„Hermannstadt von West-Nordwesten gesehen” // „Sibiu văzut dinspre vest-nord-vest” ~ August Sporner 1878
Această pictură deosebit de frumoasă a fost realizată de artistul sibian August Sporner în 1878.
Compoziția formelor și dispunerea diferitelor obiecte și vederi urbane în șase casete închise și două deschise, amplasate în jurul unei teme centrale atestă un mare simț artistic.
În partea superioară, se află patru casete cu ilustrații intitulate: „Zidul vechi al orașului”, cu teatrul și turnurile de pe strada Cetății ; „La iazul din Arini”, cu bărci lângă noul restaurant din Valea Arinilor ; „Clădirea Asociației Meseriașilor”, din Piața Mică ; „Palatul Bruckenthal”, și statuia Sf. Nepomuk, din Piața Mare.
Dedesubt se văd două casete laterale, cu ilustrații intitulate: „Berăria Habermann”, cu Hala de bere „Grand Bierhalle” din Palatul Habermann ; „Biserica parohială protestantă”, din Piața Huet.
În partea de jos, se află două casete laterale deschise, cu ilustrații intitulate: „Spitalul orășenesc Franz Joseph”, azi Spitalul Public din Sibiu, inaugurat în 1857 ; „Monumentul Latzel”, sau Templul „Concordia”, ridicat pe Promenada superioară în 1818.
În centrul tabloului se află un portic deschis, prin care se vedere imaginea panoramică a orașului Sibiu privit dinspre vest-nord-vest. Pe cele două laturi ale porticului sunt amplasate câte o coloană cu capitel corintic și o cariatidă pe soclu, poziționate pe un postament orizontal, în formă de U. Cele două perechi de coloane și cariatide susțin un antablament decorat cu o emblemă. La baza porticului se află un grup statuar, format din stema orașului Sibiu flancat de doi ingeri, montat pe un postament inscriptionat cu textul „Hermannstadt”.
Lângă postament recunoaștem următoarele artefacte, care pot fi atribuite diferitelor zeități ( Atena, Hermes ) sau celor nouă muze din mitologia greacă: glob ; flacon de laborator ; cărți ; rolă de hârtie/ pergament ; liră ; paletă cu pensule ; sabie ; coroană de laur ; compas și triunghi echilateral (însemne masonice) ; rulou de hârtie ; presă de tipar ; roată dințată, precum și un caduceu/ sceptru și un colet, atribuite zeului vestitor Hermes, protector al curierilor și negustorilor.
Veduta orașului Sibiu a fost pictată după o reproducere realizată în atelierul fotografei Camilla (Kamilla) Asbóth (1838-1908) la mijlocul anilor 1870 după un clișeu pe sticlă din anii 1860. Clișeul folosit de Camilla Asbóth provenea din arhiva unchiului acesteia, renumitului fotograf sibian Theodor Glatz (1818-1871), de la care Asbóth moștenise atelierul. Negativul reproducerii a fost extrem retușat, suprapictat de Glatz prin pozitionarea unei femei în port popular, pesemne o țărancă din Turnișor, pe un drum într-un peisaj imaginar!
Această ilustrație originală din Colecția Helmut Wolff se afla anterior în Colecția Langstein.
Ilustrația picturii lui August Sporner a fost tipărită și publicată de tipografia cu editură Jos. Drotleff & Comp. din Sibiu folosind o reproducere fotografică din atelierul fotografului sibian August Meinhardt. Ilustrația este lipită pe un suport de carton, 175×135 mm, cu ajutorul unui passe-partout și etichetată cu următorul text: „Entworfen und gezeichnet von August Sporner. – Photographirt von August Meinhardt. Verlag von Jos. Drotleff & Comp. Vervielfältigung vorbehalten.” // „Conceput și desenat de August Sporner. – Fotografiat de August Meinhardt. Publicat de Jos. Drotleff & Comp. Reproducere rezervată.”
Ilustrația prezentată aici se află în colecția privată Wolff ( achiziționată din colecția Langstein ).
~~~o~~~
Stânga: „Die Alte Stadtmauer” // „Zidul vechi al orașului” ( Teatrul și Turnurile de pe strada Cetății // Harteneck )
Dreapta: „Am Erlenteiche” // „La iazul din Arini” ( Lac cu bărci lângă vechiul restaurant din Valea Arinilor // Erlental ).
Acest detaliu este singura reprezentare grafică, pictură, a lacului de lângă Digul Pinilor // Föhrendamm, din Valea Arinilor // Erlental, care a fost inițial amenajat ca patinoar și ulterior transformat într-un iaz pentru piscicultură.
Iată ce ne povestește cronicarul sibian Emil Sigerus în Publicația festivă, editată în 1929 cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Asociației pentru Înfrumusețarea orașului Sibiu // Verein zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt, despre acest lac:
„În iarna anului 1860, administrația orașului a transformat pajiștea care se învecina cu Digul Pinilor spre vest în ( primul ) patinoar, pentru utilizarea căruia adulții trebuie să plătească 6 creițari, copiii 4 creițari. Acest patinoar a rămas în funcțiune până în 1874.
Poate că crearea acestui iaz a dat naștere unei societăți piscicole. Această societate pe acțiuni, al cărei președinte era directorul băncii sibiene „Hermannstädter Sparkassa”, domnul Michael Herbert, s-a adresat administrației orașului în primăvara anului 1863 cu scopul de a închiria pajiștile din Valea Arinilor de la Digul Pinilor în sus, terenuri care aparțineau Fondului Institutului Reißenfels // Reißenfels’sche Institutsfond. Mai multe iazuri urmau să fie amenajate acolo pentru creșterea artificială a peștilor și astfel să „satisfacă dorința de pești gustoși și, prin urmare, a facilitat înființarea unui restaurant si amenajarea unei loc asemanator unui parc care să ofere sibienilor o noua atracție sub Arini”. Societatea a oferit o chirie de 150 de florini anual, timp de 20 de ani, după care toate clădirile, facilitățile etc. vor deveni proprietatea orașului fără nicio despăgubire. Întrucât acest lucru a fost acceptat de oraș, au fost finalizate două iazuri în același an și s-a început construcția clădirii restaurantului deasupra iazurilor (clădire în care va funcționa începând din perioada interbelică restaurantul Bolta Rece).
În 1865, negustorul Adolf Stoffel a luat în chirie toate facilitățile Societății piscicole pe acțiuni, inclusiv cele 5 iazuri amenajate între timp. Stoffel a depus eforturi enorme pentru a crea acolo un parc de distracții la scară mai mare. Caruselul „Ringelspiel” și popicăria, focuri de artificii, 6 bărci, dintre care una era decorată cu o sculptură din lemn reprezentând-ul pe „Erlkönig” (Regele ielelor), restaurantul și cofetaria au oferit divertisment și distracție publicului. Dar, din diferite motive, compania a intrat în faliment și Stoffel și-a pierdut averea. Aceasta a dus la degradarea şi înnămolirea rapidă a lacului; peștii scapaseră în timpul inundaților. În 1871, iazurile din Arin au fost identificate de către șeful medical militar ca focar de malarie, de care suferau la vremea aceea 437 de bolnavi internați la spitalul garnizoanei. Medicul orașului a cerut desființarea iazurilor. Cu toate acestea, iazurile au rămas până în 1874 când orașul a preluat toate faclitațiile companiei piscicole, a desființat lacurile și a drenat terenul. Restaurantul fusese închis de mult timp, iar clădirea era închiriată unor persoane private de către Oficiul economic municipal, care era responsabil și de întreținerea promenadei Arinilor.”
~~~o~~~
Stânga: „Gewerbe-Vereins-Gebäude” // „Clădirea Asociației Meseriașilor” ( Piața Mică // Kleiner Ring )
Dreapta: „Palais Bruckenthal” und Standbild des hl. Nepomuk // „Palatul Bruckenthal” și statuia Sf. Nepomuk
~~~o~~~
Stânga: „Habermann’s Bierhalle” // „Berăria Habermann” ( Hala de bere „Grand Bierhalle” din Palatul Habermann )
Dreapta: „Evangelische Pfarrkirche” // „Biserica parohială protestantă” ( Piața Huet // Huet Platz )
~~~o~~~
Stânga: „Franz Joseph Bürgerspital” // „Spitalul orășenes Franz Joseph” ( Spitalul Public din Sibiu, inaugurat în 1857 )
Dreapta: „Latzel Denkmal” // „Monumentul Latzel” ( Templul „Concordia” ridicat pe Promenada superioară în 1818 )
~~~o~~~
În centrul tabloului se află un portic deschis, prin care se vedere imaginea panoramică a orașului Sibiu privit dinspre vest-nord-vest. Pe cele două laturi ale porticului sunt amplasate câte o coloană cu capitel corintic și o cariatidă pe postament, poziționate pe un soclu orizontal, în formă de U. Cele două perechi de coloane și cariatide susțin un antablament decorat cu o emblemă. La baza porticului se află un grup statuar, format din stema orașului Sibiu flancat de doi ingeri, montat pe un postament inscriptionat cu textul „Hermannstadt”.
~~~o~~~
Lângă postament recunoaștem următoarele artefacte, care pot fi atribuite diferitelor zeități ( Atena, Hermes ) sau celor nouă muze din mitologia greacă: glob ; flacon de laborator ; cărți ; rolă de hârtie/ pergament ; liră ; paletă cu pensule ; sabie ; coroană de laur ; compas și triunghi echilateral (însemne masonice) ; rulou de hârtie ; presă de tipar ; roată dințată, precum și un caduceu/ sceptru și un colet, atribuite zeului vestitor Hermes, protector al curierilor și negustorilor.
~~~o~~~
Stânga: Variantă policromă ; Dreapta: Variantă monocromă
~~~o~~~
Stânga: Reproducere realizată în atelierul fotografei Camilla (Kamilla) Asbóth (1838-1908) la mijlocul anilor 1870.
Dreapta: Reproducere după clișeul original pe sticlă realizat de renumitului fotograf sibian Theodor Glatz (1818-1871) în anii 1860. Negativul folosit de Camilla (Kamilla) Asbóth pentru reproduceri în anii 1870-1880 a fost extrem retușat, suprapictat de Glatz prin pozitionarea unei femei în port popular într-un peisaj imaginar!
~~~o~~~
În cartea de adrese din 1887, August Sporner, este listat ca funcționar public la Banca Generală de asigurări „Transsylvania” SA din Sibiu ( Allgemeine Versicherungsbank „Transsylvania” AG ), la adresa: Wiesengasse 12, azi, strada Tipografilor: Sporner August, Beamter der „Transsylvania”, Reissenfelsgasse 11. În aceeași carte apare și un August Sporner, profesor de desen la Școala de meserii din Sibiu ( Hermannstädter Gewerbeschule ).
În cartea de adrese din 1901, August Sporner este listat ca funcționar public la Banca Generală de asigurări „Transsylvania” SA ( Allgemeine Versicherungsbank „Transsylvania” AG ), la adresa: Reissenfelsgasse 11, azi, strada Gheorghe Lazăr: August Sporner, Transsylvaniabeamter, Reissenfelsgasse 11.
~~~o~~~
August Sporner a realizat o serie de picturi cu motive sibiene, din care amintim:
„Grădina cu ruine artificiale / Vila Conradi” // „Garten mit künstlich angelegten Ruinen / Villa Conradi”, bastionul Soldisch // Soldischbastei (1875) ; „Hotelul Neurihrer” // „Das Hotel Neurihrer”, str. N. Bălcescu // Heltauergasse (anii 1870) ; „Sibiu văzut dinspre vest-nord-vest” // „Hermannstadt von West-Nordwesten gesehen”, veduta orașului Sibiu (1878) ; „Orașului Sibiu privit de la înățime” // „Hermannstadt aus der Vogelperspektive”, perspectivă de pasăre (1883) ; „Fabrica de bere trei Stejari” // „Drei Eichen Brauerei”, Șoseaua Trei Sejari // Drei Eichengasse (aprox.1899) ; „Turnul Preoților și Capela Sf. Iacob” // „Priesterturm und Jakobskapelle”, Piața Huet // Huet Platz (1898) ; „Vila Conradi” // „Villa Conradi”, bastionul Soldisch // Soldischbastei (1898) ; „Institutul de învățământ și educație al Surorilor Franciscane” // „Lehr- und Erziehungsinstitut der Armen Franziskanerinnen”, str. Dealului // Berggasse (1899).
