emil Sigerus citire: „14.4.1773 Pe terenul orașului din dreptul Porții Cisnădiei se vând primele 33 parcele, dintre care unele unor transemigranți austrieci și se întemeiază cartierul Iosefin.“ (1773 – 14. 4. Auf dem Zitadellen Grund vor dem Heltauertor werden die ersten 33 Parzellen verkauft, zum Teil an österreichische Transemigranten, und damit die Josef Stadt gegründet.)
În anul 1882/83 Johann Böbel desenează, notează şi descrie, în harta din 1875, modificările care au avut loc în oraşul Sibiu în sec.19, între 1830-1883. Redau aici traducerea și textul original referitor la Şcoala Militară cezaro-crăiască de Înot din Cartierul Josefin // K.K. Militär-Schwimmschule Josefstadt:
„În anul 1830 Regimentul Nr.31 Graf Leiningen von Westerburg construiește Şcoala Militară cezaro-crăiască de Înot. Până la sfârșitul anilor 1830 canalul (pârâul școlii de înot) era încă descoperit și prevăzut doar cu un pod de lemn (vezi harta). // „Im Jahre 1830 ist die Schwimm Schule gebaut worden, von unserem Haus Regiment N.31 Graf Leiningen von Westerburg. Bis gegen Ende der 30siger Jahre war der Canal noch offen, (Schwimmschul Bach) mit einer Holz Brücke darüber (siehe Plan).“
Există o fotografie și o ilustrație realizată în secolul al XIX-lea în care apare un bazin de înot înconjurat pe trei laturi de cabine de schimb. Această fotografie și ilustrație arată bazinul de înot și cabinele de schimb de la Şcoala Militară cezaro-crăiască de Înot // K.K. Militär-Schwimmschule din Sub Arin privite dinspre latura nord-estica a piscinei.
În spatele strandului se disting arbori și clădiri din zona Arinilor, și în fundal un lanț muntos, cu o linie de creastă specifică, identic cu cel al munților Cindrel privit dinspre Stadionul Municipal Sibiu.
Cum se poate observa în fotografia sepia bazinul era alimentat cu apă curgătoare printr-o deschidere lată sub cabine. Apa provenea din pârâul Schewis, numit și pârâul Trinkbach sau Zigeunerbach, și curgea printr-un canal vechi, amenajat de breasla Pielarilor // Ledererzunft în 1750, spre cartierul din fața porții Cisnădiei. Canalul pornea la bifurcația numită Vadul Vacii // Kuhfurt, care se afla în zona digului de pământ/ rambleu peste care trecea în trecut tramvaiul spre pădurea Dumbrava. A nu se confunda digul respectiv cu cel de la str. Avrig!
În fotografia sepia se vede o bordura lată cu scări de lemn, care înconjura marginea bazinul. Aceeași bordură cu scări apare și în fotografia cu turnul de sărituri realizată de Theodor Glatz în 1860.
În desenul lui Josef Mainth din 1838 se vede o construcție în formă de ciupearcă pe acoperișul cabinelor de schimb din partea stânga. Aceeași ciupearcă apare și în poza sepia în spatele turnulețului.
Bazinul de înot de la Școala militară cezaro-crăiască de Înot a fost în folosință timp de peste un secol. Inițial amenajat pentru militari, a fost folosit de-a lungul timpului și de cetățeni civili…
Colaj realizat cu ajutorul fotografiilor din colecția personală și arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
La o privire mai atentă se poate observa că bazinul din poza sepia nu poate fi strandul/ bazinul din Valea Aurie de lângă Moara Schreyer amenajat 1910, deoarece în fundal lipsește pădurea Dumbrava și linia de creastă nu corespunde cu cea a munțiilor din zona Făgarașului.
-
„Stadtpark in Hermannstadt” // „Parcul Orășenesc / Parcul Astra din Sibiu”
Această ilustrație rară din arhiva personală arată aleea și micul pârâul care traversau odinioară parcul Stadtpark // Parcul Orășenesc cunoscut astăzi sub denumirea de Parcul Astra. Parcul a fost amenajat în anul 1879 de Asociația pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu // Vereins zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt.
Se pare că fotografia a fost făcută la sfârșitul ultimului deceniu din sec al XIX-lea de notarul sibian Theis Gustav, senator și viceprimar al orașului Sibiu. Lângă aleea parcului se vede pârâul care curgea în trecut prin spațiul Zwinger format de zidul centurii de fortificație și zidul exterior. În fundalul fotografiei se vede turla primei biserici evanghelice Sf. Johannis demolată 1910 și ridicată din nou în 1912.
După demolarea zidului exterior aflat între bastionul Cisnădiei și bastionul Soldisch ( astăzi aliniamentul fațadelor clădirilor de pe str. George Barițiu ) în anul 1903, zid din care există și astăzi un tronson vizibil pe str. Bastionului între Școala generală nr.15 și stadionul Luceafărul, ASOCIAȚIUNEA ASTRA a ridicat pe terenul nr.6 str. Andrei Șaguna PALATUL ASOCIAȚIUNII: „Palatul ASTRA a fost ridicat începând cu 1903 după planurile arhitectului Alador Baranyai, construcţia fiind încredinţată arhitectului Gustav Maetz. Construcţia a fost finalizată în decembrie 1904.” ( patrimoniu.sibiu.ro )Următoarele informații despre istoria parcului sibian Stadtpark // Parcul Orășenesc / Parcul Astra au fost preluate și traduse din Publicația festivă, editată cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Asociației pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu, redactată de Ernst Buchholzer, președintele asociației și tipărită la tipografia sibiana Krafft & Drotleff A.G. în anul 1929:
„În anii 1879 și 1880 au fost înființate cinci asociații la Sibiu: Asociația pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu // Verein zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt, Corul Bărbătesc Hermania // Männerchor Hermania, Clubul Vânătoarilor Sibiu // Hermannstädter Jagdverein, Asociația Funcționarilor // Kommisverein și Asociația Carpatină Ardeleană S.K.V. // Siebenbürgischer Karpathenverein.
Înființarea Asociației de înfrumusețare, așa cum este numită de dragul conciziei, cade în primăvara anului 1879 (16 martie 1879).
Chiar la începutul activității sale Asociația de înfrumusețare a amenajat pe „Soldisch”, în trecut o groapă mlăștinoasă lângă Promenada Bretter, parcul numit Stadtpark // Parcul orașului cu copaci umbriți și peluze îngrijite după planul de bun gust al merituosului membru al comitetului asociației Adolf von Stock și cu ajutorul armatei cezaro-crăiești. Inaugurarea ceremonială a noului parc a avut loc în data de 24 aprilie 1879.
În 1903 s-au înlăturat meterezul și zidul exterior de fortificație de pe latura de vest a Parcului Soldisch, dând parcului Stadtpark aspectul actual. În anul 1905, centenarul comemorării lui Friedrich Schiller, producătorul de salam Gustav Nußbächer a donat orașului un bust al lui Schiller, care a fost amplasat în parcul Stadtpark // Parcul orașului.
La începutul anului 1926 Parcul orașului a fost complet reproiectat și a căpătat aspectul actual, rafinat, cu peluze frumoase și poteci largi, bine îngrijite. Plimbătorii sunt fericiți să-și îndrepte pașii în parc și să zăbovească sub copacii înalți, magnifici. Poliția orașului sprijină eforturile umanitare ale asociației în cel mai convenabil mod și pune la dispoziție agenți de pază, astfel încât să putem ieși treptat din starea anarhică a primei perioade postbelice în condiții mai reglementate de securitate și ordine.” -
„Das Thomas Gulden Haus von der Fleischergasse // Mitropoliei-Straße // Mészáros-utca aus gesehen” // „Casa Thomas Gulden văzută dinspre str.Mitropoliei // Fleischergasse // Mészáros-utca”
Casa Thomas Gulden văzută dinspre str. Măcelarilor // Fleischergasse, astazi str. Mitropoliei.
Instantaneu realizat în jurul anului 1885 pe strada Mitropoliei // Fleischergasse // Mészáros utca în Sibiu. În fundal se vede clădirea cunoscută sub denumirea de Casa Thomas Gulden și casa cu trecerea boltită prin care se ajungea în Piața Mare, dar și în pasajul care lega strada Mitropoliei de Piața Huet pe sub Turnul Preoților.
În anul 1470 Thomas Gulden donează casa sa situată lângă Turnul Preotilor drept sediu al Primăriei. În anul 1549 orașul vinde clădirea pentru 800 guldeni/ galbeni lui Gallus Lutsch și cumpără casa lui Markus Pempflinger cu 1922 guldeni și 64 dinari pentru noul sediu al Primăriei, astăzi Casa Altemberger. Casa Thomas Gulden, casa cu trecerea boltită, Turnul Preoților, capela și pasajul spre Piața Huet au fost demolate în vara anului 1898.
În partea stângă se vede clădirea str. Mitropoliei nr.2A colț cu str. Alexandru Odobescu. La parterul clădirii a funcționat pe atunci o farmacie. Este vorba de vechea farmacia militară, [ de campanie = Feldapotheke ], deschisă în secolul al XVI-lea. În 1885, farmacia cunoscută sub denumirea de „Farmacia lui Molnar” [ „Molnar’sche Apotheke” ] a fost închiriată de farmacistul Wilhelm Platz.
Ilustrație din ahiva grupului de facebook Alt-Hermannstadt.
Sursă informație, „Chronik der Stadt Hermannstadt 1100-1929” // „Cronica orașului Sibiu 1100-1929” de Emil Sigerus:
„1470 Der Ratsmann Thomas Gulden schenkt sein Haus neben dem Priesterturm der Stadt als Rathaus.“
„1549 Die Stadt verkauft das alte Rathaus bei dem Priesterturm an Gallus Lutsch um 800 Gulden und kauft das Haus M. Pempflingers für 1922 Gulden 64 Denar zum Rathaus an.“„1470 Consilierul Thomas Gulden donează orașului casa sa situată lângă Turnul Preoților pentru a fi folosită ca primărie.”
„1549 Orașul vinde vechea primărie de lângă Turnul Preoților lui Gallus Lutsch pentru 800 de guldeni și cumpără casa lui M. Pempflinger pentru 1922 guldeni și 64 denari pentru a o folosi ca primărie.”
-
„Thomas Gulden-Haus und Gebäude mit Durchgang“ // „Casa Thomas Gulden si clădirea cu trecere boltită“
Două fotografii cu valoare documentară, realizate dinspre poarta de intrare a vechii primării, astăzi Casa Altemberger. Fotografia din stânga arată așa-numita Casa Thomas Gulden și casa cu trecerea boltită de pe strada Mitropoliei // Fleischergasse // Mészáros utca din Sibiu. Prin trecerea boltită se ajungea în Piața Mare, dar și în pasajul care lega strada Mitropoliei de Piața Huet pe sub Turnul Preoților.
Fotografie din dreapta fost făcută în 1898, după demolarea casei cu trecerea boltită. În același an, Adolf Reissenberger a ridicat clădirea actuală pe strada Mitropoliei nr.1, la colț cu strada Samuel von Brukenthal.
În spatele casei Thomas Gulden vede turnul Bisericii catolice din Piața Mare!În anul 1470 Thomas Gulden donează casa sa situată lângă Turnul Preotilor drept sediu al Primăriei. În anul 1549 orașul vinde clădirea pentru 800 guldeni/ galbeni lui Gallus Lutsch și cumpără casa lui Markus Pempflinger cu 1922 guldeni și 64 dinari pentru noul sediu al Primăriei, astăzi Casa Altemberger. Casa Thomas Gulden, casa cu trecerea boltită, Turnul Preoților, capela și pasajul spre Piața Huet au fost demolate în 1898.
