„Die vorgeschlagene, aber nicht gebaute Bastei vor dem Elisabethtor” // „Bastionul propus, dar neconstruit, din fața Porții Elisabeta/ Gușteriței”
Această acuarelă a fost realizată de litograful librar, Friedrich August Robert Krabs, la mijlocul secolului al XIX-lea, mai precis între 1855 și 1865 deoarece lipsește micul turn interior, demolat în 1855, iar marele turn exterior din ilustrație a fost demolat în 1865. Bastionul planificat ar fi fost probabil construit pe terenul viran din fața Porții Elisabeta, vizibil în această acuarelă.
În partea dreaptă, se vede tronsonul de zid al incintei a patra de fortificații situat între Poarta Elisabeta ( Poarta Gușteriței ) // Elizabethtor și Turnul Săpunarilor // Seifensiederturm. Casa cu acoperiș într-o apă, alipită de turnul exterior, se afla în proprietatea consilierul financiar Schuster.
~~~o~~~
În cartea renumitului etnograf, colecționar și scriitor saș din Sibiu Emil Sigerus ( 1854-1947 ), „Cronica orașului Sibiu 1100-1929” // „Chronik der Stadt Hermannstadt 1100-1929”, editată și tipărită în 1930 de tipografia Bisericii Evanghelice C.A. din România, „Honterus”, se găsește umătoarea informație interesantă: „1680, Comitele Mathias Semriger testează 12.000 de Gulden ( galbeni ) pentru construirea unui bastion în faţa Porţii Elisabeta.”
„1680, Komes Mathias Semriger testiert für die Erbauung einer Bastei vor dem Elisabethtor 12.000 Gulden.”
Mathias Semringer a fost primar ( Bürgermeister ) al orașului Sibiu între 1668 și 1671, și între 1674 și 1675. În perioada anilor 1676-1680, Mathias Semringer a fost jude regal ( Königsrichter ).
Dacă dăm crezare celor notate de Emil Sigerus atuncea a existat întradevăr un plan, un concept, care promova construirea unui bastion în fața Porții Elisabeta, probabil elaborat în perioada anilor 1668-1680, în care Semringer a deținit funcția de primar și jude regal…
Din păcate, nu există ( nu se cunosc ) informații, planuri sau desene cu privire la forma sau amplasarea bastionul planificat în fața Porții Elisabeta. Cu ajutorul informațiilor din bibliografia lui Sigerus, planșelor și hărții orașului Sibiu, completat cu informații grafice și texte de Johann Böbel ( 1824-1887 ) în 1882-1883, vom încerca să „reconstruim” și să poziționăm un „bastion ipotetic” în fața Porții Elizabeta!
Se pare că ideea de a construi un bastion în fașa Porții Elisabeta a fost abandonată încă la începutul anilor 1680, deoarece în 1683 magistratul a ordonat dezgroparea crucifixului de piatră, îngropat în dărâmături și noroi în 1659, și amplasarea lui sub o boltă în locul unde va fi construită Capela Sfânta Cruce, sființită în 1755.
~~~o~~~
Colaj conceput cu forma bastionului construit în fața Porții Sag/ Turnului.
~~~o~~~
Colaj conceput cu forma bastionului construit în fața Porții Burger/ Ocnei.
~~~o~~~
Colaj conceput cu forma unui bastion poziționat în colțul centurii.
~~~o~~~
Bastioanele orașului Sibiu, construite în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Detalii din Planul orașului Sibiu tipărit în 1875 la Institutul litografic Friedrich August Robert Krabs din Sibiu și completat de Johann Böbel ( 1824-1887 ) cu informații grafice și texte în 1882-1883.
Date cronologice: Primul bastion construit la Sibiu a fost Bastionul Hallen // Haller Bastei ( 1551 – 1553/1558 ), urmat de Bastionul de la Poarta Heltau / Cisnădiei // Heltauertor Bastei ( 1552 – 1572/1577 ), Bastionul de la Poarta Burger / Ocnei // Burgertor Bastei ( 1552 – 1604 ), Bastionul de la Poarta Sag / Turnului // Sagtor Bastei ( 1568 – 1570/1577 ) și Bastionul Soldisch / Soldiș // Soldisch Bastei ( 1622 – 1627 ).
~~~o~~~
Stânga: Detaliu din Planul orașului Sibiu din 1875, bazat pe un desen al gravorului Franz J. Dimitrowits, a fost tipărit la Institutul litografic Friedrich August Robert Krabs din Sibiu, Piața Mare 13. Este primul plan al orașului Sibiu realizat pe baza principiilor topomrtrice moderne!
Planul, publicat prin comision la editura Franz Michaelis din Sibiu, a fost desenat la o scară de 1:2880.
În anii 1882-1883, pictorul amator sibian Johann Böbel a completat planul monocrom din 1875 cu informații grafice policrome și texte scrise de mână referitoare la, „schimbările care au avut loc între 1830 și 1883, în incinta și în afara orașului Sibiu”.
Dreapta: Planșa 14 din Albumul lui Johann Böbel, „Die vormals bestanndenen Stadt-Thore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet” // „Porțile din Sibiu odinioară existente după natură desenate”. Albumul a fost menționat prima dată în anul 1887. Cronicarul, cartograful și pictorul Johann Böbel s-a născut 1824 la Sibiu, unde a trăit și a decedat la 27 aprilie 1887.
~~~o~~~
Acest desen în creion, 17,6 x 23,8, a fost realizat de artistul fotograf Theodor Glatz în 1854. Cadrul imaginii corespunde vederii din actuala piață a gării, mai prcis din vechea stradă spre Gușterița, astăzi str. Gării. În dreapta se află Poarta Elisabeta, demolată în 1865, în sttânga acesteia se vede Biserica Elisabeta, demolată în 1868, iar în dreapta se află Capela Sfânta Cruce. Sub veduta cunoscută a orașului vechi cu bisericile din orașul de sus se întinde zidul centurii de fortificații ( demolat în anii 1860 ). În fața zidului se văd grădinile administrate de măiereni. Tinerele măierene au fost unul dintre motivele preferate ale fotografului Theodor Glatz. Fotocredit: Konrad Klein.
Cadrul desenului realizat de fotograful Theodor Glatz în 1854, corespunde vederii din piața gării,
mai prcis din vechea stradă spre Gușterița, astăzi str. Gării.
~~~o~~~
La 15 octombrie 1751 au fost inspectate fortificațiile orașului Sibiu. Din protocolul întocmit (este prima documentație sigură) reiese că la mijlocul sec al XVIII-lea centura exterioară a cetății era întărită cu 39 de turnuri de apărare.
Protocolul, scris în limba germană vorbită în perioada respectivă în Sibiu, a fost publicat de Asociația de Studii Transilvane // Verein für siebenbürgische Landeskunde în anul 1900. Textul protocolului, tipărit cu font de litere Fraktur, a fost copiat literă cu literă, înclusiv greșelile de ortografie aflate în textul original, transcris în limba germană modernă și tradus în limba română, respectând pe cât posibil sintaxta textului original!
În planul orașului Sibiu întocmit cu această ocazie au fost notate denumirile construcțiilor de fortificație ale centurii exterioare: turnuri, porți, bastioane, dar și edificii sacrale, biserici și străzi existente în Sibiu 1751.
~~~o~~~
„Panoramablick auf Hermannstadt von Norden” // „Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord”
Această frumoasă gravură a orașului Sibiu, intitulată „VUE DE HERMANNSTADT VILLE CAPITALE DE TRANSILVANIE”, a fost realizată de renumitul artist, gravor, ilustrator și editor Adam Ludwig Wirsing ( născul în 1733 la Dresada – decedat la 18 iulie 1797 în Nürnberg ) la sfârșitul anilor 1770. Veduta lui Wirsing nu redă realitatea istorică de la mijlocul secolului al XVIII-lea.
În partea stângă a vedutei, se poate observa un ansamblu de clădiri într-o zonă fortificată din fața porții Elisabeta. În secolele XIII-XV, se afla pe locul respectiv o mănăstire dominicană. În 1445, se menționează că mănăstirea dominicană situată în afara porților era fortificată cu turnuri și ziduri ! În 1474, ordinul se mută în interiorul orașului fortificat unde construiește noua mănăstire cu Biserica Ursulinelor. Din 1475, clădirea mănăstii Dominicane din fața porții Elisabeta este folosită drept adăpost pentru leproși ( Biserica Suferinzilor // Spital für Aussätzige ). În jurul anului 1659, mănăstirea și biserica Dominicană sunt demolate.
Din cronica lui Sigerus aflăm că pe data de 5 iunie 1718, breslele și vecinătățiile din Sibiu decid să construiasă un lazaret pe „pajiștea ciumei” ( Seuchenwiese ) din fața Porții Elisabeta pentru a izola acolo victimele ciumei.
În 1755, a fost sființită Capela Sfânta Cruce din fața Porții Elizabeta !
~~~o~~~
Stânga: Acuarela realizată de Johann Böbel în 1852 arată cele două turnuri de la Poarta Elisabeta.
Dreapta: Acuarela lui Johann Böbel din 1858 arată Poarta Elisabeta după demolarea turnului interior în 1853.
~~~o~~~
Turnul exterior de la Poarta Elisabeta pictat de Johann Böbel în 1859. Turnul exterior a fost demolat în 1865.
~~~o~~~
Două ilustrații cu texte explicative din albumul, „Aus Alter Zeit” // „Din vremuri vechi”, editat de etnograful Emil Sigerus în 1903 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ în 1904.
Stânga: Ilustrația intitulată, „Elisabeththor (Hermannstadt)” // „Poarta Elisabetha (Sibiu)”, a fost realizată după o acuarelă de Johann Böbel din anul 1852. În această ilustrație apar cele două turnuri de la Poarta Elsabeta.
Dreapta: Ilustrația intitulată, „Das Elisabeththor (Hermannstadt)” // „Poarta Elisabetha (Sibiu)”, a fost realizată după o acuarelă de Friedrich August Robert Krabs, executată între 1853 și 1865. În prim plan se vede Turnul Săpunarilor // Seifensieder-Thurm iar în fundal Turnul exterior de la Poarta Elisabetha, demolat 1865.
~~~o~~~
Date cronologice: Primul bastion construit la Sibiu a fost Bastionul Hallen // Haller Bastei ( 1551 – 1553/1558 ), urmat de Bastionul de la Poarta Heltau / Cisnădiei // Heltauertor Bastei ( 1552 – 1572/1577 ), Bastionul de la Poarta Burger / Ocnei // Burgertor Bastei ( 1552 – 1604 ), Bastionul de la Poarta Sag / Turnului // Sagtor Bastei ( 1568 – 1570/1577 ) și Bastionul Soldisch / Soldiș // Soldisch Bastei ( 1622 – 1627 ).
Ilustrații din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
