„Saggasse” // „Strada Turnului” // „Kistoronyi utca“ ~ ca. 1904
Instantaneu realizat la începutul primului deceniu al secolului al XX-lea pe strada „Saggasse”, care se numește din 1934 „Turnului”. Practica de a renunța la inscripționările originale de pe cărți poștale din perioada antebelică îngreunează datarea cestora. O astfel de carte poștală, inscripționată cu textul „Gruss aus Hermannstad / Saggasse” (Salutări din Sibiu / Saggasse = strada Joagărului = Turnului), a circulat în 1904.
Pe strada Turnului, colț cu Valea Mare se afla din ~1527(*) până în 1873 o moară. În primii ani a fost gater/ joagăr, după 1534 joagăr și moară de măcinat, și ulterior, până la demolare 1873, a funcționat ca moară de măcinat grâne (Mehlmühle). Moara era pusă în funcțiune de apele canalului Pârâul Mare // Großer Bach, alimentat din canalul Morilor // Mühlkanal. De la acest canal, „Großer Bach“, se trage numele străzii „Bach Gasse“ (strada Pârâului) astăzi str. Valea Mare.
În documentele vremii moara apare sub denumirea „Sag“. Cuvântul german <Säge>, forma veche <Sag>, în dialectul săsesc <suách> (á=ă), înseamnă ferăstrău, deci: moara gater/ joagăr de pe strada „Joagărului”, lângă Poarta „Joagărului” (Poarta Turnului).
Moara era cunoscută și sub denumirea de „Pfarrersmühle” și „Pfarres Mül” // Moara Preotului sau Popilor și aparținea bisericii evanghelice Sfânta Maria (Stiftungsmühle). Moara era cunoscută și sub denumirea de – moara românului – deoarece era dată în arendă unui morar român pe nume Bobeș. De la această moară se trage numele străzii Turnului: „Sag Gasse”. În harta bilingvă a orașului Sibiu din 1921 strada Saggasse (săsește <Suáchtgass>) poartă și denumirea str. Turnului. Din anul 1934 se numește str. Turnului.
(*) Se pare că moara Sag este mult mai veche. Existența unei mori „Sag“ este atestată într-un document / factură din sec. al XIV-lea (?): „Qu. 2; 14. Jahrhundert: Die Rieser haben gefurt zu der Sag und die dazu gearbeitet haben“! ~ Sursă: Arnold Pancratz „Numele străzilor din Sibiu“ // „Die Gassennamen Hermannstadts“, carte tipărită 1935 la tipografia sibiană Krafft & Drotleff. Arnold Pankratz a preluat informația din cartea: „Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sächsischen Archiven. I. Bd. Rechnumgen (1380-1516), Hermannstadt 1880”.
