„Der Stadtpark, heute Astra Park, und der Schewiskanal in Hermannstadt” // „Parcul Stadtpark, astăzi parcul Astra, și canalul Schewis din Sibiu”

Detaliu din pictura realizată de pictorul amator August Sporner în 1883.

Pictorul August Sporner a realizat o serie de picturi cu motive urbane. Cea mai cunoscută lucrare a sa este o panoramă a orașului Sibiu din anul 1883. În acest tablou, Sporner prezintă o imagine de ansanblu, foarte detaliată, a orașului său natal, dintr-o perspectivă aeriană ( bird’s eye view / Vogelperspektive ). În această pictură parcul orașului, sau parcul orășenesc, „Stadtpark” este marcat cu galben, iar zidul exterior, demolat în 1903, este marcat cu roșu.
August Sporner a fost un pictor amator din Sibiu. În cărțile de adrese din anii 1887 – 1904, August Sporner este listat ca funcționar public la Banca Generală de asigurări „Transsylvania” SA din Sibiu ( Allgemeine Versicherungsbank „Transsylvania” AG ). În 1887, este menționat și ca profesor de desen la Școala de meserii din Sibiu ( Hermannstädter Gewerbeschule ).

* * *

Parcul Orașului „Stadtpark” ( Parcul Astra ) de pe terenul Soldisch
Der „Stadtpark” ( Astrapark ) auf dem Soldich-Grund

* * *

Următoarele informații despre istoria parcului Stadtpark // Parcul Orășenesc / Parcul Astra din Sibiu au fost preluate și traduse din Publicația festivă, editată cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Asociației pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu, redactată de Ernst Buchholzer, președintele asociației și tipărită la tipografia sibiana Krafft & Drotleff A.G. în anul 1929:
„În anii 1879 și 1880 au fost înființate cinci asociații la Sibiu: Asociația pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu // Verein zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt, Corul Bărbătesc Hermania // Männerchor Hermania, Clubul Vânătoarilor Sibiu // Hermannstädter Jagdverein, Asociația Funcționarilor // Kommisverein și Asociația Carpatină Ardeleană S.K.V. // Siebenbürgischer Karpathenverein.
Înființarea Asociației de înfrumusețare, așa cum este numită de dragul conciziei, cade în primăvara anului 1879 (16 martie 1879).
Chiar la începutul activității sale Asociația de înfrumusețare a amenajat pe „Soldisch”, în trecut o groapă mlăștinoasă lângă Promenada Bretter, parcul numit Stadtpark // Parcul orașului cu copaci umbriți și peluze îngrijite după planul de bun gust al merituosului membru al comitetului asociației Adolf von Stock și cu ajutorul armatei cezaro-crăiești. Inaugurarea ceremonială a noului parc a avut loc în data de 24 aprilie 1879.
În 1903 s-au înlăturat meterezul și zidul exterior de fortificație de pe latura de vest a Parcului Soldisch, dând parcului Stadtpark aspectul actual. În anul 1905, centenarul comemorării lui Friedrich Schiller, producătorul de salam Gustav Nußbächer a donat orașului un bust al lui Schiller, care a fost amplasat în parcul Stadtpark // Parcul orașului.
La începutul anului 1926 Parcul orașului „Stadtpark”a fost complet reproiectat și a căpătat aspectul actual, rafinat, cu peluze frumoase și poteci largi, bine îngrijite. Plimbătorii sunt fericiți să-și îndrepte pașii în parc și să zăbovească sub copacii înalți, magnifici. Poliția orașului sprijină eforturile umanitare ale asociației în cel mai convenabil mod și pune la dispoziție agenți de pază, astfel încât să putem ieși treptat din starea anarhică a primei perioade postbelice în condiții mai reglementate de securitate și ordine.”

~~~o~~~

„Der Soldich und die Soldischbastei” // „Soldisch și bastionul Soldisch”

La mijlocul anilor 1970, arhitectul sibian Otto Czekelius a redactat o serie de 21 de articole scurte despre istoriei orașului Sibiu, care au fost bublicate în 1976 în ziarul cotidian central de limbă germană din România „Neuer Weg”, sub titlul „Rund um den Großen Ring” // „În jurul Pieței Mari”. Articolele au fost publicate în următoarele numere: anul de apariție 28, nr.8467, din 4 august 1976 până la, inclusiv, anul 28, nr.4898, din 10 septembrie 1976.
Două articole din această serie sunt dedicate istoriei bastionului Soldisch și terenului Soldisch, așa-numitul „Zwinger”, care se întindea de la Poarta Cisnădiei până la bastionul Soldisch, între a treia centură de fortificații și zidul exterior. Un al treilea articol tratează sistemele de alimentare cu apă ale orașului medieval Sibiu.

~~~o~~~

Colaj realizat cu ajutorul fotografiilor din colecția personală și arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

~~~o~~~

Această ilustrație interesantă. a unei fotografii de pe o carte poștală din arhiva privată Wolff, arată micul „pârâu” lângă aleea care traversa parcul Stadtpark, ( Parcul Orașului ), cunoscut astăzi sub numele de Parcul Astra. Parcul a fost amenajat în anul 1879 de Asociația pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu // Vereins zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt.
Fotografia originală a fost făcută în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, probabil în 1895, de fotograful amator Gustav Theis, notar, senator și viceprimar al orașului Sibiu. Lângă aleea parcului se vede un „pârâu” De fapt, pârâul surprins în această fotografie este o ramificație a Canalului Superior Seviș // Obere Schewiskanal, care alimenta orașul medieval cu apă potabilă.
În fundal, la capătul aleii, se afla strada Fleischergasse, din 1919 numită Mitropoliei, și prima Biserică Evanghelică Sfântul Ioan // Johanniskirche, construită între 1881 și 1883 și demolată în 1910. Actuala biserică Johanniskirche a fost construită în 1912.

~~~o~~~

Colaj realizat cu ajutorul fotografiilor din colecția personală și arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

~~~o~~~

Stânga: Această fotografie interesantă, cu valoare documentară, arată prima biserică evanghelică „Johanniskirche”, construită pe locul unde se află actuala biserică Sf, Ioan / Johannis, în germană Johanniskirche în Sibiu. Fotografia acestei ilustrații a fost realizată de fotografa sibiană Kamilla Ásbóth ( 1838-1908 ) în jurul anului 1884, din parcul „Stadtpark” ( Parcul Orașului ) cunoscut și sub numele de Soldisch Park ( Parcul Soldiș ). Astăzi, parcul se numește Parcul Astra după numele Palatului Asociațiunii „ASTRA”, construit în 1904 și inaugurat la 19 august 1905.

Dreapta: Această fotografie interesantă, cu valoare documentară, a fost realizată în Sibiu pe strada Dr. Ioan Lupaș // Hecht Gasse, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de fotograful Wilhelm Auerlich ( 1853-1917 ), care intreținea un atelier fotografic în Sibiu pe str. Nicolae Bălcescu // Heltauergasse nr.53. În partea stângă a fotografiei se vede Parcul Orașului // Stadtpark, astăzi Parcul Astra.

~~~o~~~

Stânga: Carte poștală ilustrată de la sfârșitul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea. În dreapta se vede gardul de scânduri care separa Parcul Orașului „Stadtpark” de Promenada Bretter.

Dreapta: Fotografie realizată la sfârșitul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea. La marginea dreapăa se vede gardul de scânduri care separa Parcul Orașului „Stadtpark” de Promenada Bretter.

~~~o~~~

Stânga: Carte poștală ilustrată circulată în 1905! În anul 1903, după demolarea tronsonului zidului exterior situat între bastionul Cisnădiei și strada Mitropoliei, ASOCIAȚIUNEA ASTRA a ridicat pe parcela Andrei Șaguna nr.6, PALATUL ASOCIAȚIUNII. Pe websiteul patrimoniu.sibiu.ro se poate citi următoarele: „Palatul ASTRA a fost ridicat începând cu 1903 după planurile arhitectului Alador Baranyai, construcţia fiind încredinţată arhitectului Gustav Maetz. Construcţia a fost finalizată în decembrie 1904.”

Clădirea Sanatoriului Luthher, care găzduiește acum Spital de pediatrie, lipsește în această fotografie, deoarece a fost construită în 1906 pe locul fostelor băi Habermann.
Dreapta: Carte poștală ilustrată înscripționată sub imagine cu textul: Muzeul „Asociațiunii pentru literatură română și cultura poporului român” în Sibiiu. Fotografia folosită pentru cartea poștală a fost realizată în 1906 de fotograful Emil Fischer din Sibiu, înainte de construirea Sanatoriului Luthher.

~~~o~~~

Stânga: Carte poștală ilustrată din al doilea deceniu al secolului al XX-lea ( c.1915 ) insripționată pe față cu textul „Hermannstadt – Stadtpark ( rum. Nationalhaus)” ; tradus, „Sibiu – Parcul Orașului ( Casa Națională a Românilor )”.

Dreapta: Carte poștală ilustrată din al doilea deceniu al secolului al XX-lea ( c.1913 ) insripționată pe față cu textul „Sanatorium und Rumänisches Nationalhaus – Hermannstadt” ; tradus, „Sanatoriul și Casa Națională a Românilor – Sibiu )”.

~~~o~~~

Stânga: Carte poștală ilustrată din al doilea deceniu al secolului al XX-lea ( c.1918 ). Fotografia acestei ilustrații prezintă pârâiașul, un braț lateral al Canalului superior Schewis, acum desființat, care traversa Parcul Astra de la Promenada Bretter spre bastionul Soldisch.

Dreapta: Carte poștală ilustrată din primul deceniu al secolului al XX-lea ( c.1908 ) insripționată pe față cu textul „Hermannstadt – Stadtpark” ; tradus, „Sibiu – parcul Orașului”.

~~~o~~~

Stânga: Carte poștală ilustrată circulată în 1915. În anul 1903, după demolarea tronsonului zidului exterior situat între bastionul Cisnădiei și strada Mitropoliei, ASOCIAȚIUNEA ASTRA a ridicat pe parcela Andrei Șaguna nr.6, PALATUL ASOCIAȚIUNII. Pe websiteul patrimoniu.sibiu.ro se poate citi următoarele: „Palatul ASTRA a fost ridicat începând cu 1903 după planurile arhitectului Alador Baranyai, construcţia fiind încredinţată arhitectului Gustav Maetz. Construcţia a fost finalizată în decembrie 1904.”

Dreapta: Ilustrația intitulată „Aus dem Stadtpark” ( tradus, Din Parcul Orașului ), face parte din publicația comemorativă, „Festschrift Zur Feier des fünfzigjährigen Bestandes des Vereins zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt”, editată cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Asociației pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu. Publicația a fost redactată de Ernst Buchholzer, președintele asociației și tipărită în 1929 la tipografia Krafft & Drotleff A.G. Din Sibiu. Cartea oferă o scurtă prezentare a istoriei Asociației pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu, de la înființare, în 1879, până în 1929.

~~~o~~~

Ilustrația intitulată „Stadtpark” face parte din publicația comemorativă, „Festschrift Zur Feier des fünfzigjährigen Bestandes des Vereins zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt”, editată cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Asociației pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu. Publicația a fost redactată de Ernst Buchholzer, președintele asociației și tipărită în 1929 la tipografia Krafft & Drotleff A.G. Din Sibiu. Cartea oferă o scurtă prezentare a istoriei Asociației pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu, de la înființare, în 1879, până în 1929.

~~~o~~~

Stânga: Această frumoasă carte poștală tip LEVELEZÖ-LAP din perioada antebelică a fost tipărită la tipografia sibiană Jos. Drotleff. Clădirea care găzduiește astăzi Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu a fost construită în 1906 de Casa Generală de Economii „Sparkassa” // Hermannstädter Algemeine Sparkassa ca Sanatoriu, „Stadtpark-Sanatorium”. În 1934, Sanatoriul a fost transformat în Spitalul Dr. Martin Luther // Landeskirchliches Martin Luther Krankenhaus. Clădirea a fost proiectată de renumitul arhitect profesorul Karl Hocheder ( 1854-1917 ) din München și construită de arhitectul Hans Heckner.
Cartea poștală este inscripționată pe verso cu textul: „Sanatorium-Volksbad der Hermannstadter allgemeinen Sparkassa ; HermannstadtNagyszeben, Stadtpark”.
Pe lângă finanțarea conductei de apă de izvor, a uzinei de ozon, a canalizării și a pavării străzilor din Sibiu, Casa Generală de Economii „Sparkassa” a construit și instituții/ întreprinderi proprii, care au contribuit la bunăstarea orașului, cum ar fi: noul hotel „Împăratul Romanilor”, sanatoriul din Parcul Orășenesc ( ulterior: Spitalul bisericesc Martin Luther ) și baia publică cu o piscină acoperită, identică cu cea a băii publice Karl Müller din München, situată sub Gasteig; ambele construite de profesorul de arhitectură din München Karl Hocheder ( 1854-1917 ), care a fost mai târziu profesorul lui Otto Czekelius ( 1895-1974 ) – arhitectul șef al orașului Madrid, apoi al orașului Sibiu.

Dreapta: Această frumoasă carte poștală ilustrată din perioada antebelică a fost publicată de editura cu librărie Georg Meyer din Sibiu și poartă pe verso inscripția, „Hermannstadt – Nagyszeben – Sibiiu – Stadtpark”. Cartea poștală, pusă în circulație în 15 iulie 1910, este adresată domnișoarei Paula Ballman, cu domiciliul la adresa Elisabethgasse ( 9 Mai ) Nr.6.
Pe verso se află un text, scris de mână cu creion, cu salutări din Teatrul de Păpuși Sibiu: „Gruss aus dem Kasperltheater sendet: …”, urmat de opt semnături.
În centrul fotografiei se vede Palatul ASTRA din Sibiu, proiectat de Aladár Baranyai și construit de arhitectul Josef Schuschnig împreună cu maistrul constructor Gustav Maetz în perioada anilor 1903-1905. „Casa Națională Centrală Astra” ( Palatul Asociațiunii ) a fost inaugurat la 19 august 1905.

~~~o~~~

Stânga: Parcul Orașului „Stadtpark”. Carte poștală ilustrată din perioada antebelică ( c.1915 ). La marginea dreaptă a ilustrației se vede Bustul poetului german Friedrich Schiller, realizat în 1905 de sculptorul Thomas Khuen la comanda fabricantului de mezeluri din Sibiu, Gustav Nussbächer. Bustul de bronz al poetului Friedrich Schiller s-a afla între 1905 și 1937 în Parcul Astra, unde fusese amplasat la 12 august 1905. În 1937, statuia a fost demontată și amplasat în nișa semicirculară de sub bovindoul clădirii Piața Schiller nr.1.

Dreapta: Parcul Orașului „Stadtpark”. Carte poștală ilustrată din perioada antebelică, ( c.1910 ), inscripționată pe față cu textul: „Hermannstadt – Nagyzseben – Sibiiu ; Stadtpark mit Sanatoriu”. În dreapta fotografiei se vede Bustul scriitorului german Friedrich Schiller, realizat în 1905 de sculptorul Thomas Khuen la comanda fabricantului de mezeluri din Sibiu, Gustav Nussbächer.

~~~o~~~

Stânga: Bustul poetului german Friedrich Schiller din Parcul Orașului „Stadtpark”. Carte poștală din perioada antebelică ( sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea ) inscripționată sub ilustrație cu textul: „Hermannstadt – Nagyszeben – Sibiiu ; Stadtpark – Városi park – Parcul orășenesc”. Interesant este faptul că pe această carte poștală numele german al parcului, „Stadtpark”, este tradus în limba română prin „Parcul orășenesc”.
Bustul poetului german Friedrich Schiller, realizat în 1905 de sculptorul Thomas Khuen la comanda fabricantului de mezeluri din Sibiu, Gustav Nussbächer, s-a afla între 1905 și 1937 în Parcul Astra, unde fusese amplasat la 12 august 1905. În 1937, statuia a fost demontată și amplasat în nișa semicirculară de sub bovindoul clădirii Piața Schiller nr.1.

Dreapta: Carte poștală ilustrată din perioada antebelică ( începutul secolului al XX-lea ). Fotografia ilustrației a fost realizată pe Promenada Bretter // Bretter. În dreapta imaginii se vede intrarea în Parcul Orașului „Stadtpark” și reclama restaurantului „Stadtpark”, ceea ce înseamnă că fotografia a fost realizată după 1898, an în care a fost deschis restaurantul în clădirea strada Tribunei nr.5, atunci, strada Quergasse.

~~~o~~~

Stânga: Terasa/ Veranda Restaurantului Stadtpark, în germană, Die Veranda der Restauration Stadtpark. Fotografie din primul deceniu al secolului al XX-lea ( c.1906 ).
Pe website-ul patrimoniu.sibiu.ro se pot citi următoarele informații interesante despre clădirea de pe str. Tribunei nr.5: „La sfârşitul sec. XIX aici a fost deschis Restaurantul Parcului ( Stadtpark ) care avea terasa spre Parcul ASTRA. În perioada interbelică a fost preluat de Petru Răspop care i-a schimbat denumirea în Restaurantul „Metropol“. În perioada comunistă a funcţionat Cafeneaua „Ada Kaleh“, închisă în anii ’90.”

Dreapta: Terasa/ Veranda Restaurantului Stadtpark. Fotografie din primul deceniu al secolului al XX-lea ( c.1910 ).

* * *

Terenul Soldisch ( așa-numitul Zwinger ) și bastionul Soldisch
Der Soldisch-Grund ( sogenannter Zwinger ) und die Soldisch-Bastei

* * *

Terenul Soldisch // Soldisch Grund
În anul 1852 au fost demolate zidul cu turnurile centurii a III-a aflate între Poarta Cisnădiei // Heltauertor și zona Complexul Sportiv Luceafărul. Turnul Aurarilor // Goldschmiedeturm, zidul cu poarta de intrare pe terenul Soldisch și magazia militară, șopronul din lemn ( în germană, ärarischer Schopfen ) au rămas neatinse până prin anii 1860 când au fost demolate. Doar Turnul Aurarilor a rămas în picioare și a fost dat în arendă pompierilor sibieni care i-au schimbat înfățișarea, transformându-l ( vorba lui Böbel ) într-un „porumbar” cu ferestre mari și obloane vopsite în roșu-maro. În anul 1881, turnul și căsuța slujitorului orașului, aflată în apropierea turnului, au fost demolate. În anii 1860 a fost realizată legătură între str. Mitropoliei și str. A. Șaguna, iar în anii 1870 au fost demolate și magaziile, șoproanele militare situate de-a lungul zidului exterior pe dâmbul curtinei.
Așa-numitul Zwinger, teren situat între zidul centurii a treia de fortificații și zidul exterior, a fost folosit în secolele trecute și ca pajiște pentru bovine ( scurt timp și pentru cerbi ), dar și ca depozit de gunoaie. Pârâul care îl traversa, un braț lateral al Canalului superior Schewis, alimenta două lacuri și scurt timp o moară și un joagăr. În anul 1785 incinta bastionul Soldisch a fost transformată de Comes Michael von Brukenthal într-o grădină terasată cu oranjerie, cascadă și ruine artificiale.
În anul 1878, „Societatea pentru înfrumuseţarea oraşului” // „Stadt Verschönerungs-Verein” a amenajat pe Soldisch un parc orășenesc, numit „Stadtpark”, astăzi Parcul Astra. Pe spațiul Soldisch au fost construite între 1881-1883 prima Biserică Sfântul Ion // Johannis și Orfelinatul Evanghelic. Biserica a fost demolată în anul 1910 și reclădită în 1912.

În anul 1882/83, pictorul amator Johann Böbel din Sibiu a completat planul orașului Sibiu, care fusese tipărit în 1875 la Institutul litografic F.A.R. Krabs din Sibiu, cu informații grafice policrome și texte scrise de mână referitoare la: modificările arhitecturale care au avut loc în oraşul Sibiu în secolul al XIX-lea, în perioada 1830-1882/83.

Vă oferim o scurtă traducere în limba română a textului notat de Böbel în planul său referitor la zona Soldisch:
1. Terenul Soldisch
2. În anul 1852, zidul interior al orașului de pe terenul Soldisch, împreună cu cele patru turnuri mici, a fost demolat de italieni.
3. Turnul mare, împreună cu tronsonul de zid de cetate lângă care se aflau încă magaziile, depozitele militare ale orașului [ în germană, ärarische militärische Schopfen ], precum și poarta de intrare în Soldisch, au fost păstrate. În anii 1860, și aceast tronson de zid de cetate, cu magaziile atașate, precum și poarta de intrare în Soldisch, au fost demolate, rămânând în picioare doar turnul mare, care ar fi trebuit să fie păstrat. Acesta nu era o urâțenie pentru oraș și nu stătea în cale.
4. Însă, în anii 1870, turnul a fost cedat pompierilor; i s-a montat un alt acoperiș, i s-au făcut ferestre mari și a fost prevăzut cu obloane de culoare roșu-maroniu, astfel încât acest turn al orașului, frumos și impunător prin forma sa inițială, a fost complet desfigurat și semăna acum mai degrabă cu un porumbar mare [ în germană, grosser Taubenschlag ]. În anul 1880, acesta a fost, de asemenea, demolat. În anul 1881, a fost demolată și căsuța cu locuința slujitorului orașului [ în germană, Dieners Wohnung ] de pe valul de pământ existent, vechea locuință a servitorilor.
5. În anii 1860 s-a realizat străpungerea către Josefstadt [ cartierul Iosefin ].
6. În anii 1870, au fost demolate magaziile orașului care se aflau pe valul de pământ. Timp de mulți ani, Soldisch a fost un adevărat loc de depozitare a gunoiului. În anul 1878, prin intermediul Asociației de înfrumusețare a orașului, nou înființată, cea mai mare parte a zonei Soldisch a fost amenajată într-un parc foarte frumos și a devenit acum o podoabă a orașului.

~~~o~~~

Bastionul Soldisch // Soldisch Bastei
În Sibiul medieval existau arsenale, ateliere de armament și turnătorii pentru ghiulele și gloanțe // Buxenhäuser / Zeughäuser / Rüstkammern / Armamentarium. O turnătorie de ghiulele // Gießhaus se afla în sec. al XVII-lea (1626) pe rondela bastionului Soldiș // Soldisch. În documentele vremii zona apare și sub denumirea la bastionul turnătoriei // bei der Gießpostey (1631). Se presupune că numele bastionului Șoldiș, construit între 1622-1627, provine de la cuvântul „Söldner“, maghiar „zsoldos“ = mercenar, deoarece bastionul fusese apărat de soldați mercenari.
În sec al XVIII-lea, bastionul Soldisch a fost folosit de o personalitate sibiană ca țarc pentru cerbi! În anul 1785 terenul din incinta bastionul a fost cumpărat de baronul Michael von Brukenthal, care l-a transformat într-o grădină englezească, terasată, cu ruine artificiale, cascadă și oranjerie. După moartea baronului Brukenthal grădina a schimbat de cinci ori proprietarul, înainte de a fi cumpărată de fabricantul de fetru și pălării Josef G. Bayer, un pasionat cultivator de citrice. După câțiva ani Bayer a vândut grădina Institutului de pensii din Brașov, de la care a ajuns 1869 prin licitație în posesia lui Gustav Adolph Conrad ( 1841-1893 ), om de știință, specialist în domeniul forestier. După moartea lui Gustav Adolph Conrad, terenul și Villa Conradi au intrat în posesia fiului acestuia, Gustav Conrad ( 1875-1923 ), pedagog și director al Orfelinatului săsesc // din Sibiu. Helene Conrad, văduva pedagogului Gustav Conrad decedat, a vândut proprietatea cu complexul de clădiri de pe Soldiș Bisericii Evanghelice din Sibiu, care a construit și deschis acolo un cămin pentru mame și copii, în anii 1930.
După naționalizarea din 1948, s-a înființat în clădirea căminului deschis în anii 1930 un Cămin de copii // Staatliches Kinderheim , devenit între timp Complexul de Servicii Comunitare „Prichindelul”.

~~~o~~~

„Hirsche und Kanonen” // „Cerbi și tunuri”

~~~o~~~

Colaj realizat cu ajutorul fotografiilor din colecția personală și arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

~~~o~~~

Turnul Aurarilor de pe terenul Soldisch.
Detaliu editat din acuarela lui Johann Böbel.

~~~o~~~

Colaj realizat cu ajutorul fotografiilor din colecția personală și arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

~~~o~~~

Turnul Aurarilor de pe Soldisch // Der Goldschmiedeturm auf dem Soldisch
Stânga: ilustrație originală // dreapta: variantă editată.

Această frumoasă acuarelă, cu valoare documentară, a fost realizată în anii 1860-1870 de cunoscutul pictor amator Johann Böbel ( 1824-1887 ) din Sibiu. Chiar dacă nu putem determina anul exact în care a fost realizată această acuarela, putem stabili ce perioadă a ilustrat Johann Böbel în pictura intitulată „Der massive Soldischturm” ( Turnul masiv de pe Soldisch ).
La „datarea” picturii nedatate, ajută unele „amănunte”, mai precis lipsa acestora. În primul rând, lipsește „Palatul Habermann”, construit în 1876 de fabricantul de bere Johann Habermann în Piața Unirii ( în germană: Einigkeitsplatz ), atunci Piața Hermannsplatz, clădire care nu apare la marginea stângă a tabloului, unde se vede doar cazarma de infanterie cezaro-crăiască. De asemenea, lipsește străpungerea prin zidul exterior realizată în 1869 pentru construirea noului tronson carosabil care leagă strada Mitropoliei de strada Andrei Șaguna. Coșul de fum, vizibil la marginea stângă, aparținea de baia de aburi înființată de Franz Frühbeck senior în anii 1840.

Există ceva interesant, ascuns în această acuarelă, care merită menționat. Este un detaliu care, la prima veder, nu ne dezvăluie secretul care se ascunde în spatele rândului de clăriri. Este vorba despre acel spațiu mic, rămas liber, între cele două rânduri de magazii militare ale orașului, așa-numitele „șoproanele erare”, ( în germană, „ärarische Schopfen” ) vizibile pe dâmbul de pămând. Un indiciu ne oferă planul orașului Sibiu din 1875, completat de pictorul amator Johann Böbel în 1882-1883. În planul respectiv Böbel a macat cu o linie roșie cele două rânduri de clădiri, magazii militare ale orașului, despărțite de acel spațiu, care apare și în această acuarelă cu Turnul Aurarilor.
În spatele rândului de șoproane se afla zidul exterior al centurii a treia de fortificație, care a fost demolat abia în 1903. Dincolo de zidul exterior, deci extramuros, se întindeau parcelele situate pe latura nord-estică a străzii Andrei Șaguna, atunci strada Mühlgasse. Pe parcele nr.10 Böbel a trasat un pasaj, o potecă între zidul exterior și strada Mühlgasse, vizibil în detaliul planului Böbel din 1882-1883! Cu alte cuvinte; aproximativ la jumătatea distanței între Poarta Cisnădiei și bastionul Soldisch s-a spart o portiță în zidul exterior, probabil pentru a permite trecerea din incinta orașului spre noul cartier Iosefin „Josefstadt”, întemeiat în 1773. Pasajul prin parcela nr.10 a fost amenajat cu mult înainte de construirea, în 1869, a noului tronson carosabil care leagă strada Mitropoliei de strada Andrei Șaguna.
Este interesant faptul că, visavi de trecerea spartă în zidul exterior, exista, pe partea opusă a terenului Soldisch ( așa-numitul Zwinger ), o mică rondelă „semicirculară” integrată în zidul celui de al treilea inel de fortificații, unde în vremuri străvechi se afla, de-asemenea, o trecere/ portiță prin care se intra în Zwinger! Acea rondelă „semicirculară” ( halbe Circulförmige Rondelle ) și portița sunt menționate în planul orașului Sibiu din 1751.

Trebuie menționat că în 1903 a fost demolată doar o parte din zidul exterior situat între Poarta Cisnădiei și bastionul Soldisch; și anume, tronsonul de zid între Promenada Bretter și strada Mitropoliei! Tronsonu de zid între strada Mitropoliei și strada Bastionului există și astăzi!
Sursa ilustrației originale: https://sibiucity.ro/ro/foto2/johann-boebel-turnul-aurarilor

~~~o~~~

Această deosebit de rară fotografie, cu valoare istorică și documentară, a fost realizată în jurul anului 1860 de renumitul fotograf sibian, Theodor Glatz ( 1818-1871 ).
Instantaneul arată Baia Frühbeck din Sibiu, fotografiată de la etajul hanului „Zur blauen Kugel” // „La Bila Albastră”, pe atunci strada Mühlgasse 4, astăzi strada Andrei Șaguna 2. În această clădire a fost deschis, la 20 august 1853, primul oficiu telegrafic din Sibiu ( dotat cu aparatura necesară de către Austria ), care a fost mutat la 1 februarie 1874 pe strada Mitropoliei, pe atunci numită Fleischergasse.
Cele două fragmente ale zidului exterior dintre bastionul Cisnădiei și strada Mitropoliei, care se văd în fotografia lui Glatz, sunt marcate cu roșu, în timp ce magaziile militare ( în germană, Ärarische Schopfen ) de pe dâmbul interior al curtinei, sunt marcate cu galben.

~~~o~~~

Stânga: Planul orașului Sibiu din 1875, bazat pe un desen al gravorului Franz J. Dimitrowits, a fost tipărit la Institutul litografic F. A. Robert Krabs din Sibiu, Piața Mare 13. Planul este etichetat în partea dreapta jos cu următorul text: „Plan von Hermannstadt 1875, Maßstab: 1 Zoll = 40 Klafter, Lith. Bei F. A .R. Krabs, grav. F. J. Dimitrowits, Commissions-Verlag von Franz Michaelis Hermannstadt.”. Este primul plan al orașului Sibiu realizat pe baza principiilor topomrtrice moderne!
Planul, publicat prin comision la editura Franz Michaelis din Sibiu, a fost desenat la o scară de 1:2880. Scara reprezentării este: 1 țol la 40 stânjeni. [ 1 Stânjen de Viena ( Klafter ) = 189,6484 cm = 1,896484 m ; 1 Țol de Viena ( Zoll ) = 2,634 cm = 0,02634 m ; 1 Stânjen de Viena corespunde cu 72 Țoli ].

Dreapta: Detaliu din Planul orașului Sibiu tipărit în 1875 la Institutul litografic F.A.R. Krabs și completat în anii 1882-1883 de pictorul amator Johann Böbel din Sibiu cu informații grafice policrome și texte scrise de mână.
Textul introductiv din planul lui Böbel, tradus în limba română: „Schimbările care au avut loc din 1830 până în 1883, în incinta orașului și în afara lui. Demolarea porților orașului, a turnurilor zidurilor orașului, a bastioanelor și a aproape tuturor zidurilor orașului. Demolarea Podului Minciunilor ( Lügenbrücke ) și a altor clădiri, străzi carosabile și străduțe desființate, dar și străzi nou amenajate etc. adunate și desenate în plan de Johann Böbel în 1882”.

* * *

Pârâiașul Canalului superior Schewis de pe terenul Soldisch
Das Bächlein des Oberen Schewiskanals auf dem Soldich-Grund

* * *

În perioada cuprinsă între secolul al XIV-lea și secolul al XIX-lea, au existat în orașul Sibiu două sisteme de canale cu apă curgătoare provenită din râuri de munte: Canalul Morilor alimentat cu apa râului Cibin, aflat în partea nord-vestică, nordică și nord-estică a orașului și cele două canale secundare ale pârâului Seviș / Trinkbach / Zigeunerbach alimentate cu apa provenită din iazul de la Rășinari, aflate în partea sud-vestică, sudică și sud-estică a orașului. Apa canalului superior Seviș (numit și Trinkwasser Kanal / Canalul cu apă de băut) a fost folosită în trecut și ca sursă de apă potabilă.
Apa provenită din canalele amenajate în zona urbană a orașului Sibiu era utilizată ca sursă de apă potabilă, pentru uz casnic, în meșteșuguri și în industria alimentară, precum și ca sursă de energie cinetică pentru acționarea morilor din incinta cetății și imprejurimi.

Canalul Morilor // Mühlkanal
În partea vestică și nord-vestică a orașului medieval se afla Canalul Morilor // Mühlkanal alimentat din apele râului Cibin. Canalul pornea de la stăvilarul din Turnisor, curgea paralel cu râul Cibin, traversa zona cunoscută sub denumirea de Pajiștea Măcelarilori // „Fleischhauerwiese“ (astăzi partea nordică a Cartierului Ștrand) pe lângă Stadionul Voință, str. Poet Vasile Carlova spre str. Tudor Arghezi – Aleea Filozofilor și str. Dârstelor unde se ramifica îin doua brațe.
Un braț curgea extra muros prin fața Porții Turnului // „Sag“, pe lângă Aleea Studenților spre Poartă Ocnei // „Burger“ și zona str. Nicolae Teclu. Cealaltă ramificație intra în oraș pe sub Turnul Dogarilor // „Fassbinderturm“ de unde curgea spre moara de pe str. Turnului și mai departe pe str. Valea Mare / Plopilor / Vopsitorilor. Pe str. Vopsitorilor traversa curtea de la nr.16 și str. Zidului pentru a ieși din oraș prin zidul centurii a IV-a între Turnul Zidarilor și Poarta Ocnei ( loc unde se unea din nou cu apele canalul Mühlkanal ). Canalul Mühlkanal se revarsa în Cibin în zona Moara de Scoarță, astăzi Cartierul Lupeni / Reșița 2.

Părâul Seviș // Schewis Bach / Hermannstädter Bach / Trinkbach sau Zigeunerbach
Părâul Seviș // Schewis Bach era alimentat cu apa din iazul de la Rășinari provenită din râul Șteaza (și râul Caselor după harta din 1700). Apa pârâului Seviș a fost folosită pentru amenajarea lacurilor extra muros din partea sud-vestică a orașului medieval, lacuri care făceau parte din sistemul de fortificații a cetății ( de exemplu lacul Croitorilor ) dar și ca sursă de energie cinetică pentru morile orașului.
Cantitatea de apă adunată din izvoarele din zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, cum ar fi izvorul Fântână Hoților din zona Fabricii de Covoare Dumbrava, nu ar fi ajuns pentru a garanta un debit constant de apă necesar pentru a pune în funcțiune instalaţiile hidrotehnice din Pădurea Dumbrava, Valea Aurie, parcul Sub Arini și zona cetății!

A nu se confunda Râul Seviș cu Pârâul Seviș. Răul Seviș curge în valea Sevișului de la Rășinari spre Șelimbăr unde se varsă în râul Cibin. În zona Șelimbăr râul Seviș este cunoscut și sub denumirea de râul Sebeș. Părâul Seviș curge prin Pădurea Dumbravă Sibiului ( Junger Wald ), Valea Aurie ( Goldtal ), Valea Arinilor (Erlental) din parcul Sub Arini (Erlenpark) spre str. Z. Boiu, Biserica din Groapă, str. C. Brâncuși, str Gimnasticii, str. Izvorului și cartierul Lazaret unde se varsă în râul Cibin.

Paralel cu pârâul Seviș/ Trinkbach au fost amenajate de-a lungul timpului două canale de apă:
Canalul superior Seviș ( Obere Schewiskanal ) și Canalul inferior Seviș ( Untere Schewiskanal ).

Canalul superior Seviș // Obere Schewiskanal numit și Marele pârăiaş Seviș // Großer Schewisbachl sau Trinkwasser Kanal ( Canalul cu apă de băut )
Canalul superior Seviș // Obere Schewiskanal izvorî din Pârâul Seviș amonte de lacul Dumbrava (vezi harta din 1893) și curgea prin Valea Aurie paralel cu aleea amenajată la marginea vestică a văii. Apa canalului punea în funcțiune moara orășenească cu sită Schreyer ( Städtische Beutelmühle Schreyermühle ) și moara orășenească de pulbere ( Städtische Pulvermühle ). După bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) canalul superior ajungea în zona parcului Sub Arini unde curgea paralel cu strada Schewis // Seviș, astăzi Bd. Victoriei, spre Poarta Cisnădiei. În fața Porții Cisnădiei canalul se ramifică în mai multe brațe. Un braț traversa parcelele aflate între str A. Șaguna și str. G. Barițiu și se vărsa în Canalul Morilor sub bastionul Soldiș în zona Aleea Filozofilor. Apa canalului superior punea în funcțiune moara Neumühle, moara orăşenească lângă Soldiş (Städtische Mühle am Soldisch) și moara orăşenească cu sită sub Soldiş (Städtische Beutelmühle unterhalb des Soldisch) aflate pe str. A. Șaguna. De la aceste trei mori se trage denumirea germană a străzii A. Șaguna: Mühlgasse – str. Morilor! Atenție: a nu se confunda str. Morilor; în limba germană str. Heidengasse (tradus în limba română: str. Luncii) cu str. A. Șaguna; în limba germană str. Mühlegasse ( tradus în limba română: str. Morilor ).
Alt braț curgea prin Parcul Astra (Stadtpark) spre bastionul Soldiș unde punea în funcțiune un joagăr și o moară cu piuă pentru argăsit/ tăbăcit piele ( Sägemühle und Weißgärber-Walkmühlen ). După traversarea bastionului sub rondelă apa canalului superior se vărsa în Canalul Morilor în zona str. Dârstelor.
O parte din apa canalului superior traversa orașul medieval în rigole mediane amenajate pe străzile principale ale Sibiului.
Canalul superior a fost folosit și ca sursă de apă potabilă – vezi denumirea germană: Trinkwasser Kanal (Canal cu apă de băut). Apa canalului era limpezită în două lacuri decantoare amenajate în fața Porții Cisnădiei (zona vechiului parc Elizabetha) și transportată prin tuburi speciale spre fântânile cu țevi din oraș. Alimentarea cu apa potabilă a fântânilor cu țevi ( Röhrenbrunnen ) s-a relizat prin intermediul unor conducte speciale din lemn, formate din tuburi confecționate din trunchiuri de copaci (molid) prin scobire/perforare longitudinală și îmbinarea lor cu elemente/țevi din metal.

Canalul inferior Seviș // Untere Schewiskanal numit și Micul pârăiaş Seviș // Kleiner Schewisbachl
Canalul inferior Seviș // Untere Schewiskanal a fost amenajat de breasla Pielarilor ( Ledererzunft ) în anul 1750. Canalul inferior, un braț al Canalului superior, pornea la bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) unde traversa Valea Aurie (Goldtal) pe digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai! Canalul inferior curgea la marginea estică a parcului Sub Arini spre str. Şcoala de Înot unde alimenta bazinul Școlii militare de Înot și punea în funcțiune o moară aflată lângă grădina Schöpp (Mühle am Schöppischen Garten) pe panta spre str. Z. Boiu. Din Școala de Înot curgea spre Calea Dumbrăvii unde punea în funcțiune un Joagăr (Sägemühle & Schneidemühle) și un Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri (Bretter- und Furnier Schneidemühle). După ce traversa Calea Dumbrăvii și str. R. Stanca ajungea pe str. L. Blaga unde punea în funcțiune o moara de scoarţă ( Lohmühle ) și un Joagăr ( Bretter-Schneidmühle ), anterior „Moara Cerbului” // „Hirschmühle”. Canalul superior se vărsa în pârăul Trinkbach în zona str. Izvorului.

~~~o~~~

„Seen und Mühlen” // „Lacuri și mori”

~~~o~~~

Colaj realizat cu ajutorul fotografiilor din colecția personală și arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

~~~o~~~

Harta orașului Sibiu din 1926.

~~~o~~~

Colaj realizat cu ajutorul fotografiilor din colecția personală și arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

~~~o~~~

Stânga: Carte poștală tip LEVELEZÖ-LAP – circulată în 1925, tipărită la Institulul tipografic „Kunstanstalt Jos. Drotleff” în Sibiu.
În partea stângă se vede Hotelul Europa și Promenada Bretter, iar în partea dreaptă Cazarma cezaro-crăiască de Infanterie / Cazarma 90. În 1876, a fost ridicat Palatul Habermann. În 1914, s-a adăugat latura sud-estică a clădirii care poartă astăzi denumirea de Hotel Continental Forum. În 1873, numele pieței situată între Palatul Habermann și Cazarma de infanterie, Piața Cazărmii // Kasernenplatz, a fost schimbat în Piața Hermann // Hermannsplatz. Din 1919 piața poartă numele de Piața Unirii // Einigkeitsplatz.

Dreapta: Această frumoasă litografie a fost realizată în perioada 1860-1870 la Institutul litografic al tipografului și librarului Friedrich August Robert Krabs ( 1816-1884 ) din Sibiu. Litografia este inscripționată sub ilustraäie cu textul: „Lith, Anst. v. R. Krabs in Hermannstadt” | „Frühbecks Bade-Anstalt in Hermannstadt”.
În partea stânga a micului parc, unde oamenii promenează îmbrăcate în costume de epocă, se poate vedea baia lui Franz Frühbeck, cu cele două intrări către cabinele din lemn, al căror vestiare separate pentru femei și bărbați înconjurau bazinele de înot, construite în 1859, și care erau despărțite unul de celălalt printr-un perete din scânduri.
Sub podețul vizibil pe partea stângă curgea un pârâiaș, de fapt un braț lateral al Canalului superior Schewis, care pornea de la Promenada Bretter, trecea pe sub Palatul Habermann și se îndrepta spre bastionul Soldisch. Lângă bastion, apa acționa o moară de scânduri, precum și o moara orășenească cu sită, numită „Moara Pelger”, situată în aval de bastion.

~~~o~~~

Stânga: Micul „pârâu” lângă aleea care traversa parcul Stadtpark, ( Parcul Orașului ), cunoscut astăzi sub numele de Parcul Astra. Fotografia originală a fost făcută în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, probabil în 1895, de fotograful amator Gustav Theis, notar, senator și viceprimar al orașului Sibiu.

Dreapta: Una dintre cele mai frumoase picturi relizate de pictorul August Spornern în 1875, arată grădina cu ruine artificiale, cu terase, cascadă, fântână arteziană și oranjerie amenajată de baronul Michael Brukenthal în 1785 pe bastionul Șoldiș. Acest tablou cu valoare documentară a fost realizat la comanda soților Gustav Adolph și Luise Conradi, născută Juhaz, care achiziționaseră proprietatea de pe Soldisch în 1869. Este aproape sigur că cele două persoane care stau pe banca vizibilă în partea de jos a tabloului sunt chiar cuplul menționat.

~~~o~~~

Următoarele două ilustrații fac parte din pictura intitulată „Villa Conradi” realizată de artistul sibian August Sporner în 1889. Tabloul integral arată grădină și vila CONRADI, situată în zona rondelei de pe bastionul Soldiș // Soldischbastei din Sibiu, după ce proprietarul Gustav Adolph Conrad a ridicat turnul cu creneluri și a supraetajat corpul nord-estic a clădirii cu o terasă/ belvedere în perioada anilor 1883-1889. În litografia, compusă din șase casete cu diferite vederi / detalii ale grădinii și clădirii Conradi, apare și blazonul familiei Conrad!
Sporner pictează o vedere din față, „Vorderansicht”, în care apare fereastra hexagonală, Steaua lui David, pe frontispiciul corpului sud-vestic, sub statuia femeii cu mâna dreaptă făcută streașină la ochi pe coama acoperișului, turnul cu creneluri și alte detalii interesante ; o vedere din spate, „Rückansicht”, foarte intereant detaliu ; un pasaj din grădină, „Gartenparthie”, cu fântâna arteziană și cascada mică din șanțul prin care curgea pârâul ; un foișor de molid, „Fichtenlaube”, situat lângă zidul grădinii ; o căsuță de grădină, „Gartenhäuschen”, care există și astăzi lângă intrarea în bastion și un detaliu cu latura sud-vestică a bastionul Șoldiș, „Gartenbastei”, în care apare pasajul pietonal spre str. Dârstelor, cu podețul peste pârâul care alimenta cu apă moara orășenească lângă Șoldiș – zona Azilul de copii / adresa veche str. A. Șaguna 18 și moara orășenească cu sită sub Șoldiș / adresa veche str. A. Șaguna 20, demolată 2008.

Ilustrația din stânga ne prezintă un pasaj de grădină intitulat „Gartenparthie”, în care se pot vedea o mică cascadă și o fântâna arteziană în șanțul prin care pârâiașul ( un braț lateral al Canalului superior Schewis ) curgea de la Promenada Bretter în direcția bastionul Soldisch pentru a se vărsa, dincole de vila Conradi, în Canalul Morilor // Mühlkanal, în zona străzii Dârstelor. Fântăna arteziană apare și în pictura lui August Sporner realizată în 1875.
Detaliul din dreapta, intitulat „Rückansicht”, ne oferă o vedere din spate a clădirii Conradi, de pe strada Dârstelor.

Pasajul de grădină intitulat „Gartenparthie” cu mica cascadă și fântâna arteziană.

Eine Antwort schreiben Antwort abbrechen