„Momentaufnahme in der Harteneckgasse in Hermannstadt” // „Instantaneu pe strada Harteneckgasse/ Cetății în Sibiu” ~ 1895-1900
Strada Harteneck // Cetății fotografiată în jurul anului 1900.
Această carte poștală ilustrată, circulaă la începutul secolului al XX-lea, a fost editată de librarul sibian G. A. Seraphin ( 1864-1929 ) și tipărită la Institutul tipografic Josef Drotleff Sibiu: „Verlag der Buchhandlung G. A . Seraphin, Hermannstadt, Lichtdruck von Josef Drotleff, Hermannstadt.”(*).
În anii 1880, devenise o obișnuință să se trimită urări de Anul Nou pe cărți poștale cu vederi ale orașului.
În colecția inginerului Horia Tipuliță se afla o altă carte poștală ilustrată cu acelați motiv/ fotografie, editată în jurul anului 1900 de către librarul G. A. Seraphin (1864-1929). Acest exemplar a fost folosit de însuși G. A. Seraphin pentru a trimite, în ajun de Revelion din 1901, urări de Anul Nou lui Adolf Schullerus, un lingvist și folclorist care activa pe atunci ca preot în Cincu ( Großschenk ).
Fotografia ilustrației a fost realizată la sfârșitul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, mai precis în perioada anilor 1895-1900, în Sibiu pe fosta stradă Harteneckgasse, azi strada Cetății.
Înainte de 1900, deoarece în acel an G. A. Seraphin a expediat o carte poștală cu urări de Anul Nou 1901, ilustrată cu același motiv/ fotografie, și după 1895, deoarece în anul respectiv s-a decis demolarea tronsonul de zid al centurii a treia de fortificații între cazarmă și Turnul Olarilor // Töpferturm aflat pe strada Cetății, cum se poate cici și în cronica lui Emil Sigerus, p.55 ( zid care lipsește în fotografie! ):
„1895 – 25.4. Die Kommunität beschließt die Abtragung der Stadtmauer in der Harteneckgasse.”
„1895 – 25.4. Comunitatea decide să demoleze zidul orașului din strada Harteneckgasse (Cetății).”
~~~o~~~
Până la mijlocul secolului al XIX-lea tronsonul de zid al centurii a III-a de fortificații situat pe strada Harteneck stătea complet în picioare. În anii 1860 a fost demolată partea superioară a zidului până la o înălțimea de 12 pantofi. În anul 1895 a fost complet demolată și partea inferioară a tronsonului de zid între cazarmă și Turnul Olarilor! Zidurile de fortificații erau prevăzut spre interiorul orașului cu bolți puternice pe care erau zidite galeriile acoperite, numite Mordgang, spre care duceau trepte zidite. La nivelur galeriilor erau amplasate lăcașuri de tragere în zid. Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
~~~o~~~
Casa cu etaj vizibila în partea stângă a fotografiei se află pe parcela strada Cetății nr. 48, vechea adresă Harteneckgasse nr. 78. Clădirea a fost ridicată la mijlocul secolului al XIX-lea, probabil de Kästner Johann Daniel, deoarece în carțile de adrese din perioada anilor 1873 – 1933 apar ca proprietari descendenții acestuia: 1873-1882 Kästner Johann Daniel Erben (Erben = moștenitori) / 1885-1892 Kästner Heinrich / 1895-1911 Kästner Viktor / 1933 Kästner Grete, Friedrich und Paula. Nu vom afla niciodată dacă unele dintre persoanele vizibile în fața porții sau la ferestrele casei au fost membri familiei Kästner.
Următoarea casă se afla pe vremea aceea în proprietatea lui Arz Karl. Această parcelă, vechea adresă Harteneckgasse nr. 76, se învecina în spate cu parcela de pe strada Heltauergasse nr. 53, actuala adresă N. Bălcescu nr. 47 unde a funcționat în perioada anilor 1887-1916 atelierul fotografic AUERLICH! În acele timpuri, fotografiile stradale erau făcute cu un aparat de fotografiat montat pe un trepied din lemn. Deci, nu este exclus ca și această fotografie să fi fost realizată de fotograful Wilhelm Auerlich…
Două variante monocrome ale fotografiei sepia.
~~~o~~~
(*) Gustav Adolf Seraphin, născut la 2 februarie 1864 în Sibiu și decedat la 10 iulie 1929 în Viena, a fost un librar și negustor de artă din Sibiu. A absolvit ucenicia ca librar în Germania și Austria. În perioada anilor 1888-1893 a fost coproprietar al librăriei și magazinului de artă „Michaelis und Seraphin” din Sibiu, fondat în 1888. În 1893, după plecarea lui Michaelis, înființează librăria cu editură proprie, considerată de Seraphin; „cea mai mare editură de cărți poștale din Transilvania” (reclamă din 1906). Fiica sa, Lore Connerth-Seraphin, a fost co-fondatoare a Muzeului Transilvaniei „Siebenbürgisches Museum“ din Gundelsheim am Neckar. Nepoata sa a fost pictorița și folclorista Juliana Fabritius-Dancu. ( Sursă informație: Konrad Klein )
