„Poarta Leșurilor și vechiul cimitir evanghelic // Leichentor und alter evangelischer Friedhof” | 2

Cu ajutorul colajelor, ilustrațiilor, fotografiilor și informațiilor adunate din diferite surse s-a incercat localizarea misterioasei portițe, cunoscută sub denumirea de Leichentürchen // Portița Leșurilor, spartă în zidul de fortificații al centurii a treia în 1553. Se presupune că această trecere a fost amenajată în tronsonul de zid aflat între Turnul Frânghierilor și bastionul Haller pentru a permite scoaterea victimelor epidemiei de ciumă din anii 1553-1555 din oraș și înmormântarea leșurilor în cimitir evanghelic amenajat extramuros, lângă lacul Croitorilor. Sunt convins că în diferite arhive, cât și în unele colecții particulare există documente, cărți sau hărți din care reiese locul exact unde se afla acea trecere enigmatică numită Portița Leșurilor!

Pentru o mai bună înţelegere a textelor traduse din limba germană, aici câteva precizări:
Cuvântul german Tür / diminutiv Türchen sau Türl ( în dialectul săsesc vorbit la Sibiu: Dir / diminutiv Dirchen sau Dyrchen ) înseamnă ușă!, cuvântul german Tor ( săsește: Dier ) înseamnă poartă! Deci acolo unde apare cuvântul „Leichentürchen“ este vorba de o portiță ( ușiță ), o deschizătură în zidul incintei de fortificație… și ca atare trebuie înțeleasă acea trecere numită „Leichentürchen“ // „Portița Leșurilor”!

Portița Leșurilor // Leichen Türchen era formată din două treceri:
Portița interioară a Leșurilor – trecere realizată în jurul anului 1553 în zidul centurii a III-a de fortificații, lângă bastionul Haller – la capătul străzii Kleine Erde ( ulița Pământul Mic ) // str. Filarmonicii.
Trecerea exterioară a Leșurilor – trecere amenajată în tronsonul zidului exterior, lângă bastionul Haller, în timpul construcției tronsonului de fortificații. O parte din trecerea obturată este vizibila și azi în zidul exterior.
Poarta Leșurilor // Leichenthor era, de asemenea, formată din două treceri:
Poarta interioară a Leșurilor – trecere carosabilă realizată în anul 1787 în zidul centurii a III-a de fortificații lângă Turnul Frânghierilor // Seilerturm – la capătul străzii Reissenfelsgasse ( ulița Reissenfels ) // str. Gheorghe Lazăr.
Poarta exterioară a Leșurilor – trecere carosabilă realizată în anul 1787 în tronsonul zidului exterior, vis-à-vis de poarta de acces în vechiul cimitir evanghelic. Trecerea prin zidul exterior există și astăzi la capătul străzii Gheorghe Lazăr // Reissenfelsgasse!

Poarta interioară a Leșurilor și Poarta exterioară a Leșurilor apar de-a lungul timpului sub următoarele denumiri: Poarta Leșurilor // Leichenthor ; Poarta Nouă a Leșurilor // Neues Leichenthor ; Poarta Nouă // Neu-Thor ; Poarta Promenadei // Promenadenthor și Poarta Teatrului // Theatherthor.

Totuși, trebuie menționat că în unele surse trecere, realizată în 1554, este poziționată lângă Turnul Funarilor sau lângă Turnul Gros. Nu poate fi exclusă posibilitatea existenței unei portițe lângă Turnul Gros. Important ar fi de explicat sensul unei asemenea treceri lângă rondelă.
Cert, și logic, este că Portița Leșurilor, amenajată în zidul centurii a treia în 1554, se afla pe aliniamentul podului de lemn construit extramuros între zidul exterior și vechea poartă de intrare în cimitir. Acea poartă se afla în colțul nordic al cimitirului, de unde pornea și vechea stradă spre Nocrich // Leschkirch. În toate planurile și hărțile din secolele XVII – XIX podul de lemn este poziționat lângă bastionul Haller!

~~~o~~~

Stânga: Poarta înterioară și exterioară a Leșurilor demolate 1854. Detaliu din pictura lui J. Böbel ( vedere dinspre oraș ).
Dreapta: Poarta Leșurilor și Turnul Frânghierilor ( vedere dinspre oraș ).

În anii 1550 s-au întamplat o serie de calamități, care au dus la decimarea rapidă și brutală a populației orașului Sibiu. În timpul epidemiei de ciumă din anii 1553-1555 molima a răpus peste 3200 de suflete iar în timpul incendiului din 1556 au murit peste 80 de oameni.
Întrucât în incinta cimitirului, lângă Biserica evanghelică [ azi, Piața Huet ] și în cimitirul din fața porții Sag, nu mai existau locuri pentru morminte noi, s-a hotărât amenajarea unui nou cimitir, extramuros, în sud-estul orașului. În anului 1554 s-a spart o ieșire în zidul incintei a III-a, în apropierea bastionul Haller, și s-a construit o portiță și un drum spre noul cimitir, amenajat lângă lacul Croitorilor pe dâmbul de pământ care se întindea extramuros paralel cu zidul centurii a III-a, între bastionul de la Poarta Cisnădiei până dincolo de bastionul Haller. Pentru întărirea sistemului de fortificație s-a construit bastionul Haller ( 1551-1553 ). A fost primul bastion ridicat la Sibiu, lucrările au fost finalizate abia în anul 1558.

Stânga: Promenada inferioară fotografiată în perioada antebelică. În fundal se vede strada Bastionului ( Basteigasse ), azi, tronson al Bulevardului Corneliu Coposu. În partea dreaptă apare panta de urcare spre strada Straussenburg ( Straussenburggasse ), fosta stradă spre Nocrich ( Leschkirch ) unde se afla vechea poartă de acces în cimitiru evanghelic ( ante 1834 ). În partea de jos a fotografiei se vede trecerea pietruită spre cimitir!
Dreapta: strada Reissenfelsgasse, azi, strada Gheorghe Lazăr, și vechea trecere prin zidul exterior de fortificații fotografiate în jurul anului 1910.

Cimitirul evanghelic și Portița Leșurilor au fost amenajate în perioada epidemie de ciumă din 1554. Poarta Leșurilor ( Leichentor ), numită de Böbel Poarta Nouă (  Neutor ), amenajată în zidul centurii a III-a lângă Turnul Frânghierilor și Poarta Promenadei ( Promenadentor ) amenajată în zidul exterior au fost construite 1787. În anul 1854 ( la Böbel 1858 ) a fost demolat Turnul Frânghierilor/ Funarilor ( Seilerturm ) și segmentul de zid aferent cu Poarta Leșurilor. Cu această ocazie au fost realizate și cele două treceri pietonale lângă Poarta Promenadei din zidul exterior.
În 1917 s-au interzis înmormântări în cimitirele vechi din incinta orașului. Începând din 1 decembrie 1917 s-au permis înmormântari doar în cimitirul orășenesc deschis în data de 3 decembrie 1907 pe Calea Dumbrăvii.
Cimitirul evanghelic din fața Portii Leșurilor a fost desființat în anii 1970. Pe terenul fostului cimitir se află azi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu și Facultatea de Medicină, ULBS.

În planurile medievale ale orașului Sibiu se poate distinge cu ușurintă drumul care făcea legătura între portița din zidul exterior și valul de pământ pe care se afla cimitirul evanghelic. Acel „drum de legătură” era un pod cu piloni de susținere, piloni care ieșeau lateral din perimetrul suprafeței podului! Daca ne uitam la topografia locului pare firesc să fi existat un asemenea „drum de legătură înălțat“ / un pod peste acea săpătură lungă și adâncă care făcea parte din sistemul de fortificații. Astăzi se află în zona respectivă Bd C. Coposu.

~~~o~~~ ~~~o~~~ ~~~o~~~

În cartea, „Despre Sibiul vechi“ // „Vom alten Hermannstadt“, (1922), autorul Emil Sigerus, etnograf, colecționar, istoric și scriitor sas din Sibiu, descrie la pagina 13 locul în care se aflau Portița Leșurilor și Poarta Leșurilor:

„Das Neu- oder Leichentor gegenüber dem alten evangelischen Friedhof wurde erst 1787 durch die Mauer gebrochen. Bis zu diesem Jahr gelangte man durch das Leichentürchen, das zwischen der Reissenfelsgasse und der Kleinen Erde durch die Mauer gebrochen war, und über einen hölzernen Steg zum Friedhof“! ( Textul original în limba germană )

„Poarta Nouă sau Poarta Leșurilor, aflată vis a vis de vechiul cimitir evanghelic, a fost spartă în zid abia în anul 1787. Pînă în acest an se ajungea la cimitir prin Portița Leșurilor, perforată în zidul aflat între strada Reissenfelsgasse (strada Gheorghe Lazăr) și strada Kleine Erde (strada Pământul Mic / strada Filarmonicii), traversând un pod de lemn!“ ( Text tradus în limba română )

Cuvântul german „Steg“ înseamnă pasarelă sau pod îngust, așezat peste un pârău sau șanț ( schmale Brücke für Fußgänger über einen Bach oder Graben ), pentru a permite trecerea pietonilor.
Prin Portița Leșurilor, spartă în zidul incintei a III-a ( în prelungirea străzii Filarmonicii // Kleine Erde ) se ieșea din incinta orașului în spațiul aflat între cele două ziduri de fortificații, numit Zwinger. Din Zwinger se ieșea prin trecerea îngustă spartă „sub” Căsuța paznicului // Wächterhäuschen în zidul exterior. Această portiță, vizibilă în pictura lui F.A.R. Krabs, se afla vizavi de vechea poartă de intrare în cimitirul evanghelic! Deci, căsuța paznicului a fost construită acolo unde se afla o ușă/ ieșire/ portiță amenajată în zidul exterior, astăzi zidită dar încă parțial vizibilă?

Din cronica lui Emil Sigerus aflăm că în ziua de 15 noiembire 1677 a fost înecată o vrajitoare în lacul Croitorilor aflat lângă cimitirul evanghelic. La întoarcerea spectarorilor în cetate „s-a dărâmat podul de lemn din fața Portiței Leșurilor“! Deci din 1677 este atestată exista un pod de lemn ( „Holzsteg“ ) care traversa adâncitura de teren aflat în fața Poriței Leșurilor și vechiul cimitir evanghelic. Acest pod apare în toate planurile orașului Sibiu din secolele XVII și XVIII!

~~~o~~~

Pe actuala str. Pompeiu Onofreiu, vis-a-vis de nr.3, se afla o fântăna, demolată în anii 1850. Asta înseamnă că fântăna se afla lângă zidul ( centurii a III-a ), între Poarta Leșurilor și bastionul Haller.
Din articolul d-lui Pavel Binder, „Date despre picturile murale din secolul al XVI-lea de la Brașov și Sibiu”, citez urmatorul fragment de text: „Deasupra porţii „Liechentürl” pe un fundal albastru era zugrăvită o coroană aurie. Pe porţiunea de zid situată intre această poartă şi Bastionul Haller se găsea o boltă, unde era instalat un sulinar ( fântână cu ţevi ), pe peretele căreia era zugrăvit un peisaj“.
Fântâna situată pe strada Pompeiu Onofreiu / Maternității [ Hallergasse ] vis-a-vis de casa cu nr. 8 [ astăzi nr. 3 ] apare și în descrierea din albumul lui Johann Böbel.

~~~o~~~

De la Johann Böbel aflăm că în anul 1834 au fost construite treptele din piatră și noua poartă de intrare în cimitirul evanghelic. Între 1864-1865 a fost regularizat cimitirul, demolate clădirile din lemn și ridicată noua hală de doliu, capela pentru slujbe. Construcțiile din lemn, demolate erau; hala de intrare în cimitir, hala pentru adunarea bărbaților, hala pentru femei, hala pentru studenți și căsuța predicatorului.
Între 1850-1870 au fost amenajate o serie de cripte noi pe partea vestică a cimitirului. In anii ’60 și ’80 cimitirul a fost extins prin anexarea grădinii de la nr 5 ( 1881 ). Noua hală de doliu, capela pentru slujbe de înmormântare, a fost inaugurată în data de 4 ianuarie 1866 ora 10.
În timpul lucrărilor de regularizare a cimitirului în anii 1864-1865 au fost amenajate drumuri și plantat numeroși copaci, ceea ce deplănge Böbel, deoarece prin plantarea copacilor a dispărut „priveliștea frumoasă“ asupra Munților Făgăraș.

~~~o~~~

În cartea lui Arnold Pankratz despre proveniența numelor străzilor sibiene „Die Gassennamen Hermannstadts“, tipărită 1935 la editura Krafft & Drotleff, scrie că drumul spre noul cimitir trecea prin „micuța portiță de pe pajiste” // „kleines Dürchen auf der Wiesen” / St.I.1561, sau prin „Portița Leșurilor” // „Leichentürel” / St.II.1616. Strada pe care se deplasa cortegiul funerar se numea Strada Portița Leșurilor // „Leichentürgasse”. După amenajarea noii porți spre cimitir in 1787, numele strazii a fost schimbat în „Străduța Leșurilor” / „Leichengäßchen” ( vezi harta orașului din 1845 ) și „Strada Leșurilor” // „Leichengasse”.
În sec XIX numele străzii a fost schimbat în „Strada Promenadei” // „Promenadengasse”, iar după 1872 în „Strada Reissenfels” // „Reissenfelsgasse” – azi, str. Gheorghe Lazar!

~~~o~~~

Totuși, pare plauzibil să fi exista deja în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, deci, ante 1787, o trecere/ poartă lângă Turnul Frânghierilor ( Seilerturm ). Această trecere apare în planul orașului Sibiu din 1771 exact pe locul unde a fost amenajată Poarta interioară a Leșurilor în 1787! Trecerea prin zidul exterior, marcată în acest plan cu numărul „34” „Leichen Thürl” // Portița Leșurilor este poziționată corect, pe axa podului de trecere spre cimitir. Deoarece în 1776 încă nu exista Poarta exterioară a Leșurilor, planul a fost completat de mână cu o liniuță care încerca să vizualizeze drumul din interiorul orașului prin Zwinger spre cimitir. 

~~~o~~~

Stânga: detaliu din harta topografică a orașului Sibiu realizată în jurul anului 1700 în care apare canalul proiectat pentru transportul materialelor necesare construirii Citadelei – „Carte topographique des environs, ( et qui démontré le canal qui doit ê[s]tre fait pour la conduit[i]e des matériaux nécessaires à fabrique[r] de la Citadelle ), D. Herman[n]stadt”.
Dreapta: planul orașul Sibiu, capitala Transilvaniei și reședința Principeleui – „Cibinium alias Hermons. o Hermestat Capitale Della Transilvania.resa all-Esercito Imperiale l-anno.1687“ – realizat de Giovanni Giacomo Rossi în 1687. În partea stângă se văd șanțurile / gropile fără apă, săpate extra muros între bastionul Cisnădiei și bastionul Haller ( H. fosse senz acqua ) și moara Hirschmühle // Moara Cerbului, din fața Portiței Leșurilor / str. Lucian Blaga ( I. Molini ). Drumul ( podul ) peste groapa fără apă între zidul orașului și vechiul cimitir evanghelic este vizibil în acest plan!

~~~o~~~

Stânga: plan al orașului Sibiu datat 1711-1732 în care se vede clar spărtura / trecerea/ portița/ poarta marcată cu numărul „2” „Leichen Thor” // Poarta Leșurilor” exact în locul în care sunt de părere că se afla intradevăr trecerea prin zidul centurii a III-a și zidul exterior spre cimitirul evanghelic.
Dreapta: plan al orașului Sibiu din a doua jumătate a secolului al XVII-lea ( 1687 ) în care este marcată cu litera „B” spărtura / trecerea/ portița/ poarta „Leichen Thor” // Poarta Leșurilor” și drumul spre cimitirul evanghelic.

~~~o~~~

Stânga: harta orașului Sibiu realizată de K. Reinerth în 1896 după planul original „Plan der Stadt Hermanstadt 1647” datat 1647. Dacă datarea „1647” este corectă, atuncea autorul hărții din 1699, atribuită lui Morando Visconti a știut de existența hărții din 1647! În harta din 1647 se vede o „construcție” alipită intramuros de zidul incintei a III-a în zona portiței. Nu este exclus să fi fost o construcție defensivă din lemn cu o singură încăpere, așezată pe stâlpi sau zid, numită „Czartacke” ( cerdac ), care apare și în harta lui Visconti.
Dreapta: harta lui Morando Visconti din 1699 în care apare drumul și podul de lemn menționat de Emil Sigerus! Acel drum pornea la zidul incintei a III-a!!!, trecea prin spațiul Zwinger și zidul exterior, traversa șanțul extra muros și se termina pe dâmbul de pământ în fața porții cimitirului evanghelic. Autorul hărții a confundat portița ( leșurilor ) cu poarta ( cimitirul ) poziționând-o fals, vezi numărul „5”.

~~~o~~~

Stânga: planul orașului Sibiu realizat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ( 1771 ). Interesant este faptul că trecerea prin zidul centurii a treia de fortificații spre cimitirul evanghelic este poziționată lângă Turnul Frânghierilor // Seilerturm, acolo unde Poarta interioară a Leșurilor a fost amenajată abia în 1787! În schimb, trecerea prin zidul exterior, marcată în acest plan cu numărul „34” „Leichen Thürl” // Portița Leșurilor este poziționată corect, pe axa podului de trecere spre cimitir. Deoarece în 1776 încă nu exista Poarta exterioară a Leșurilor, planul a fost completat de mână cu o liniuță care încerca să vizualizeze drumul din interiorul orașului prin Zwinger spre cimitir.
Dreapta: planul orașului Sibiu din 1829 în care drumul între Poarta interioară a Leșurilor și Poarta exterioară a Leșurilorcare din spațiul Zwinger este marcat cu două liniuțe. În acest plan noua trecere spre cimitirul evanghelic se numește „Neu-Thor” // Poarta Nouă!

~~~o~~~

Stânga: planul orașului Sibiu din 1845 în care trecerea/ poarta spre cimitirul evanghelic se numește „Neu-Thor” // Poarta Nouă!
Dreapta: în detaliul din pictura lui August Sporner realizată în 1883 sunt localizate/ marcate Portița Leșurilor și Poarta Leșurilor amenajate în zidul centurii a treia și zidul exterior.

~~~o~~~

Din articolul „Die Hallerbastei“ // Bastionul Haller, scris de arhitectul sibian Otto Czekelius și publicat în anul 1976 în ziarul „Neuer Weg“, aflăm că bastionul Haller a fost ridicat peste o construcție mai veche, zidul centurii a III-a de fortificații, și nu a fost amplasat în fața acesteia!
„În timpul lucrărilor de renovare a clădirii Maternității, construită în interiorul bastionului la începutul acestui secol, am putut stabili că centura cea mei exterioară de fortificație intră în perimetrul bastionului, adică vechiul zid era încă existent, dar era acoperit cu pământul cu care a fost umplut spațiul bastionului. Această plasare a unei fortificații peste și nu în fața altei fortificații nu este unică în Sibiu, dar este cel puțin o formă remarcabilă de construcție.”
„Bei Umbauten an der Geburtenklinik, die zu beginn dieses Jahrhunderts im Inneren der Bastei errichtet wurde, konnten wir feststellen, dass die äusserste Ringbefestigung sich in der Bastei fortsetzt, dass die alte Mauer also zwar noch vorhanden ist, aber durch das Aufschütten vom Erdreich verdeckt wurde. Dieses Darüberstülpen ( und nicht Davorsetzen ) einer Befestigungsanlage auf eine andere ist zwar in Sibiu nicht einmalig, stellt aber immerhin eine auffallende Bauweise dar.”

Die Hallerbastei ~ Otto Czekelius „Rund um den Großen Ring“, articol apărut în ziarul Neuer Weg 1976 ( Jg. 28 – 8467 vom 4. August 1976, S. 6ff. bis einschl. Jg. 28 – 4898 vom 10. September 1976 ). Ilustrație de Horst Zay.

~~~o~~~

În veduta orașului Sibiu – Prospect-1733 Friedrich Schwandtner + Johann Eltner – realizată în 1733, portița de trecere din cetate spre vechiul cimitir evanghelic este marcată cu litera „F”, se numește „Das Leüchen Thörel” // „Portița Leșurilor” și este poziționată lângă „Turnul Gros“!

Sursa ilustrații: arhiva grupului de Facebook „Alt-Hermannstadt“.

~~~o~~~

Informații suplimentare despre Poarta Leșurilor, Portița Leșurilor și vechiul Cimitir Evanghelic se pot citi și la următoarele link-uri accesate:

LINK Poarta Leșurilor și vechiul cimitir evanghelic // Leichentor und alter evangelischer Friedhof | 1
LINK Portița Leșurilor și vechiul cimitir evanghelic // Leichentürchen und alten evangelischen Friedhof | 1
LINK Portița Leșurilor și vechiul cimitir evanghelic // Leichentürchen und alten evangelischen Friedhof | 2