„Parcul Sub Arini și Valea Aurie // Erlenpark und Goldtal”

Lacuri, diguri și mori de apă care au fost construite în secolele trecute de-a lungul pârâului Seviș
în Dumbrava Sibiului, în Valea Aurie, în Valea Arinilor și în partea de sud-est a orașului fotificat Sibiu.

A nu se confunda Râul Seviș cu Pârâul Seviș. Răul Seviș curge în valea Sevișului de la Rășinari spre Șelimbăr unde se varsă în râul Cibin. În zona Șelimbăr râul Seviș este cunoscut și sub denumirea de râul Sebeș. Părâul Seviș curge prin Dumbravă Sibiului ( Junger Wald ), Valea Aurie ( Goldtal ), Valea Arinilor ( Erlental ) din parcul Sub Arini ( Erlenpark ) spre str. Z. Boiu, Biserica din Groapă, str. C. Brâncuși, str Gimnasticii, str. Izvorului și cartierul Lazaret unde se varsă în râul Cibin.
Numele Schewisbach ( tradus, Pârâul Seviș ), folosit de locitorii Sibiului timp de secole până în zilele noastre pentru pârăul care curge din Dumbrava Sibiului spre orașul Sibiu, este corect! Această denumire apare deja în Ridicarea topografica Iosefina ( 1763-1787 ), în care părăul din Valea Arinilor este numit Schebes Bach. În bibliografia cronicarului sibian Emil Sigerus părâul apare sub denumira de „Schewiskanal” și „Schewes” ( 1745 )! Cu toate acestea, pârâul apare în planurile și hărțile din secolele 19 și 20 și sub denumira de Trinkbach.
Strada care se numește astăzi Bulevardul Victoriei se numea în trecut Schewis Gasse ( tradus, Ulița Seviș ), nume preluat de la Pârâul Seviș care curge în Valea Aurie și Valea Arinilor!

Părâul Seviș // Schewis Bach / Hermannstädter Bach / Trinkbach sau Zigeunerbach era alimentat cu apa din iazul de la Rășinari provenită din râul Șteaza (și râul Caselor după harta din 1700). Apa pârâului Seviș a fost folosită pentru amenajarea lacurilor extra muros din partea sud-vestică a orașului medieval, lacuri care făceau parte din sistemul de fortificații a cetății (de exemplu lacul Croitorilor) dar și ca sursă de energie cinetică pentru morile orașului.
Cantitatea de apă provenită din izvoarele din zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, cum ar fi izvorul Fântână Hoților din zona Fabricii de Covoare Dumbrava, nu ar fi ajuns pentru a garanta un debit constant de apă necesar pentru a pune în funcțiune instalaţiile hidrotehnice din Pădurea Dumbrava, Valea Aurie, parcul Sub Arini și zona cetății! În Pădurea Dumbrava au existat în trecut pe cursul pârăului Seviș, între Fabrica Dumbrava si lacul Dumbrava, astăzi zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, 8 mori și pive de apă, care aparțineau orașului Sibiu sau breslelor sibiene.
Amonte de digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai – pârăul se numea Schewis Bach sau Schewesbach ( Pârâul Seviș ) dar și Hermannstädter Bach ( Pârâul Sibian ) și Trinkbach. Aval de digul de pământ pârăul Seviș este cunoscut sub denumirea de Trinkbach ( Pârâul cu apă de băut ) și Zigeunerbach ( Pârâul Țiganilor ).
Paralel cu pârâul Seviș/ Trinkbach au fost amenajate de-a lungul timpului două canale de apă: Canalul superior Seviș ( Obere Schewiskanal ) și Canalul inferior Seviș ( Untere Schewiskanal ).

Canalul superior Seviș // Obere Schewiskanal numit și Marele pârăiaş Seviș // Großer Schewisbachl sau Trinkwasser Kanal ( Canalul cu apă de băut ) izvorî din Pârâul Seviș amonte de lacul Dumbrava, zona Moara de hârtie ( vezi harta din 1893 ), și curgea prin Valea Aurie paralel cu aleea amenajată la marginea vestică a văii. Apa canalului punea în funcțiune moara orășenească cu sită Schreyer ( Städtische Beutelmühle Schreyermühle ) și moara orășenească de pulbere ( Städtische Pulvermühle ). După bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) canalul superior ajungea în zona parcului Sub Arini unde curgea paralel cu strada Schewis // Seviș, astăzi Bd. Victoriei, spre Poarta Cisnădiei. În fața Porții Cisnădiei canalul se ramifică în mai multe brațe.
Un braț traversa parcelele aflate între str A. Șaguna și str. G. Barițiu și se vărsa în Canalul Morilor sub bastionul Soldiș în zona Aleea Filozofilor. Apa canalului superior punea în funcțiune moara Neumühle, moara orăşenească lângă Soldiş ( Städtische Mühle am Soldisch ) și moara orăşenească cu sită sub Soldiş ( Städtische Beutelmühle unterhalb des Soldisch ) aflate pe str. A. Șaguna. De la aceste trei mori se trage denumirea germană a străzii A. Șaguna: Mühlgasse – str. Morilor! Atenție: a nu se confunda str. Morilor; în limba germană str. Heidengasse ( tradus în limba română: str. Luncii ) cu str. A. Șaguna; în limba germană str. Mühlegasse ( tradus în limba română: str. Morilor ).
Alt braț curgea prin Parcul Astra ( Stadtpark ) spre bastionul Soldiș unde punea în funcțiune un joagăr și o moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele ( Sägemühle und Weißgärber-Walkmühlen ). După traversarea bastionului sub rondelă apa canalului superior se vărsa în Canalul Morilor în zona str. Dârstelor.
O parte din apa canalului superior traversa orașul medieval în rigole mediane amenajate pe străzile principale ale Sibiului.
Canalul superior a fost folosit și ca sursă de apă potabilă – vezi denumirea germană: Trinkwasser Kanal ( Canal cu apă de băut ). Apa canalului era limpezită în două lacuri decantoare amenajate în fața Porții Cisnădiei  (zona vechiului parc Elizabetha ) și transportată prin tuburi speciale spre fântânile cu țevi din oraș. Alimentarea cu apa potabilă a fântânilor cu țevi ( Röhrenbrunnen ) s-a relizat prin intermediul unor conducte speciale din lemn, formate din tuburi confecționate din trunchiuri de copaci ( molid ) prin scobire/perforare longitudinală și îmbinarea lor cu elemente/țevi din metal.

Canalul inferior Seviș // Untere Schewiskanal numit și Micul pârăiaş Seviș // Kleiner Schewisbachl a fost amenajat de breasla Pielarilor ( Ledererzunft ) în anul 1750. Canalul inferior, un braț al Canalului superior, pornea la bifurcația din zona Vadul Vacii ( Kuhfurt ) unde traversa Valea Aurie ( Goldtal ) pe digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai! Canalul inferior curgea la marginea estică a parcului Sub Arini spre str. Şcoala de Înot unde alimenta bazinul Școlii militare de Înot și punea în funcțiune o moară aflată lângă grădina Schöpp ( Mühle am Schöppischen Garten ) pe panta spre str. Z. Boiu. Din Școala de Înot curgea spre Calea Dumbrăvii unde punea în funcțiune un Joagăr ( Sägemühle & Schneidemühle ) și un Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri ( Bretter- und Furnier Schneidemühle ). După ce traversa Calea Dumbrăvii și str. R. Stanca ajungea pe str. L. Blaga unde punea în funcțiune o moara de scoarţă ( Lohmühle ) și un Joagăr ( Bretter-Schneidmühle ), anterior „Moara Cerbului” ( Hirschmühle ). Canalul superior se vărsa în pârăul Trinkbach în zona str. Izvorului.

Numele văii prin care curge pârâul Seviș se trage de la numele unei lunci care se afla amonte de lacul cu bărci, pe locul unde există astăzi Lacul Dumbrava! Această lunca se numea „Gold Wiese”, tradus „Lunca de Aur“. Deci, o luncă – vara plină de flori „aurii” – a dat numele văii aflată între lacul Dumbrava și digul de pământ peste care trecea cândva tramvaiul în dum spre Rășinari: Valea Aurie!

În harta orașului Sibiu, realizată în jurul anului 1700, remarcă moara numită „Ciocan de cupru“ / „Kupferhammer“ / „marteau de cuivre“, situată în pădurea Dumbrava Sibiului // Junger Wald. În această hartă este marcat cu galben pârâul pe care se afla moara Ciocan de cupru. Harta întreagă arată cursul canalului ( planificat ) Gura Râului – Sibiu, amenajat 1702 pentru transportul materialelor necesare construirii Citadelei. După abandonarea lucrărilor la Citadelă în 1703 canalul Gura Râului – Sibiu a rămas încă câteva zeci de ani în folosință. Ciocanul de cupru menționat deja 1549 se afla în Pădurea Dumbrava Sibiului pe firul de apă numit Pârâul Seviș // Schewis Bach amenajat în sec 15.

În fotografia alb-negru din perioada interbelică ( c.1926 ) se vede bazinul de apă sub Moara orășenească de măcinat orz // Städt. Fruchtmühle – Gerstenmühle aflată lâgnă Fabrica de Covoare Dumbrava. Ilustrații din arhiva grupului Alt-Hermannstadt.

Lista morilor din Dumbrava Sibiului realizat cu ajutorul informațiilor din Cartea de adrese din 1882.

1 – Moara orășenească de pulbere
// Städtische Pulvermühle – Pulverstampfe (1745 – ?)
2 – Moara orășenească cu sită – „Schreyer”
// Städtische Beutelmühle – „Schreyermühle“ (1770 – 1999)
3 – Moara orășenească de hârtie
// Städtische Papiermühle (1753 – 1874)
4 – Moara orășenească de măcinat grâne – 1730 breasla Brutarilor
// Städtische Mahl-Mühle – 1730 Weißbäckerzunft (~1700 – ?)
5 – Ciocan de cupru / forjă de cupru – Moara orășenească „Ciocan de cupru“
// Kupferhammer (1549) – Städtische „Kupferhammermühle“ (~1700 – ~1850)
6 – Moara orășenească de măcinat orz
// Städtische Fruchtmühle – Gerstenmühle (1865 – ?)
7 – Moara cu piuă (de jos) – breasla Postavarilor
// Untere Walkmühle (W.M.) – Wollweber (? – ?)
8 – Torcătorie / Filatură – breasla Postavarilor
// Wollspinnerei / Spinnfabrik – Wollweber (1869 – ?)
9 – Moara cu piuă (a doua) – breasla Pânzarilor
// Zweite Walkmühle (W.M.) – Tuchmacher (? – ?)
10 – Moara cu piuă (de sus) – breasla Pânzarilor
// Obere Walkmühle (W.M.) – Tuchmacher (? – ?)

A – Depozit (cezaro-crăiesc) de pulbere neagră
// K.K. Pulver-Magazin / Schwarzpulver (1842 – ?)
B – Casa Padurarului // Waldhegerhaus | C – Casa padurarului (de sus ) // Oberes Waldhegerhaus

O – Coliba și izvorul Fântâna Hoților // Schopfen und Räuberbrunnen Quelle
O – Stejarul Împaratului (ars 1881) // Franz Josef Eiche ~ Kaisereiche
^  – estrada Steaua (la Steaua) ~ peluză de formă stelată // Stern-Estrade (beim Stern) ~ sternförmige Rasenanlage

Rășinărenii aveau pe Steaza și pe Râul Sadului 4 mori, 11 joagăre si 14 pive
~ Moara pe canalul Seviș // Mühle bei Rășinari (M.)
~ Moara pe canalul Seviș // Mühle bei Rășinari (M.)
~ Moara cu piuă pentru pănură // Walkmühle bei Răsinari (W.M.)