„Vedere panoramică a Sibiului dinspre est-nord-est // Hermannstadt von Ost-Nordosten gesehen“
Gravura intitulată, „HERMANNSTAD op de Revier de Alauta in Transilvania”, a fost realizată în jurul anului 1690, de Jacob Peeters (1637-1695), un gravor, tipograf și librar flamand din Anvers, provenit dintr-o familie de artiști.
Cea mai cunoscută lucrare a sa este un atlas publicat în 1692. Acesta conține reprezentări ale celui de-al doilea asediu al Vienei (1683), portrete ale unor conducători din Europa Occidentală, precum și vederi ale unor orașe, porturi și regiuni cu războaiele dintre venețieni și otomani (inclusiv Austria, Ungaria, România, Istambul și Insulele Ionice).
~~~o~~~
Gravura lui Peeters prezintă o veduta fantezistă a orașului Sibiu // Hermannstadt, înfățișată dinspre est-nord-est. Cred că autorul acestei gravuri nu a ilustrat un oraș oarecare, fictiv, imaginar, numit „Hermannstad” ci s-a inspirat din diverse surse înainte de a crea această vedută; cum ar fi o descriere a orașului într-un jurnal de călătorie, dar și o hartă desenată de mână sau o hartă a orasului Sibiu, precum cea din anul 1647.
Dacă comparăm suprafețele clar delimitate, bine definite, create de dungile care se văd în stânga Porții Elisabeta // Elisabethtor, devine evident că aceste zone, suprafețe ar putea reprezenta lacuri, iazuri artificiale mărginite de poteci, drumuri înguste, cum ar fi Lacul Cojocarilor, care exista într-adevăr extramuros, în această zon!
Aceste forme, caracteristici grafice, se regăsesc pe harțile din 1647, 1687, 1690 și cea din 1699, la fel ca și acea linie orizontală care se vede în partea dreaptă a gravurii, în zona fostei fortificații cunoscută sub denumirea de Rondela Rotarilor // Wagnerbastei. Lângă Rondela Rotarilor se afla „Turnul Schoeß”, pe sub care ieșeau firele de apă, care curgeau prin rigolele mediane din străzile orașului de Sus si de Jos, înainte de a se scurge în canalul Morilor // Mühlkanal, care se îndrepta spre râul Cibin în care se vărsa!
Râul vizibil în partea de jos a gravurii nu este Oltul ( denumit aici „Alauta Flavius” ), ci bineîmțeles râul Cibin – care, de fapt, curge în direcția opusă!
