Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

„Hermannstadt von der Kirche der Heiligen Apostel Petrus und Paulus aus gesehen” // „Sibiul privit dinspre Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel” ~ Johann Josef Kirchner / 1875

Această ilustrație xilogravată a fost realizată în 1875 după desenul ilustratorului și pictorului peisagist austriac Johann Josef Kirchner. Această vederea panoramică a orașului Sibiu a fost desenată după o fotografie făcută din turla bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel de pe strada Reconstrucției. Semnătura artistului apare în dreapta jos.

Din 1853, orașul Sibiu era conectat la rețeaua telegrafică europeană pe traseul Viena – Timişoara – Sibiu. Posturile telegrafice au fost instalate și dotate cu aparatura necesară de către Austria. Stâlpii de telegraf vizibili în prim plan se aflau de-a lungul râului Cibin, pe actuala stradă Malului. Calea ferată a fost adăugate din motive publicitare și nu corespunde realitatății!
După instaurarea dualismului austro-ungar 1867 s-a propus legarea orașului Sibiu de calea ferată Alba Iulia pe ruta Copșa Mică! Această legătură ferioviară, între Budapesta și orașul Sibiu via Copșa Mică, a fost inaugurată în data de 11 octombrie 1872. Calea ferată Sibiu – Vințu de Jos a fost inaugurată în data de 25 noiembrie 1897.
J. J. Kirchner a decedat în 1889, ceea ce înseamnă că linia ferată din ilustrația xilogravată nu poate fi cea spre Vințu de Jos inaugurată 1897. Calea ferată Sibiu – Copșa Mică, existentă în 1875, nu trece pe lângă Piața Lemnelor ( Piața Cibin ) și, deci, nu este vizibilă din turla bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel!

Următoarele două fotografii arată terenul extramuros, aflat între centura a patra și râul Cibin după dărâmarea bastionului Sag // Sagbastei în 1852 și demolarea zidului incintei cu Turnul Poarta Sag // Sagtorturm ( numit Turnul Croitorilor // Schneiderturm ) în anul 1858. Casa pichetul de pompieri // Feuerpiquett, aflată în incinta bastionului, nu a fost demolată. După 1852 a fost transformată în casa de accize vin // Wein Accis Haus. Această casă, vizibilă în ilustrația xilogravată și în fotografia realizată după ridicarea clădirii Oașia în anul 1919, a fost demolată la începutul anilor 1920 când s-a amenajat Piața Lemnelor // Bauholzplatz, astăzi Piața Cibin.

Stânga: Strada Turnului aproximativ 1880 // Saggasse um 1880.
Dreapta: Piața Lemnelor și clădirea Oașia 1919 // Bauholzplatz und Oașiagebäude 1919.

Bastionul Sag și Turnul Poarta Sag // Sagbastei und Sagtorturm în 1846.
( Ilustrații din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt. )

Johann Josef Kirchner ( * 10 iulie 1846 la Viena; † 14 aprilie 1889 la Stein an der Donau ) a fost un ilustrator și pictor peisagist austriac.
După pregătirea artistică la Academia de Arte Frumoase din Viena, a lucrat pentru ziarul Illustrierte Zeitung din Leipzig și mai târziu pentru Neue Illustrierte Zeitung din Viena.
Cu soția sa Friederike, cu care s-a căsătorit în 1870, a avut un fiu și o fiică. În 1878, Kirchner și-a părăsit familia legală și s-a mutat în propriul apartament cu iubita sa, cu care a avut un copil. Cheltuielile personale au crescut semnificativ din cauza circumstanțelor sale private, deoarece, pe lângă stilul său de viață excentric, a trebuit să întrețină și două gospodării din câștigurile sale.
În 1886, Kirchner a cunoscut familia înstărită Curio. La scurt timp după aceea a început o relație intimă cu Clara Curio, care l-a susținut cu generozitate și financiar. La invitația cuplului Curio, Kirchner s-a mutat în toamna anului 1887 în două camere într-o clădire alăturată a vilei. Karl Curio nu avea idee despre relația existentă a lui Kirchner cu soția sa.
Pe 14 ianuarie 1888, Kirchner a încercat să-l omoare pe Karl Curio în drum spre un bal mascat. În investigația ulterioară, s-a stabilit că arma crimei era cel mai probabil bastonul lui Kirchner. Forța loviturilor a fost redusă de arcul metalic al jobenului Chapeau Claque pe care îl purta Curio, prevenind astfel rănile grave. Audierea publică, care era programată să dureze trei zile, a început la 18 iunie 1888. În primele două zile ale procesului au avut loc interviuri ample cu martori. În a treia zi, instanța l-a găsit pe Kirchner vinovat de infracțiunea de tentativă de asasinat și l-a condamnat la șase ani de închisoare grea, agravată de o zi lunară de post.
Din cauza constituției sale slabe, Kirchner a supraviețuit doar câteva luni de închisoare și a murit la 14 aprilie 1889.” ( sursa: wikipedia )

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert