„Harteneckgasse und Zimmermannsturm” // „Strada Cetății și Turnul Dulgherilor” ~ anii 1930
Ilustrație originală
Acest instantaneu interesant a fost realizată în anii 1930 pe strada Cetății, fosta Harteneck Gasse din Sibiu. Turnul Dulgherilor, în germană Zimmermannsturm, ( în latină turris carpentariorum ), vizibil în această fotografie, a fost construit în secolul al XIV-lea și făcea parte din cea de-a treia centură de fortificații a orașului Sibiu.
La marginea stângă se poate observa un detaliu interesant. Este vorba despre reclama de deasupra intrării în restaurantul cu grădină de vară KENZEL, care se afla în perioada interbelică în partea de sud-vest a parcului actualului Muzeu de Istorie Naturală. Crâșmarul Franz Kenzel, proprietarul restaurantului „Kenzel” situat în clădirea de pe str. Cetății colț cu pasajul spre str. Tipografilor, închiriase o parte din terenul parcului pentru restaurantul cu grădină de vară.
Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
Stânga: variantă editată policrom <> o <> Dreapta: variantă editată alb-negru
~~~o~~~
>> Vechiul restaurant de lângă teatru s-a deschis în 1789 odată cu deschiderea hanului de lângă Turnul Cositorilor (demolat), han cunoscut sub numele de „Gasthaus Kaiser von Österreich”. Dintre arendașii restaurantului de amintit Johann Hübner și Gottfried Retsch. Hanul este demolat în 1876.
Pe locul rămas liber Societatea pentru Înfrumusețarea orașului ( Vereins zur Verschönerung der Stadt Hermannstadt ) amenajează în 1880 un frumos parc.
Între timp, mai precis din a doua jumătate a secolului 19, se deschide restaurantul „Pardon Café” vis-à-vis de teatru la adresa din prezent Tipografilor 11. A purtat inițial denumirea de „Zum Kronprinzen”. Este preluat din jurul anului 1882 de Adolf Kenzel sub denumirea de „Zum Zwischenakt” dar era cunoscut și sub denumirea de „Restaurantul Teatrului”. După moartea lui Adolf în 1922 urmează fiul lui, Franz Kenzel, care deschide și o grădină de vară lângă teatru pe locul vechiului han. Din 1935 restaurantul – gradină este preluat de G. Maksay, iar din 1939 de Hans Schuster care avea și restaurantul „Sibiul Vechi”. A continuat să fie restaurant până la naționalizare. << Sursă informație: Marian Bozdoc
