• Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Collagen // Colaje

    „Sibiu ~ mori de apă, joagăre, pive de-a lungul canalului superior și inferior „Schewis” / pârăul Șevis și canalului „Mühlkanal” / râul Cibin (I-II)“

    /

    Mori de apă, joagăre și pive construite în Sibiu între secolele XIV – XIX. ~ detalii din hărțile orașului Sibiu 1699, 1751, 1858 și 1875.
    Instalațiile hidrotehnice construite intra-muros și extra-muros în Sibiu se aflau pe canalele amenajate pentru alimentarea lacurilor situate extra-muros cu apă curgătoare. Lacuri făceau parte din sistemul de apărare al orașului Sibiu. Apa canalelor sibiene era folosită ca sursă de apă potabilă, pentru uz casnic, în industria meșteșugareasca, alimentară și de asemenea ca sursă de energie cinetică pentru a pune în funcțiune morile din incinta cetății și imprejurime.

    În orașul medieval Sibiu au existat două sisteme de canale cu apă curgătoare provenită din râuri de munte: Canalul Morilor alimentat cu apa râului Cibin, aflat în partea nord-vestică, nordică și nord-estică a orașului și cele două canale secundare ale pârâului Seviș / Trinkbach / Zigeunerbach alimentate cu apa provenită din iazul de la Rășinari, aflate în partea sud-vestică, sudică și sud-estică a orașului. Apa canalului superior Seviș (numit și Trinkwasser Kanal / Canalul cu apă de băut) a fost folosită în trecut și ca sursă de apă potabilă.

    Canalul Morilor // Mühlkanal ~ În partea vestică și nord-vestică a orașului medieval se afla Canalul Morilor // Mühlkanal alimentat din apele râului Cibin. Canalul pornea de la stăvilarul din Turnisor, curgea paralel cu râul Cibin, traversa zona cunoscută sub denumirea de Pajiștea Măcelarilori // „Fleischhauerwiese“ (astăzi partea nordică a Cartierului Ștrand) pe lângă Stadionul Voință, str. Poet Vasile Carlova spre str. Tudor Arghezi – Aleea Filozofilor și str. Dârstelor unde se ramifica îin doua brațe.
    Un braț curgea extra muros prin fața Porții Turnului // „Sag“, pe lângă Aleea Studenților spre Poartă Ocnei // „Burger“ și zona str. Nicolae Teclu. Cealaltă ramificație intra în oraș pe sub Turnul Dogarilor // „Fassbinderturm“ de unde curgea spre moara de pe str. Turnului și mai departe pe str. Valea Mare / Plopilor / Vopsitorilor. Pe str. Vopsitorilor traversa curtea de la nr.16 și str. Zidului pentru a ieși din oraș prin zidul centurii a IV-a între Turnul Zidarilor și Poarta Ocnei (loc unde se unea din nou cu apele canalul Mühlkanal). Canalul Mühlkanal se revarsa în Cibin în zona Moara de Scoarță, astăzi Cartierul Lupeni / Reșița 2.
    Între râul Cibin și zidul centurii cetății existau lacuri alimentate cu apele canalul Mühlkanal. De exemplu Lacul Țesătorilor // „Weber-Teich“, care se afla între Poarta Ocnei și Rondela Rotărilor.

    A nu se confunda Râul Seviș cu Pârâul Seviș. Răul Seviș curge în valea Sevișului de la Rășinari spre Șelimbăr unde se varsă în râul Cibin. În zona Șelimbăr râul Seviș este cunoscut și sub denumirea de râul Sebeș. Părâul Seviș curge prin Pădurea Dumbravă Sibiului (Junger Wald), Valea Aurie (Goldtal), Valea Arinilor (Erlental) din parcul Sub Arini (Erlenpark) spre str. Z. Boiu, Biserica din Groapă, str. C. Brâncuși, str Gimnasticii, str. Izvorului și cartierul Lazaret unde se varsă în râul Cibin.

    Părâul Seviș // Schewis Bach / Hermannstädter Bach / Trinkbach sau Zigeunerbach era alimentat cu apa din iazul de la Rășinari provenită din râul Șteaza (și râul Caselor după harta din 1700). Apa pârâului Seviș a fost folosită pentru amenajarea lacurilor extra muros din partea sud-vestică a orașului medieval, lacuri care făceau parte din sistemul de fortificații a cetății (de exemplu lacul Croitorilor) dar și ca sursă de energie cinetică pentru morile orașului.
    Cantitatea de apă adunată din izvoarele din zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, cum ar fi izvorul Fântână Hoților din zona Fabricii de Covoare Dumbrava, nu ar fi ajuns pentru a garanta un debit constant de apă necesar pentru a pune în funcțiune instalaţiile hidrotehnice din Pădurea Dumbrava, Valea Aurie, parcul Sub Arini și zona cetății! În Pădurea Dumbrava au existat în trecut pe cursul pârăului Seviș, între Fabrica Dumbrava si lacul Dumbrava, astăzi zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, 8 mori și pive de apă, care aparțineau orașului Sibiu sau breslelor sibiene.
    Amonte de digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai – pârăul se numea     Schewis Bach sau Schewesbach (Pârâul Seviș) dar și Hermannstädter Bach (Pârâul Sibian) și Trinkbach. Aval de digul de pământ pârăul Seviș este cunoscut sub denumirea de Trinkbach (Pârâul cu apă de băut) și Zigeunerbach (Pârâul Țiganilor).
    Paralel cu pârâul Seviș/ Trinkbach au fost amenajate de-a lungul timpului două canale de apă:     Canalul superior Seviș (Obere Schewiskanal) și Canalul inferior Seviș (Untere Schewiskanal).

    Canalul superior Seviș // Obere Schewiskanal numit și Marele pârăiaş Seviș // Großer Schewisbachl sau Trinkwasser Kanal (Canalul cu apă de băut) izvorî din Pârâul Seviș amonte de lacul Dumbrava (vezi harta din 1893) și curgea prin Valea Aurie paralel cu aleea amenajată la marginea vestică a văii. Apa canalului punea în funcțiune moara orășenească cu sită Schreyer (Städtische Beutelmühle Schreyermühle) și moara orășenească de pulbere (Städtische Pulvermühle). După bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) canalul superior ajungea în zona parcului Sub Arini unde curgea paralel cu strada Schewis // Seviș, astăzi Bd. Victoriei, spre Poarta Cisnădiei. În fața Porții Cisnădiei canalul se ramifică în mai multe brațe. Un braț traversa parcelele aflate între str A. Șaguna și str. G. Barițiu și se vărsa în Canalul Morilor sub bastionul Soldiș în zona Aleea Filozofilor. Apa canalului superior punea în funcțiune moara Neumühle, moara orăşenească lângă Soldiş (Städtische Mühle am Soldisch) și moara orăşenească cu sită sub Soldiş (Städtische Beutelmühle unterhalb des Soldisch) aflate pe str. A. Șaguna. De la aceste trei mori se trage denumirea germană a străzii A. Șaguna: Mühlgasse – str. Morilor! Atenție: a nu se confunda str. Morilor; în limba germană str. Heidengasse (tradus în limba română: str. Luncii) cu str. A. Șaguna; în limba germană str. Mühlegasse (tradus în limba română: str. Morilor).
    Alt braț curgea prin Parcul Astra (Stadtpark) spre bastionul Soldiș unde punea în funcțiune un joagăr și o moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele (Sägemühle und Weißgärber-Walkmühlen). După traversarea bastionului sub rondelă apa canalului superior se vărsa în Canalul Morilor în zona str. Dârstelor.
    O parte din apa canalului superior traversa orașul medieval în rigole mediane amenajate pe străzile principale ale Sibiului.
    Canalul superior a fost folosit și ca sursă de apă potabilă – vezi denumirea germană: Trinkwasser Kanal (Canal cu apă de băut). Apa canalului era limpezită în două lacuri decantoare amenajate în fața Porții Cisnădiei (zona vechiului parc Elizabetha) și transportată prin tuburi speciale spre fântânile cu țevi din oraș. Alimentarea cu apa potabilă a fântânilor cu țevi (Röhrenbrunnen) s-a relizat prin intermediul unor conducte speciale din lemn, formate din tuburi confecționate din trunchiuri de copaci (molid) prin scobire/perforare longitudinală și îmbinarea lor cu elemente/țevi din metal.

    Canalul inferior Seviș // Untere Schewiskanal numit și Micul pârăiaş Seviș // Kleiner Schewisbachl a fost amenajat de breasla Pielarilor (Ledererzunft) în anul 1750. Canalul inferior, un braț al Canalului superior, pornea la bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) unde traversa Valea Aurie (Goldtal) pe digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai! Canalul inferior curgea la marginea estică a parcului Sub Arini spre str. Şcoala de Înot unde alimenta bazinul Școlii militare de Înot și punea în funcțiune o moară aflată lângă grădina Schöpp (Mühle am Schöppischen Garten) pe panta spre str. Z. Boiu. Din Școala de Înot curgea spre Calea Dumbrăvii unde punea în funcțiune un Joagăr (Sägemühle & Schneidemühle) și un Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri (Bretter- und Furnier Schneidemühle). După ce traversa Calea Dumbrăvii și str. R. Stanca ajungea pe str. L. Blaga unde punea în funcțiune o moara de scoarţă (Lohmühle) și un Joagăr (Bretter-Schneidmühle), anterior „Moara Cerbului” (Hirschmühle). Canalul superior se vărsa în pârăul Trinkbach în zona str. Izvorului.

    Colaj relizat cu ajutorul hărților orașului Sibiu din 1699, 1751, 1858 și 1875 ~ Surse informații: “Ungarisches Magazin” din 1787 ~ Emil Sigerus (E.S.) – Otto Czekelius (O.C.) – Arold Panktatz (A.P.) – Johann Böbel (J.B.) și cărțile de adrese din 1875-1933

    1 – Joagăr – str. Joagărului 2 / str. Lucian Blaga
    // Bretter-Schneidmühle – Schneidmühlgasse nr 2 (? – ?)
    2 – Moara de scoarţă – str. Joagărului 6 / str. Lucian Blaga
    // Lohmühle – Schneidmühlgasse 6 (? – ?)
    3 – Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri – Calea Dumbrăvi 8
    // Bretter- und Furnier Schneidemühle – Jungenwaldstrasse 8 (? – ?)
    4 – Joagăr – Calea Dumbrăvi 16
    // Sägemühle & Schneidemühle – Jungenwaldstrasse 16 (? – 2007)
    5 – Moara „Neumühle“ – str. A. Şaguna 2 (Piaţă Unirii 8)
    // „Neumühle“ – Mühlgasse 2 (Hermannsplatz 8) (? – 1876)
    6 – Moara orăşenească (lângă Soldiş – zona Azilul de copii) – str. A. Şaguna 18
    // Städtische Mühle am Soldisch (auf dem Platz des Kinderhorts) – Mühlgasse 18 (? – ?)
    7 – Moara orăşenească cu sită (sub Soldiş) – str. A. Şaguna 20
    // Städtische Beutelmühle (unterhalb des Soldisch) – Mühlgasse 20 (? – 2008)
    8 – Moara orăşenească „Heidenmühle“ (moara de sus) – str. Morilor 1
    // Obere Städtische Fruchtmühle „Heidenmühle“ – Heidengasse 1 (~1543 – ~1920)
    9 – Moara orăşenească – str. Dârstelor 1 / Aleea Filozofilor
    // Städtische Mühle – Walkmühlgasse 1 (? – ?)
    10 – Moara cu piuă pentru pânzeturi – str. Dârstelor 6
    // Walkmühle – Walkmühlgasse 6 (? – ?)
    11 – Joagăr și „Moara preotului“ – str. Valea Mare / str. Turnului
    // Sägemühle (1526-1534) und Mehlmühle / Fruchtmühle „ Pfarrersmühle“ (1534–1873) – Bachgasse / Saggasse
    12 – Moara orăşenească „Burgermühle“ (de sus) – str. Ocnei 31-33
    // Obere Städtische „Burgermühle“ – Basteiplatz 1 (~1400 – ?)
    13 – Moara orăşenească „Burgermühle“ (de jos) – zona str. N. Teclu 35
    // Untere Städtische „Burgermühle“ – Rosenfeld Gasse (~1400 – ~1850)
    14 – Moara de scoarţă – str. Moara de Scoarţă 1
    // Lederer-Lohmühle – Lohmühlgasse 1 (1367 – ?)
    15 – Joagăr și Moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele (pe Soldiş)
    // Sägemühle (1756 – 1781) & Weißgärber-Walkmühlen (auf dem Soldisch) (1781 – ?)
    16 – Moara veche lângă grădina Schöpp – pe canalul între Școala de Înot și str. Zaharia Boiu
    // Alte Mühle neben dem „Schöppischen Garten” am Kanal zwischen Schwimmschulgasse und Grabengasse (? – ?)
    17 – Moara orăşenească cu cai – Piaţa Schiller (lângă Ospiciul creştin)
    // Städtische Roßmühle – Auf dem Wiesenplatz (beim Christlichen Hospiz) (1659 – 1801)
    ?/ – Moara Nouă „Theresienstift“ – (?)
    // Neue Mühle „Theresienstift“ (~1787 – ?)

    1 – Joagăr – str. Joagărului 2 / str. Lucian Blaga // Bretter-Schneidmühle – Schneidmühlgasse nr 2 (? – ?)
    Proprietar: Kessler Karl
    Carte de adrese 1875 & 1882: proprietar Kessler Karl

    2 – Moara de scoarţă – str. Joagărului 6 / str. Lucian Blaga // Lohmühle – Schneidmühlgasse 6 (? – ?)
    Proprietar: Wolf Friedrich
    Carte de adrese 1875: proprietar Wolf Friedrich
    Carte de adrese 1882: proprieter Josef Möferdt

    3 – Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri – Calea Dumbrăvi 8 // Bretter- und Furnier Schneidemühle – Jungenwaldstrasse 8 (? – ?)
    Proprietar: Göbbel Karl & Ikrich Josef
    Carte de adrese 1875 & 1882: proprietari Göbbel Karl und Ikrich Josef

    4 – Joagăr – Calea Dumbrăvi 16 // Sägemühle & Schneidemühle – Jungenwaldstrasse 16 (? – 2007)
    Proprietar: Breasla Tâmplarilor // Besitzer: Tischler-Zunft
    Carte de adrese 1875: proprietar Breasla Tâmplarilor // Besitzer: Tischler-Zunft
    Carte de adrese 1882: proprietar: Asociaţia Tâmplarilor (Dulgherilor) // Eigentümer: Tischlergesellschaft
    Carte de adrese 1885: proprietar: Wilhelm Jickeli
    Moara „galbenă“ a fost demolată 2007

    5 – Moara „Neumühle“ – str. A. Şaguna 2 / Piaţă Unirii 8 // „Neumühle“ – Mühlgasse 2 / Hermannsplatz 8 (? – 1876)
    Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
    Carte de adrese 1875: proprietarul clădirii Mühlgasse 2 și Hermannsplatz 8 – Schuster Josef
    Carte de adrese 1885: Frohn Johann (Neumüller)
    Moara Neumühle apartinea de cârciuma „Zum Neumüller“ (restaurant cu baie) si se afla pe parcela unde s-a construit 1876 „Palatul Habermann“.
    < Moara „Neumühle“ (casa nr. 2) cu baie și crâșma „Zum Neumüller“ // Die Neumühle (Haus Nr. 2) mit einem Bad und einem Wirtshaus „Zum Neumüller“. (A.P.) >

    6 – Moara orăşenească (lângă Soldiş – zona Azilul de copii) – str. A. Şaguna 18 // Städtische Mühle am Soldisch (auf dem Platz des Kinderhorts) – Mühlgasse 18 (? – ?)
    Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
    Carte de adrese 1875: proprietar orașul Sibiu // Besitzer: Stadt-Publikum (Mühle)
    Carte de adrese 1885: morar: Morar Stan // Müller: Morar Stan
    [1854 Joagăr pe str Şaguna 18 proprietar: S.B. Mühlsteffen // Holzschneidmühle, Besitzer: S.B. Mühlsteffen, Mühlgasse 18]
    < Moara orășenească pe locul Azilului de copii // Die städtische Mühle auf dem Platz des Kinderhorts. (A.P.) >

    7 – Moara orăşenească cu sită (sub Soldiş) – str. A. Şaguna 20 // Städtische Beutelmühle (unterhalb des Soldisch) – Mühlgasse 20 (? – 2008)
    Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
    Carte de adrese 1875: proprietar Orașul Sibiu // Besitzer: Stadt-Publikum (Mühle)
    Carte de adrese 1885: morar Gräf Michael
    Moara sub Soldiș, numită moara „Pelger“, a fost demolată în 22-23 și 29-30 martie 2008
    < Moara cu sită (clădirea de la nr 20) // Die Beutelmühle (Haus Nr. 20). (A.P.) >

    8 – Moara orăşenească de sus „Heidenmühle“ – str. Morilor 1 // Obere Städtische Fruchtmühle „Heidenmühle“ – Heidengasse 1 (~1543 – ~1920)
    Proprietar: Fondul orăşenesc de milostenie // Eigentümer: Städtischer Almosenfond
    Carte de adrese 1875: proprietar Fondul orăşenesc de milostenie // Eigentümer: Städtischer Almosenfond (Mühle)
    Cartea de adrese 1885: morari Müller Johann și Streletzki Anton.
    1543 – Orașul vinde moara pentru 300 de galbeni
    Moara a fost închisă după primul Război Mondial
    < 1660 / 18.1 Soldații lui Racoczi incendiază moara superioară Heidenmühle // 1660 / 18.1 Rakoczy brennt die obere Heidenmühle nieder (E.S.) >
    < 1867 / 22.8 La moara superioară Heidenmühle se deschide un bazin de înot cu valuri artificiale // 1867 / 22.8 Bei der oberen Heidenmühle wird das Wellenbad eröffnet. (E.S.) >

    9 – Moara orăşenească de jos – str. Dârstelor 1 / Aleea Filozofilor //Untere  Städtische Mühle – Walkmühlgasse 1 (? – ?)
    Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
    Carte de adrese 1975: proprietar Orașul Sibiu // Besitzer: Stadt-Publikum (Mühle)

    10 – Moara cu piuă pentru pânzeturi – str. Dârstelor 6 // Walkmühle – Walkmühlgasse 6 (? – ?)
    Proprietar: Breasla Pânzărilor // Inhaber: Tuchmacher-Zunft
    Carte de adrese 1975: proprietar Breasla Pânzărilor // Inhaber: Tuchmacher-Zunft (Walke)

    11 – Joagăr și moară de măcinat grâne „Moara preotului“ – str. Valea Mare / str. Turnului // Sägemühle (1526-1534) und Mehlmühle / Fruchtmühle „ Pfarrersmühle“ (1534–1873) – Bachgasse / Saggasse
    Proprietar: Parohia evanghelică (donație/danie) // Besitzer: Evangelischen Kirche (Stiftungsmühle)
    Pe strada Turnului, colț cu Valea Mare se afla din ~1527(*) până 1873 o moară. În primii ani a fost gater/joagăr, după 1534 joagăr și moară de măcinat, și ulterior, până la demolare 1873, a funcționat ca moară de măcinat grâne (Mehlmühle). Moara era pusă în funcțiune de apele canalului Pârâul Mare // Großer Bach, alimentat din canalul Morilor // Mühlkanal. De la acest canal, „Großer Bach“, se trage numele străzii „Bach Gasse“ (strada Pârâului) astăzi str. Valea Mare.
    În documentele vremii moara apare sub denumirea „Sag“: moara „Sag Mühle“ / lângă podețul „Sag Brech“ / pe strada „Sag Gasse“ / lângă poarta „Sag Tor“. Cuvântul german <Säge>, forma veche <Sag>, în dialectul săsesc <suách> (á=ă), înseamnă ferăstrău, deci: moara gater/joagăr de pe strada „Joagărului”, lângă Poarta „Joagărului”.
    Moara era cunoscută sub numele de Pfarrersmühle – Pfarres Mül // Moara Preotului sau Popilor și aparținea bisericii Sfânta Maria (Stiftungsmühle), dar era cunoscută și sub denumirea de – moara românului – deoarece era dată în arendă unui morar român pe nume Bobeș. De la această moară se trage numele străzii Turnului: „Sag Gasse”. În harta orașului Sibiu din 1921 strada Saggasse (săsește <Suáchtgass>) poartă și denumirea str. Turnului. Din anul 1934 se numește str. Turnului.
    (*) Se pare că moara Sag este mult mai veche. Existența unei mori „Sag“ este atestată într-un document / factură din sec. al XIV-lea: (?) „Qu. 2; 14. Jahrhundert: Die Rieser haben gefurt zu der Sag und die dazu gearbeitet haben“! ~ Sursă: Arnold Pancratz „Numele străzilor din Sibiu“ // „Die Gassennamen Hermannstadts“, carte tipărită 1935 la tipografia sibiană Krafft & Drotleff. Arnold Pankratz a preluat informația din cartea: „Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sächsischen Archiven. I. Bd. Rechnumgen (1380-1516), Hermannstadt 1880″.
    < 1873 / 9.1. Moara preotului de pe str. Sag (str. Turnului) se demolează // 1873 / 9.1. Die Pfarrersmühle in der Saggasse wird abgetragen. (E.S.) >

    12 – Moara orăşenească „Burgermühle“ (de sus) – str. Ocnei 31-33 // Obere Städtische „Burgermühle“ – Basteiplatz 1 (~1400 – ?)
    Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
    Carte de adrese 1875: proprietar Orașul Sibiu // Besitzer: Stadt-Publikum (Mühle)
    Carte de adrese 1882: proprietar Orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
    Carte de adrese 1882: Roth Karl – morar
    Moara a fost menționată deja la sfârșitul sec. al XIV-lea

    13 – Moara orăşenească „Burgermühle“ (de jos) – zona str. N. Teclu // Untere Städtische „Burgermühle“ – Rosenfeld Gasse (~1400 – ~1850)
    Proprietar: Breasla Olarilor // Töpferzunft
    Moara a fost menționată deja la sfârșitul sec. al XIV-lea.
    După Emil Sigerus se afla și o moară de măcinat grâne // Fruchtmühle lângă moara de la Poarta Ocnei // Burgertor (!?).
    < 1720 / 2.8. Breaslei Olarilor i se permite construirea unei mori. // 1720 / 2.8. Der Töpferzunft wird die Errichtung einer Glättmühle gestattet. (E.S.) >
    < În anii ’50 se închide și Moara de Jos (astăzi fabrica de spirt) // In den 50er Jahren ist auch die untere Mahl Mühle eingegangen (jetzt Spiritus Fabrick). (J.B.) >
    < … și o moară de măcinat argilă, aflată avale de moara Burgermühle, construită 1720 de breasla Olarilor. // … und eine unterhalb der Burgermühle gelegene Glattmühle, die sich im Jahre 1720 die damalige Töpferzunft errichtet hat. (O.C.) >

    14 – Moara de scoarţă – str. Moara de Scoarţă 1 // Lederer-Lohmühle – Lohmühlgasse 1 (1367 – ?)
    Proprietar: Asociaţia Argasitorilori // Eigentümer: Rotgerber Genossenschaft
    Carte de adrese 1875:
    Carte de adrese 1885: Propietar – Asociaţia Argasitorilori // Eigentümer: Rotgerber Genossenschaft
    Moară a fost cumpărată 1367 de breasla Argăsitorilor de la groful Peter von Heczeldorf.
    < 1367 Breasla Argăsătorilor cumpără o moară de scoarță de la groful Peter von Hetzeldorf // 1367 Die Rotgerberzunft kauft vom Grafen Peter von Hetzeldorf eine Lohmühle. (E.S.) >

    15 – Joagăr și     Moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele (pe Soldiş) // Sägemühle (1756 – 1781) & Weißgärber-Walkmühlen (auf dem Soldisch) (1781 – ?)
    Proprietar:
    Morile se aflau pe bastionului Soldiş, la o cascadă lângă Depozitul de artilerie și Postul de paza militar // Auf dem Soldisch neben dem (ärarischen) Artillerie-Magazin und Militär-Wachhaus an einem Wasserfall
    < 1756 se construiește un joagăr pe Soldiș // 1756 Auf dem Soldisch wird eine Sägemühle errichtet (E.S.) >
    < 1781 se construiește o moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele „albă” pe Soldiș // „1781 Auf dem Soldisch wird eine Weißgärber-Walke errichtet“ > (E.S.)
    < Din 1756 pana 1781 joagăr, după 1781 piuă (O.C.) >
    [1689 / 15.8. Moara de pulbere de pe Soldiș explodează // 1689 / 15.8. Die Pulvermühle auf dem Soldisch fliegt in die Luft. (E.S.)]

    16 – Moara veche lângă grădina Schöpp – pe canalul între Școala de Înot și str. Zaharia Boiu // Alte Mühle neben dem „Schöppischen Garten” am Kanal zwischen Schwimmschulgasse und Grabengasse (? – ?)
    Moara se afla în zona Patinoarul Sibiu, pe canalul care curgea lângă gradina Schöpp, paralel cu straduța care face legătura între Școala de Înot și str. Zaharia Boiu. Apa canalului, o ramificație a Micului Canal Seviș, care alimenta în trecut bazinul de la fosta Școală de Înot, se vărsa în zona str. Zaharia Boiu în Pârâul Seviș, numit și Pârâul Țiganilor.
    <     Die alte Mühle befand sich an einem Wasserkanal, der entlang des Schöppischen Gartens, aus der Schwimmschulgasse hinunter in die Grabengasse floss, wo er in den Schewisbach, auch Zigeunerbach genannt, mündete. Das Wasser erhielt dieser Verbindungskanal aus dem Kleinen Schewiskanal, der für die Militär-Schwimmschule angelegt wurde >

    17 – Moara orăşenească cu cai – Piaţa Schiller (lângă Ospiciul creştin) // Städtische Roßmühle – Auf dem Wiesenplatz (beim Christlichen Hospiz) (1659 – 1801)
    Proprietar: Orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
    < 1659 / 20.12 // 1659 / 20.12 Auf dem Wiesenplatz wird eine Roßmühle errichtet (E.S.) >
    < 1801 Moara cu cai 1801 Die Roßmühle auf dem Wiesenplatz wird abgetragen (E.S.) >

    ?/ – Moara nouă „Theresienstift“ – (?) // Neue Mühle „Theresienstift“ (~1787 – ?)
    Proprietar: „Theresienstift“ Mănăstirea Ursulinelor (?) // „Theresienstift“ Ursulinenkloster (?)
    Mănăstirea Ursulinelor purta din 1773 denumirea „Theresienstift“. Se parea că Moara nouă a fost o donație/danie către mănăstire între 1773 și 1787 // Die Neue Mühle, genannt „Theresienstift“ war eine Stiftungsmühle das Ursulinenkloster, das nach 1773 den Namen „Theresienstift“ führte.

    Fruchtmühle (*) = se numește o moară de măcinat grâne (traducerea „moară de fructe“ nu este corectă!)
    Kunstmühle (*) = în a două jumătate a secolului al XIX-lea au început să apară mori, organizate ca întreprinderi industriale la scară mică, înzestrate cu o tehnologie nouă, mult mai eficientă decât cea tradițională care utiliza pietre de măcinat. Aceste mori erau dotate cu role din oțel sau fier. Aceste mori se numeau „Kunstmühlen”. Tradus mot a mot „mori de arta“. În acest context cuvântul german „Kunst“ înseamnă „tehnologie“!

    Sursă informații: Emil Sigerus (E.S.) ~ Otto Czekelius (O.C.) ~ Arnold Pancratz (A.P.) ~ Johann Böbel (J.B.) și cărțile de adrese din 1875, 1882 și 1885. (fotografii din arhiva grupului Alt-Hermannstadt)

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Bürgerliche Schießstätte ‚Gut Blei‘ in Hermannstadt” // „Poligonul cetățenesc de tragere ‚Gut Blei‘ din Sibiu”

    /

    Carte poștală ilustrată în care apare Casa Țintașilor și poligonul cetățenesc de tragere „Gut Blei” // Schützenhaus und Bürgerliche Schießstätte „Gut Blei” construită de Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită // Bürgerlicher Schützenverein în 1905 la capătul străzii Nocrichului // Leschkircher Strasse, astăzi str. Muncel / Ștefan cel Mare. Pe partea dreaptă, în fundal, apare dâmbul de pământ din spatele poligonului de tragere. Ilustrație din arhiva grupului Alt-Hermannstadt.

    Poligoane de tragere (repere cronologice)

    În anii 1780 tipograful sibian Martin Hochmeister înființează împreună cu J. B. Günther Societatea Țintașilor // Schützengesellschaft.
    1786 – Societatea Țintașilor închiriază spațiul între zidul incintei a III-a și zidul exterior, de la cazarmă (bastionul de la Poarta Cisnădiei) până la teatru (Turnul Dulgherilor) str. Cetății și amenajează un poligon de tragere în Zwinger.
    1787 – O treime din poligon (spațiul între teatru // Komödienhaus și Turnul Olarilor) intră în posesia teatrului. (*)
    1798 – Societatea Țintașilor construieste în incinta poligonul (aflat între Turnul Olarilor și cazarmă) Casa Țintașilor (Schießhaus).
    1814-1822 – Poligonul de tragere este în folosința Corpului Cetățenesc al Țintașilor // Bürgerliche Schützenkorps.
    1822 – Se desființează Societatea Țintașilor iar membrii Corpul Cetățenesc al Țintașilor se reorganizează și înființează Asociația Trăgătorilor // Schützenverein. Asociația Trăgătorilor continuă să foloseasca poligonul din Zwinger… până în anul 1832.
    1832 – Orașul anulează contractul de închiriere cu Asociația Trăgătorilor și închide poligonul (1832~1837?). (**)
    1837 – Dupa desființarea poligonului de pe str. Cetății, membrii Asociației Trăgătorilor înființează Societatea Arbaletiștilor // Bolzenschützengesellschaft.
    1844 – Cu ocazia sărbătoririi Zilelor Asociației // Vereinstage, organizate la 30 mai în Sibiu, 40 de membrii arbaletiști înființează Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită // Bürgerlicher Scharfschützenverein. Noua asociație cumpără grădina lui Meinth de pe Școala de Înot unde amenajează un poligon de tragere. (***)
    1869 – Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită sărbătorește 25 de ani de la înființare, organizând în zona Haller Wiese o mare festivitate, cu 500 de invitați, hală festivă și poligon de tragere.
    1894 – Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită sărbătorește 50 de ani de la înființare.
    1905 – Se deschide poligonul cetățenesc de tragere „Gut Blei“ amenajat de Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită din Sibiu pe str. Muncel / Ștefan cel Mare (Leschkircher Strasse)
    1922 – Se inchide poligonul cetățenesc de tragere de pe str. Muncel / Ștefan cel Mare (Leschkircher Strasse).
    1923 – Scara Bedeus este dată în folosință.
    1928 – În cursul amenajării Parcului Cetății au fost demolate clădirile și cele două curtine/ziduri din spațiul Zwinger. ~ Sursă informație: Emil Sigerus „Despre vechiul Sibiu“ // „Vom alten Hermannstadt“ vol. 1-3

    (*) Grădina lui Hochmeister, aflată între Turnul Olarilor și teatru, ajunge la sfârăitul sec. al XIX-lea în proprietatea Wilhelminei (Minna) Benkner născ. Hochmeister (1828-1901). După moartea Wilhelminei în 1901 grădina și „Casa din Zwinger“ au fost luate în arendă de Emil Sigerus (1854-1947).
    (**) După desființarea poligonului de tragere 1832 spațiul Zwinger a fost luat în chirie de preotul evanghelic J. J. Roth, care a cultivat în grădină pomi fructiferi și viță de vie.
    (***) Se pare că membrii Societății Arbaletiștilor au folosit grădina lui Meinth de pe Școala de Înot, ca poligon de tragere, deja din anul 1837, chiar dacă terenul a fost cumpărat de Asociațieia Cetățenească a Trăgătorilor de Elită abia în anul 1844.

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Theodor Glatz

    „Geburtshaus von Avram Iancu“ // „Casa în care s-a născut Avram Iancu“ ~ 1865

    /

    Casa memorială Avram Iancu din Vidra de Sus (în maghiară Felsővidra). În aceasta casă s-a născut 1824 revoluționarul român pașoptist Avram Iancu. Fotografie realizată 1865 de renunitul fotograf sibian Theodor Glatz. (sursă: Konrad Klein)

    „Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth…
    Astăzi, Avram Iancu este considerat cel mai mare erou național al românilor din Transilvania, iar memoria lui cinstită în mod deosebit de români și îndeosebi de moți, între care trăiesc și azi urmașii foștilor lăncieri ai lui Iancu, de la 1848.
    În dimineața zilei de 10 septembrie 1872, Avram Iancu a fost găsit mort, cu privirea încremenită spre cer, pe prispa brutăriei (azi muzeu) lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș. A fost îngropat cu funeralii naționale la 13 septembrie în Panteonul Moților de la Țebea, jud. Hunedoara, lângă „Gorunul lui Horea“. La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din Brad și Balint (unit) din Roșia Montană. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți timp de trei zile și trei nopți. Comitetul de înmormântare l-a declarat „erou al națiunii“.
    (sursă text și ilustrație: wikipedia)

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Altes Rathaus und Torturm“ // „Primăria veche și Turnul de Poartă” ~ anii 1960

    /

    Primăria veche / Casa Altemberger-Pempflinger și Turnul de Poartă. Carte poștală circulată septembrie 1970. Fotografia a fost realizată aproximativ 1960.
    În anii 1960 trecerea boltită pe sub Turnul de Poartă era obturată. Pe o parte, spre str. Mitropoliei, tunelul era zidit iar pe partea cealaltă închis cu scânduri. O perioadă scurtă de timp circulația rutiere pe str. Odobescu era posibilă în ambele sensuri… cei care urcau spre Orașul de Sus treceau prin tunelul boltit!
    (Fotografie dintr-un set de reproduceri fotografice primite 1984 de la Josef Fischer. Aceste fotografii sunt stampilate pe verso „JOSEF FISCHER SIBIU-HERMANNSTADT“)

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Fischer| Fotoalbum // Album foto

    „Altes Rathaus und Torturm“ // „Primăria veche și Turnul de Poartă”

    /

    Casa Altemberger-Pempflinger a fost construită în a două jumătatea a secolului al XV-lea de primarul orașului Sibiu Thomas Altemberger. Lângă casă (lipit de clădire) se află Turnul de Poartă, turn construit între 1330-1366, care făcea parte din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Casa Altemberger-Pempflinger găzduieste astăzi Muzeul de Istorie.
    În clădirea Altemberger-Pempflinger se afla în perioada celui de-al Doilea Război Mondial un adăpost (vezi inscripția de pe peretele clădirii din curte). Autorul fotografiei: Emil Fischer.
    (Fotografie dintr-un set de reproduceri fotografice primite 1984 de la Josef Fischer.)

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Rathaus, Hof und Westseite“ // „Primaria, curtea și fațada vestică“

    /

    Primăria veche / Casa Altemberger-Pempflinger ~ Ilustrație din ghidul turistic dedicat orașului Sibiu și împrejurimii // Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung. Ghidul a fost editat de „Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor“ / Secțiunea Sibiu // „Siebenbürgischer Karpatenverein“ S.K.V. / Sektion Hermannstadt“ și tipărit la tipografia sibiana W. Krafft 1896.

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Kurhaus Hohen Rinne“ // „Casa de Cură Păltiniș“ ~ 1896

    /

    Ilustrație și informații interesante despre Casa de Cură din Păltiniș // Kurhaus Hohe Rinne din ghidul turistic dedicat orașului Sibiu și împrejurimii // Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung. Ghidul a fost editat de „Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor“ / Secțiunea Sibiu // „Siebenbürgischer Karpatenverein“ S.K.V. / Sektion Hermannstadt“ și tipărit la tipografia sibiana W. Krafft 1896.

     

     

     

     

     

     

     

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Hohe Rinne – Kasino“ // „Păltiniș – Cazinoul“ ~ 1959

    /

    Fotografie realizată în fața terasei Sanatoriului Militar din Păltiniș. Pe balustrada terasei era montată o pancartă cu lozinca „BINE AȚI VENIT LA ODIHNĂ“. In Memoriam Lorenz Thal.
    Fotografie din arhiva familială.

    „A treia clădire a Sanatoriului Militar din Păltiniș – ”Cazinoul”, construită în 1939-43 la inițiativa generalului de divizie Ioan Ilcuș (originar din Rășinari) – comandant al Corpului VII Armată din Sibiu în 1938-1939. După asasinarea lui Armand Călinescu, la începutul lui septembrie 1939, Ilcuș a fost numit ministru al Apărării Naționale în guvernul de criză, clădirea fiind continuată sub ordinele generalului Gh. Leventi (cel care avea să fie învinovățit de generalul Antonescu pentru pierderile umane enorme din luptele de la Țiganca, la forțarea Prutului, în 1941). În bună parte clădirea ”Cazinoului Militar” și-a păstrat arhitectura până acum, cu excepția acoperirii acum câțiva ani a terasei (carte postala ilustrata din colectia personala).“
    autorul textului: Mircea Dragoteanu (sursă text și ilustrație: grupul Alt-Harmannstadt)

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Alte Fotografien // Fotografii vechi

    „Sächsisches Ehepaar aus Bulkesch” // „Pereche din Bălcaciu” ~ Wilhelm Auerlich

    /

    Fotografia originală

    Această frumoasă fotografie arată o pereche săsească în port popular din localitatea Bălcaciu // Bulkesch // Bolkács. Fotografia a fost realizată de fotograful Wilhelm Auerlich, ( Brașov, 1853 – Sibiu, 1917 ), care deținea în perioada anilor 1887-1916 un atelier fotografic în Sibiu, la adresa Nicolae Bălcescu nr.53. Din 1884 până îm 1887, atelierul funcționase sub numele fotografei Julie Herter, ( Cârța, Harghita, 1838 – Sibiu, 1922 ). După ce Wilhelm Auerlich s-a căsătorit cu Julie Herter în 1887, atelierul fotografic a firmat sub numele Wilhelm Auerlich.

    Fotografia originală, 104×147 mm, este lipită pe un suport de carton, 115×172 mm și etichetată pe verso cu textul „Atelier Wilhelm Auerlich – Hermannstadt – Heltauergasse 53”. Fotografia se află în colecția privată Wolff.

    Stânga: variantă editată policrom <> o <> Dreapta: variantă editată alb-negru

    Următoarele informații despre „Atelierul Wilhelm Auerlich” se pot citi în cartea „Fotografia unei epoci 1854-1948 / Ateliere fotografice sibiene”. p. 32:
    „A învățat meseria de fotograf la Viena. În anii ’70 ai secolului al XIX-lea lucrează la București, cu Carl Pop de Szatmari. Între 1880-1884, Auerlich conduce atelierul Juliei Herter din București, după care o urmează în 1884 la Sibiu, unde conduce atelierul acesteia din Heltauergasse/ Bălcescu 53. După căsătoria cu Julie, din 1887, atelierul funcționează sub numele lui Wilhelm Auerlich. Din 1899 până în 1905, fotograful locuiește la Viena, unde deschide o filială.”

    ~~~o~~~

    Fotografia este etichetată pe verso cu textul „Atelier Wilhelm Auerlich – Hermannstadt – Heltauergasse 53”.

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Glatz| Volkstrachten // Porturi populare,  Theodor Glatz

    „Siebenbürgische Volkstypen- und Trachtenbilder“ // „Porturi din Transilvania“ (V)

    /

    Vermeș ~ vizita judelui // Wermesch ~ Besuch des Richters
    Fotografie etnografică din albumul „Porturi din Transilvania“ // „Siebenbürgische Volkstypen- und Trachtenbilder“, format Carte-de-vizite, ca. 60×90 mm, realizate de Theodor Glatz și Karl Koller anii 1860.

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Restaurantul Dumbravei // Waldwirtshaus // Erdöi vendéglö“

    /

    Noul restaurant din pădurea Dumbrava Sibiului. Carte Poștală tip LEVELEZÖ-LAP din perioada interbelică (circulată 1930) realizată la tipografia Krafft & Drotleff A.G. / Sibiu – Hermannstadt. Clădirea noului han din Pădurea Dumbrava (Sibiului) // Junger Wald a fost construită la începutul celui de al doilea deceniu al secolului al XX-lea, după planurile arhitectului sibian Ludwig Orendt (1876-1930).

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Waldwirtshaus” // „Restaurantul Dumbravei”

    /

    Noul restaurant din pădurea Dumbrava Sibiului. Carte Poștală tip LEVELEZÖ-LAP – realizată la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ 1917 / circulată 1918. Clădirea noului han din Pădurea Dumbrava (Sibiului) // Junger Wald a fost construită la începutul celui de al doilea deceniu al secolului al XX-lea, după planurile arhitectului sibian Ludwig Orendt (1876-1930).

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Waldcafe ~ Goldtaler Ferienheim” // „Waldcafe ~ Căminul de vacanță Valea Aurie” ~ Karl Eduard Closius / 1948

    /

    Acest frumos desen în creion colorat a fost realizat de Karl Eduard Closius în data de 23 mai 1948. Clădirea cunoscută sibienilor sub denumirea de, „Waldcafe – Goldtaler Ferienheim” ( Căminul de vacanță din Valea Aurie ), se afla lângă Moara Schreyer, pe locul unde în perioada comunistă a fost construi restaurantul „Cabana Valea Aurie”. Stema orașului Sibiu de pe fațada clădirii ne informează că această casă se afla în proprietatea orașului.
    Moara Schreyer, în germană „Schreyer Mühle”, era o moară cu sită ( Städtische Beutelmühle ) construită la inițiativa senatorului Friedrich Schreyer în 1770 de către orașul Sibiu în Valea Aurie, în germană Goldtal. Numele morii provine de la numele senatorului Friedrich Schreyer care închiriase moara pentru suma anuala de 200 de Galbeni ( Gulden ). În perioada interbelică și postbelică, lângă moară se afla un ștrand/ piscină cu apă rece. Moara a fost demolată în jurul anului 1999. Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

    „Waldcafe – Goldtaler Ferienheim“

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Schreyer Mühle“ // „Moara Schreyer“

    /

    Moara Schreyer // Schreyer Mühle a fost o moară cu sită (Städtische Beutelmühle) construită 1770 de orașul Sibiu în Valea Aurie. Construcția morii a fost coordonată de magistratul sibian Friedrich Schreyer, pe vremea aceea responsabil de apa potabilă a orașului. De la proprietarul morii, orașul Sibiu, Friedrich Schreyer a luat în chirie, pentru suma anuala de 200 de Galbeni (Gulden), moara din Valea Aurie. Lângă moară se afla un ștrand / bazin cu apă rece. Moara a fost demolată c. 1999.
    În apropiere de moara Schreyer (pe locul unde s-a construit cabana Valea Aurie) se afla clădirea „Waldcafe“ ~ Casa de odihnă din Valea Aurie // „Waldcafe” ~ Goldtaler Ferienheim.
    „Lângă moara Schreyer, pe un delușor, s-a sărbătorit 1866 înființarea Societății Berăriei din Sibiu (Bräuhausgesellschaft). În amintirea acestui eveniment a fost ridicat un obelisc de piatră lângă moară. După cați-va ani obeliscul a disparut!“ Emil Sigerus: Despre vechiul Sibiu. (fotografii din arhiva grupului Alt-Hermannstadt)

    La link-ul accesat se poate viziona un videoclip, despre Moara Schreyer și Lacul cu bărci, transferat/digitalizat de pe casete video VHS (master tape) din arhiva familială. Filmările au fost realizate de Thal Lorenz martie 1989, cu o cameră video Bauer VCE 400 Professional/VRP 30: LINK

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Emil & Josef Fischer

    „Gruss aus Hermannstadt – Partie im Erlenpark” // „Salutări din Sibiu – Parcul Sub Arini”

    /

    „Salutări din Sibiu – Parcul Sub Arini” – Parcul Sub Arini la sfârșitul anilor 1890 – fotografie din atelierul lui Emil Fischer. Carte poștală circulată noiembrie 1900. Editura / librăria Georg Mayer din Sibiu (Verlag v. Georg Mayer’s Buchhandlung, Hermannstadt)
    „Gruss aus Hermannstadt – Partie im Erlenpark” – Erlenpark in den späten 1890er Jahren. Hinter der Erlenpromenade befindet sich das K.u.K. Garnisonsspital. Das Foto wurde in Emil Fischers Fotostudio zu Hermannstadt hergestellt. Postkarte aus dem „Verlag v. Georg Mayer’s Buchhandlung, Hermannstadt” – gelaufen 1900 (23 November)

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Erlenpromenade und K.u.k. Garnisonsspital“ // „Promenada Arinilor și Spitalul militar de garnizoană“

    /

    Promenada Arinilor și Spitalul militar de garnizoană.
    În această fotografie antebelică (1910) se vede aleea Promenada Arinilor lângă canalul superior Seviș și Spitalului militar cezaro-crăiesc de garnizoană – strada Seviș // Schewis (Bd Victoriei).

    Apa canalului superior Schewis // Seviș izvora din Lacul Dumbrava, lac care era alimentat și cu apă din iazul de la Rășinari. Canalul superior Seviș curgea paralel cu pârâul Trinkbach prin Valea Aurie spre Moara Schreyer și mai departe prin Valea Arinilor (Parcul Sub Arini) spre oraș. După ce traversa strada Seviș // Schevis (Bd Victoriei), curgea pe lângă fosta Casă a Pionierilor, spre Casa Societății și în continuare spre Promenada „Bretter” unde se bifurca… o parte din apa iazului din Rășinari curgea pe lângă Baia Frühbeck // Baia Neptun spre bastionul Soldiș // Soldisch unde se vărsa sub Moara lui Pelger în canalul Mühlkanal // Canalul Morilor, o ramificație a canalului de sub Bretter curgea prin parcul Stadtpark // Parcul Astra spre bastionul Soldiș unde ieșea pe sub zidul rondelei și se vărsa în canalul Morilor în zona Aleea Filozofilor / str. Dârstelor. Un fir de apă (pârâiaș) intra în incinta orașului medieval lângă Poarta Cisnădiei și se ramifica prin străzile Sibiului…

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Theodor Glatz

    „Baron Josef von Brukenthal mit seinen Kindern“ // „Baronul Josef von Brukenthal și copiii lui“

    /

    Baronul Josef von Brukenthal împreună cu copiii lui în grădina casei de vară, Sibiu, str. Constantin Noica nr. 48. Reproducere fotografică (fotomontaj) realizată de Theodor Glatz c. 1858. În fundal se distinge turnul Bisericii Evanghelice, Turnul Archebuzierilor (str. Cetătii) și turnul Bisericii Catolice.

    Descrierea fotografiei din articolul „Un pionier al Transilvaniei. Note despre viața și opera profesorului, pictorului și fotografului Theodor Glatz“ – autor: Konrad Klein:
    „Președintele Cancelarie Curții Provinciale, baronul Josef von Brukenthal cu copiii săi Hermann, Wilhelmine (căsătorit Freiin Mylius) și Josefine (căsătorit Freiin Czekelius von Rosenfeld), în grădina casei sale de vară din Sibiu; în fundal [dreapta] oranjeria, c. 1858 (fotomontaj). Hârtie sărată, 32,3 x 26 cm, Muzeul Brukenthal, inv. 30583. Freiin von Mylis a fost portretată ulterior de celebrul pictor Friedrich von Ameling, care a locuit temporar la Sibiu.“

    „Ein Siebenbürgischer Fotopionier. Anmerkungen zu Leben und Werk des Zeichenlehrers, Malers und Fotografen Theodor Glatz” – Autor: Konrad Klein:
    „Landesgerichtspräsident Baron Josef von Brukenthal mit seinen Kindern Hermann, Wilhelmine (verhei. Freiin Mylius) und Josefine (verhei. Freiin Czekelius von Rosenfeld) im Garten seines Landhauses in Hermannstadt; im Hintergrund die Orangerie, um 1858 (Fotomontage). Salzpapier, 32,3 x 26 cm, Brukenthalmuseum, Inv. Nr. 30583. Freiin von Mylis wurde später vom berühmten Bildnismaler Friedrich von Ameling porträtiert, der zeitweilig in Hermannstadt lebte.

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Casa Societății – Gesellschaftshaus – Társásagház ~ Urania”

    /

    Carte postală din perioada interbelică, tipărită la tipografia Jos. Drotleff, Sibiu-Hermannstadt. A circulat 1930 (ștampilată 20 noiembrie 1930) dar fotografia folosită datează din anii 1910.
    Casa Asociațiunii sau Casa Societății a fost inaugurată în 18 august 1884. Dispunea de o sală mare de concerte, ce putea fi folosită și ca sală de teatru, sală de bal sau pentru diferite întruniri. Clădirea a găzduit diverse expoziții, cum a fi cea din septembrie 1911 când a fost expus avionul „Vlaicu II“.
    După Primul Război Mondial a fost transformată în Casa Societății ~ Urania unde a funcționat o perioadă de timp un cinematograf. Pe locul respectiv s-a construit Casa Armatei Sibiu, inaugurată 1971.

    Pe situl -patrimoniu.sibiu.ro- se poate citi urmatoarea informație interesantă la Link-ul accesat LINK:
    „Cinematograful Orăşenesc / Urania / Thalia
    La 15 ianuarie 1917 se deschide Cinematograful Orăşenesc într-o clădire situată lângă actualul Teatru Radu Stanca, director era Maria Scholtes.
    La 7 martie 1920 cinematograful se mută in clădirea Asociaţiunii (Gesellshaftshaus) de pe Buelvardul Victoriei şi îşi schimbă denumirea in Cinema Urania. Pentru scurt timp incepand cu noiembrie 1929 s-a numit Cinema Modern, iar din 1930 devine Cinema Thalia. Cinematograful se inchide dupa incendiul din 22 ianuarie 1938 care distruge acoperisul cladirii. Lângă cinematograf, pe locul unde exista odinioară patinoarul oraşului, s-a deschis în 1934 Gradina Thalia –     primul cinematograf în aer liber din România!”

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Gesellschaftshaus“ // „Casa Asociațiunii/ Societății”

    /

    Casa Asociațiunii/ Societății // Gesellschaftshaus inaugurată în data de 18 August 1884. Ilustrație din ghidul turistic despre orașul Sibiu și împrejurimi (Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung) editat de „Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor“ / Secțiunea Sibiu (Sektion Hermannstadt des Siebenbürgischen Karpatenvereins). Ghidul a fost tipărit la tipografia sibiana W. Krafft 1896.

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Alte Fotografien // Fotografii vechi

    „Gebockelte Bäuerin aus Kleinscheuern“ // „Țărancă săsească împodobită din Șura Mică“ ~ Josef Fischer

    /

    Țărancă săsească împodobită din Șura Mică // Kleinscheuern / Klischeiern // Kiscsűr. Carte poștală tip „Mimosa“ editată 1942. Fotofrafie realizată de Josef Fischer. Text verso: „Țărancă săsească împodobită din Șura-mică // Gebockelte Bäuerin aus Kleinscheuern” / Foto orig. J. Fischer, Sibiu. 1942“.

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Glatz| Volkstrachten // Porturi populare,  Theodor Glatz

    „Siebenbürgische Volkstypen- und Trachtenbilder“ // „Porturi din Transilvania“ (IV)

    /

    Vermeș ~ jude și țărcovnici // Wermesch ~ Richter und Kirchenväter
    Fotografie etnografică din albumul „Porturi din Transilvania“ // „Siebenbürgische Volkstypen- und Trachtenbilder“, format Carte-de-vizite, ca. 60×90 mm, realizate de Theodor Glatz și Karl Koller anii 1860.

    weiterlesen
  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Frohe Weihnachten und ein glückliches Neues Jahr!” / Harteneckgasse // „Crăciun fericit și un An Nou plin de bucurie!” / strada Cetății

    /

    Felicitare fotografică de Crăciu din anii 1960. Fotografia arată strada Cetății // Harteneckgasse // Harteneck utca cu cele trei turnuri de fortificații din Sibiu într-o zi însorită de iarnă. Sub fotografie se află caligrafia scrisă cu peniță: „Frohe Weihnachten und ein glückliches Neues Jahr!” // „Crăciun fericit și un An Nou plin de bucurie!”. Felicitarea se află în colecția privată Wolff.

    weiterlesen