Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben
-
„Schewisgasse/ Fabini Straße” // „Strada Seviș/ Fabini Straße” ~ 1912
În clădirea din partea stângă a fotografiei a fost inaugurată în anul 1909 Școala cezaro-crăiască de cadeți de infanterie // K. u. k. Infanterie-Kadettenschule. Anterior se afla pe locul respectiv un depozit de pulbere neagră construit în anul 1842. Moara de pulbere neagră se afla lângă canalul Seviș, jos în Valea Aurie, unde a fost mutată de lângă Poarta Ocnei // Burgertor în anul 1745. În această fotografie se vede linia de tramvai spre Cimitirul municipal deschis 1906. Ilustrație din arhiva grupului de facebook Alt-Hermannstadt.
-
„Vechea stradă spre Turnu Roșu și cazărmile din suburbia Cisnădiei // Alte Rotenturm Strasse und Kasernen in der Heltauer-Vorstadt”
Prin semnarea tratatului de la Blaj în data de 27 octombrie 1687 Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe și cetăți transilvănene să primească la iernat trupele imperiale: Sibiu, Cluj, Bistrița, Albă lulia, Sas-Sebeș, Orăstie, Osorhei, Deva, Gherlă, Șimleu, Monastur, Teiuș.
În 30 octombrie trupele Regimentului de Infanterie Baden und Scherffenberg sub conducerea generalului Friedrich von Scherffenberg și Regimentul de Cavalerie Limburg-Styrum au intrat în orașul Sibiu. Soldații trupelor împărătești au fost încartiruiți pe la casele cetățenilor sibieni, ceea ce a dus la conflicte militare între armata habsburgică și locuitorii orașului Sibiu.
Din cartea lui Emil Sigerus Despre vechiul Sibiu // Vom alten Hermannstadt aflăm că proprietari unei case cu o singură cameră au fost obligați să asigure cazare și masă pentru 2-3 soldați, iar cei care aveau case cu mai multe camere până la 4-5 soldați!Colaj realizat cu ajutorul informațiilor din bibliografia lui Emil Sigerus și Johann Böbel, hărțile din 1751 / 1875 (Böbel 1882) / S.K.V.1914 / 1926 / 1947 / OpenStreetMap și fotografiilor din arhiva grupului Alt-Hermannstadt.
În harta S.K.V. din 1914 sunt marcate cazărmi cezaro-crăiești existente în zona str. Turnu Roșu – Calea Dumbrăvii:
A = K.und K. Städtische Infanterie-Kaserne // Cazarma orășenească cezaro-crăiască de Infanterie (1807)
B = K. und K. Militär Schwimmschule // Școala militară cezaro-crăiască de Înot (1830)
C = K. und K. Städtische Jäger-Kaserne // Cazarma orășenească cezaro-crăiască de Vânători (1892)
D = K. und K. Artillerie-Kaserne und Infanterie-Kadettenschule // Cazarma cezaro-crăiscă de Artilerie și Școala de Cadeți de Infanterie (anii 1876)
E = K. und K. Militärisches Verpflegungs-Magazin und Dampfbäckerei // Depozitul cezaro-crăiesc de Aprovizionare Alimentară Militară și Brutărie cu aburi
F = K. und K. Betten- und Furage-Magazine // Depozite cezaro-crăiești de Materiale/ paturi și Furaje
G = K. und K. (Kavallerie) Kaserne // Cazarmă cezaro-crăiască (de Cavalerie) (anii 1860)
H = K. und K. Städtische Train-Kaserne // Cazarma orășenească cezaro-craiăscă de Aprovizionare și Transport/ Train (1891)
I = Städtische K. und K. Militär-Reitschule // Școala orășenească cezaro-crăiască de Călărie
J = Städtische K. und K. Kavallerie-Kaserne // Cazarma orășenească cezaro-crăiască de Cavalerie (1912)
K = K. und K. Exerzier-Platz // Câmp de instrucție cezaro-crăiesc
L = Kleiner Exerzier-Platz // Micul Câmp de instrucție
În 1718 magistratul orașului înaintează prin comandantul Graf Steinville o petiție la curtea vieneză prin care cere permisiunea de a construi o cazarmă pentru trupele împărătești.
În 1758 vecinatățile orașului Sibiu trimit din rândul lor deputații Johann Mooth, Johann Steiler și Michael Müller la curtea din Viena cu rugămintea de a se permite transformarea complexului de clădiri Therezianum, construit pentru emigranții austrieci în așa-numitul Retranchement din față Porții Ocnei // Burger Tor, în cazărmi militare.
În 1766 magistratul orașului Sibiu cumpără casa cunoscută sub denumirea la trandafiri // bei den Rosen situată pe str. Valea Mare // Große Bach Gasse și amenajează o cazarmă pentru militarii austrieci. În 1775 se menționează că acea cazarmă „mica, umedă și nesanatoasa“ devenise inadecvată pentru cazarea soldaților și ofițerilor străini.
În 1782 magistratul orașului însărcinează o comisie cu alegerea unui amplasament potrivit pentru construcția unei cazărmi noi în zona Soldisch. Datorită inițiativei viitorului primar sibian Martin Hochmeister, devenit 1786 președintele comisiei, se hotărește în același an construirea noii cazărmi pe fumdamentele fostului bastion din fața Porții Cisnădiei. Construcția cazărmii (începută 1792 și finalizată 1807) sub conducerea maiștrilor constructori Michael Tischler, Georg Scherer, Andreas și Thomas Krauß, a progresat destul de încet deoarece fondurile disponibile erau insuficiente. Finanțarea lucrărilor planificate a fost realizată de oraș doar cu ajutorul unui credit imobiliar, costul cazărmii ridicându-se la peste 100.000 Galbeni // Gulden. Această sumă enormă a fost acoperită de contribuțiile cetățenilor orașului Sibiu.
În această litografie, ilustrație publicată în ziarul „Illustrierte Zeitung” din 6 martie 1846, se vede cortegiul funerar al episcopului Vasile Moga (născut la Sebeș la 19 noiembrie 1774 – decedat la Sibiu la 17 octombrie 1845) trecând prin fața Cazărmii cezaro-crăiești de Infanterie în drum spre Biserica din Groapă unde a fost înmormântat în cimitirul comunitătii ortodoxe. Textul original: „Leichenbegängniß des Bischofs Basilius Moga zu Hermannstadt“. Litografie realizată după un desen de Theodor Glatz.
Cazarma cezaro-crăiască orășenească de Infanterie (K. und K. Städtische Infanterie Kaserne) din Sibiu, devenită în perioadă interbelică sediul Regimentului 90 Infanterie și numită de sibieni „Cazarma 90” a fost demolată 1986.De la Poartă Cisnădiei porneau trei drumuri principale. Unul ducea spre satele din Mărginime Poplaca, Gura Râului, Orlat (astăzi Bl Victoriei), altul spre Cisnădie, Cisnădioara, Rășinari (astăzi Calea Dumbrăvii) iar al treilea ducea spre Șelimbăr, Făgăraș, Brașov, Turnu Roșu/ valea Oltului și Țara Românească (astăzi str. General Vasile Milea). De-a lungul acestor trei artere principale au fost ridicate în secolele XIX – XX o serie de clădiri cu destinație militară: cazărmi cezaro-crăiești, Casă de educație militară, Spital militar de Garnizoană, hală pentru echitație, depozite și magazii de materiale și alimente și alte anexe militare. În 1830 a fost amenajată între parcul Sub Arini și Calea Dumbrăvii Școală militară cezaro-crăiască de Înot. Lângă Școala de Înot se afla micul Câmp de înstrucție, iar între Calea Dumbrăvii și strada Turnu Roșu se afla marele Câmp de înstrucție/ hipodromul cezaro-crăiesc de la care se trage numele cartierului Hipodrom.
Cazarma orășenească cezaro-craiăscă de Aprovizionare și Transport/ Train(*) (K. und K. Städtische Train-Kaserne) ~ Regimentul cezaro-crăiesc de Aprovizionare și Transport în coloană de marș (Train-Regiment im Marsch)
(*)Cuvăntul „Train“ a fost folosit în limba militară germană și franceză între sec. XVIII și începutul sec. XX, pentru denumirea sistemului de transport militar. „Train” se referă la o coloană de vehicule sau animale de povară care transportă materiale pentru trupe sau unități militare, cum ar fi: provizii, muniție, materialele medicale sau echipamente de asediu
Hala pentru echitație de la Școala Militară orășenească cezaro-crăiască de Călărie / transformata 1910 în hală de festivități cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Reuniunii corale de bărbați // Männergesangverein (Städtische K.u.K. Militär-Reitschule) ~ Școala specială de cavalerie / anii 1920 (Kavalerie-Spezialschule)Drumul spre pădurea Dumbrava și-a păstrat de-a lungul timpului denumirea de stradă/ calea Dumbrăvii (în germană Jungenwald Strasse), drumul spre Șelimbăr apare în hărțile din sec XVIII – XX sub diferite denumiri.
Cum se poate observa în harta întocmită 1751 drumul spre Șelimbăr și spre valea Oltului trecea pe lângă parcela de teren pe care s-a construit 1770 reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal (astăzi stradă Constantin Noica) și purta numele de Weg nach Rothen Thurm // drumul spre Turnu Roșu. După marea Unire 1919 numele drumului a fost schimbată în calea/ strada Mihai Viteazul, iar după 1947 în calea/ strada Armata Roșie. Din anii 1970 până la Revoluție strada se numea Gheorghe Gheorghiu Dej. Acest drum se numește astăzi str. General Vasile Milea.În planul orașului Sibiu realizat de Johann Böbel 1882 după o hartă din 1875 sunt marcate cazărmile construite pe Calea Dumbrăvii, parcela fostei reședințe de vară a baronului Samuel von Brukenthal și complexul de clădiri mari, anexe gospodărești, din proprietetea baronului Brukenthal. Din textul olograf notat de Johann Böbel 1882 aflăm că anexele gospodărești ale baronului Brukenthal au fost cumpărate de guvern în anii 1860 și transformate în cazărmi de cavalerie:
„Diese vormals Baron Brukenthalschen, sehr grossen, umfangreichen Wirtschaftsgebäude, sind in den 60er Jahre von der Regierung angekauft und zu Cavallerie Kasernen hergestellt worden.”
„Acest complex amplu de clădiri mari, în trecut anexe gospodărești ale baronului Brukenthal, a fost cumpărat de guvern în anii 1860 și transformat în cazarmă de cavalerie.” (traducere)
Cazarma orășenească cezaro-crăiască de Vânători (K. und K. Städtische Jäger-Kaserne) ~ Cazarma cezaro-crăiscă de Artilerie și Școala de Cadeți de Infanterie (K. und K. Artillerie-Kaserne und Infanterie-Kadettenschule)
Câmp de înstrucție/ hipodromul cezaro-crăiesc de la care se trage numele cartierului Hipodrom (K. und K. Exerzier-Platz) ~ Școala militară cezaro-crăiască de Înot (K. und K. Militär Schwimmschule)
În următoarea fotografie aereană a orașului Sibiu, realizată dintr-un aeroplan în jurul anului 1917, sunt marcate cazărmi cezaro-crăiești și clădiri cu destinație militară existente în zona străzilor Turnu Roșu – Calea Dumbrăvii.
Vechiul drum spre Turnu Roșu este marcat cu roșu, Calea Dumbrăvii cu galben și Calea Cisnădiei cu portocaliu.
Pe arealul câmpului de instrucție cezaro-crăiesc (K. und K. Exercier-Platz), în zona intersecției Calea Cisnădiei – Calea Dumbrăvii, se vede un „ansamblu de clădiri” marcat cu semn de întrebare. Interesant este că aceste clădiri NU apar în hărțile din perioada antebelică (vezi harta din 1911 și 1914) și nici în cele din perioada interbelică (vezi harta din 1921, 1926 și 1934)! Dacă aceste construcții ar fi fost, de exemplu, grajduri și anexe gospodărești ale Cazărmii cezaro-crăiești de Cavalerie ar fi fost logic să apară în planurile respective!
Faptul că aceste clădiri nu apar în hărțile din perioada anilor 1910-1930 ar putea însemna că au fost construite în timpul Primului Război Mondial. Nu este exclus să fi fost construcții din lemn cu caracter provizoriu, barăci cu acoperișuri în două ape, aliniate într-un șir de câte trei barăci de fiecare parte a drumului principal cu destinație militară temporarăO construcție asemănătoare apare într-o carte poștală din perioada Primului Război Mondial, inscripționată cu textul: „Kantine im k. und k. Barackenlager | Hermannstadt – Nagyszeben”. Se pare că această baracă făcea parte din ansamblul de clădiei vizibile în fotografia cu poarta de intrare în „Barackenlager ” din partea dreaptă.
Nu deținem informații despre locația și anul fotografiei din partea stângă. Fotografia din partea dreaptă a fost realizată pe Calea Dumbrăvii aproximati 1917-1918. În fundal se vede Cazarma cezaro-crăiscă de Artilerie și Școala de Cadeți de Infanterie (K. und K. Artillerie-Kaserne und Infanterie-Kadettenschule.)
-
„Städtische K.u.K. Militär-Reitschule – Festhalle“ // „Școala Militară orășenească cezaro-crăiască de Călărie – hală festivă“ ~ 1910
În această fotografie rară se vede hala de festivități de pe str. Ștefan cel Mare (vechea denumire Calea Nocrinchului // Leschkircher Strasse) pe arealul fostei unități militare Cazarma orășenească cezaro-crăiască de transport (Train) // K.u.K. städtische Train-Kaserne. De fapt era hala pentru echitație de la Școala Militară orășenească cezaro-crăiască de Călărie // Städtische K.u.K. Militär-Reitschule.
Fotografia a fost realizată de renumitul fotograf sibian Emil Fischer în zilele de 14-16 mai 1910, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Reuniunii corale de bărbați // Männergesangverein. Vezi cronica lui Emil Sigerus: 1910 – Der Männergesangverein begeht sein 50. Stiftungsfest. Această hală există și astăzi. Este Sala de Sport a Academie Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”. Fotografie din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
-
„Festhalle ~ Vereinstage Hermannstadt“ // „Hală de festivități ~ Zilele Societătii Sibiu“ ~ 1869
Această frumoasă litografie intitulată „Festhalle” ( Hală de festivități ), publicată în 1870 în calendarul Volkskalender, a fost realizată la Institutul litografic F. A. Robert Krabs din Sibiu.
Între 29 iulie și 7 august 1869 au fost organizate la Sibiu, Zilele Societătii ( Asociației ) Sibiu // Hermannstädter Vereinstage, ~ vezi cronica lui Emil Sigerus: „1869-29.7. bis 7.8. Vereinstage Festhalle îm Gerlizigarten.”. Pentru acest eveniment s-a construit o hală de festivități în Grădină Gerlizi.Marea grădină Gerlitzi, fosta grădină Ritter, se afla între vechiul patinoar // Eislaufplatz și str. Justiției // Kirchengasse ~ adică pe terenul actual situat între Facultatea de Litere și Arte-ULBS, Bd Victoriei, str. Justiției și str. Zaharia Boiu.
Contesa Kun-Brukenthal moștenise de la mamă ei grădina Ritter // Ritter’sche Garten , aflată lângă str. Schewis // Sevis ( atăzi, Bd Victoriei ). După moartea contesei grădina a ajuns în posesia fiicei, Baroneasa Gerlitzi, de la care a moștenit-o fiul acesteia. După moartea fiului, Grădina Gerlitzi a fost cumpărată de Fabrica de Bere Orlat // Orlater Bierbrauerei, care a deschis pe terenul respectiv Grădina restaurant Flora // Gasthausgarten Flora.
Din cronica lui Emil Sigerus aflăm că Mitropolia greco-ortodoxă a cumpărat la data de 1 mai 1876 marea grădină a baronului Gerlitzi, situată pe str. Schewis // Seviș, pentru suma de 14.200 Galbeni ( Gulden ) ~ Emil Sigeurus: 1876 – 1.5. Das griech.- orient. Metropolitankapitel kauft um 14.200 Gulden den großen Baron Gerlitzischen Garten in der Schewisgasse. Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
-
„Rednertribüne des Hermannstädter Schützenvereins“ // „Tribuna vorbitorilor Asociației Cetățenești a Țintașilor Sibiu“ 1869
În această fotografir rară, realizată de renumitul fotograf sibian Theodor Glatz 1869, se vede tribuna vorbitorilor (Rednertribüne) lângă poligonul de tragere, amenajat de Asociația Cetățenească a Țintașilor Sibiu // Hermannstädter Schützenverein, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înființarea asociației. Festivitatea cu 500 de invitați, hală festivă a Țintașilor (Schützenhalle) și poligon de tragere a avut loc în zonă Haller Wiese, în perioada sărbătorilor Zilelor Societății (Asociației) din Sibiu // Hermannstädter Vereinstage, organizate între 29 iulie și 7 august 1869. Fotografie din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
-
„Entengasse” // „Str. Rațelor” // „Réce utca”
Clădirea din fotografie se afla pe str. Entengasse // str. Rațelor, astăzi str. Moș Ion Roată, colț cu Pasajul spre strada Pemflinger (astăzi str. Alexandru Odobescu), în zona cunoscută sub denumirea de Löwengrube // Groapa cu Lei. Fotografie din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
-
„Ev. Kirche und Knabenvolksschule” // „Biserica și Școala evanghelică primară de băieți”
Clădirea din partea dreaptă a fotografiei a fost construită 1897 pe locul a două parcele. Pe parcela sudică se afla o casă veche menționată deja în sec al XVI-lea. După demolarea clădirilor 1897 arhitectul sibian Carl Heinrich Eder a construit Școala evanghelică primară de băieți // Evangelische Knabenelementarschule A.B., devenită gimnaziu în perioada interbelică. De-a lungul timpului imobilul de pe strada Alexandru Odobescu nr.2 a găzduit Școala de Arte, Liceul de Muzică, Liceul de Muzică și Arte Plastice.
Instantaneul cu Biserica Evanghelică și curtea Școlii evanghelice primare de băieți a fost realizată în jurul anului 1900 dinspre str. Rațelor // Entengasse, astăzi str. Moș Ion Roată. Fotografie din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
-
„Fleischergasse // Strada Măcelarilor // Mészáros utca”
Carte poștală tip LEVELEZÖ LAP editată 1918. Fotografia arată strada Mitropoliei / Măcelarilor // Fleischergasse // Mészáros utca (Hentes utca) în jurul anului 1915. Text față: „Nagyszeben Mészáros utca – Fleischergasse“ | Text verso: „Vasuti levelezölapárusitás, Budapest, V., Kádár-utcza 4“. Carte poștală din colecția personală.
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 10
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 10(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(46) Rote Turm // Turnu Roșu // Vöröstorony (Burg) (47) Radeln // Roadeș // Rádos (48) Bonnesdorf // Boian // Alsóbajom (49) Bulkesch // Bălcaciu // Bolkács (50) Deutsch-Kreuz // Criţ // Szászkeresztúr
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(46) Rote Turm // Turnu Roșu // Vöröstorony (Burg)
(47) Radeln // Roadeș // Rádos
(48) Bonnesdorf // Boian // Alsóbajom
(49) Bulkesch // Bălcaciu // Bolkács
(50) Deutsch-Kreuz // Criţ // Szászkeresztúr
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 9
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 9(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(41) Schässburg // Sighișoara // Segesvár (Burg) (42) Bodendorf // Bunești // Szászbuda (43) Marpod // Marpod // Márpod (44) Roseln // Ruja // Rozsonda (45) Trappold // Apold // Apold
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(41) Schässburg // Sighișoara // Segesvár (Burg)
(42) Bodendorf // Bunești // Szászbuda
(43) Marpod // Marpod // Márpod
(44) Roseln // Ruja // Rozsonda
(45) Trappold // Apold // Apold
-
„Großer Ring // Piața Mare // Nagy tér“ ~ anii 1898-1905
Piața Mare fotografiată în anii 1889-1904 ~ post 1898, deoarece lipsește reclama farmaciei La Vulturul Negru // Zum Schwarzen Adler pe clădirea de lângă turnul Bisericii Catolice / farmacia a fost mutată la parterul Palatului Brukenthal în anul 1898 ~ și ante 1905, deoarece în acel an a fost demolat ansamblul de clădiri de la vechea adresă Piața Mare nr. 3+4+5 / parcele pe care Banca de Credit Funciar // Hermannstädter Bodenkredit-Anstalt (Institutul Sibian de Credit Funciar) a construit în anii 1905-1906 clădirea care găzduiește în prezent sediul Primăriei Sibiu.
(Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)
-
„Gruss aus Hermannstadt ~ Großer Ring // Piața Mare // Nagy tér“ ~ ante 1898
Salutări din Sibiu ~ Piața Mare fotografiată în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Ante 1898, deoarece în anul 1898 a fost mutată farmacia La Vulturul Negru // Zum Schwarzen Adler din clădirea de lângă turnul Bisericii Catolice la parterul Palatului Brukenthal.
Clădirile aflate între Biserica Catolică, str. Samuel von Brukenthal, Piața Albert Huet și Piața Mică (în fotografie complexul de clădiri din fața Bisericii Evanghelice) au fost demolate în perioada 1898-1905.
(Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 8
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 8(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(36) Törzburg // Bran // Törcsvár (Burg) (37) Klosdorf // Cloaşterf // Miklóstelke (38) Scharosch // Șaroș pe Târnave // Szászsáros (39) Heltau // Cisnădie // Nagydisznód (40) Mediasch // Mediaș // Medgyes
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(36) Törzburg // Bran // Törcsvár (Burg)
(37) Klosdorf // Cloaşterf // Miklóstelke
(38) Scharosch // Șaroș pe Târnave // Szászsáros
(39) Heltau // Cisnădie // Nagydisznód
(40) Mediasch // Mediaș // Medgyes
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 7
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 7(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(31) Rosenau // Râșnov // Barcarozsnyó (Burg) (32) Neustadt (Kronstadt) // Cristian // Keresztényfalva (33) Almen // Alma Vii // Szászalmád (34) Birthälm // Biertan // Berethalom (35) Hundertbücheln // Movile // Százhalom
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(31) Rosenau // Râșnov // Barcarozsnyó (Burg)
(32) Neustadt (Kronstadt) // Cristian // Keresztényfalva
(33) Almen // Alma Vii // Szászalmád
(34) Birthälm // Biertan // Berethalom
(35) Hundertbücheln // Movile // Százhalom
-
„Baron Samuel Brukenthal ~ Gubernator von Siebenbürgen“
Gubernator Samuel von Brukenthal
Carte poștală realizată la tipografia Jos. Drotleff din Sibiu în anul 1921, cu prilejul aniversării a 200 de ani de la nașterea Guvernatorului Transilvaniei Samuel von Brukenthal (1721-1803).
„Samuel von Brukenthal (n. 26 iulie 1721, Nocrich – d. 9 aprilie 1803, Sibiu), a fost un jurist sas, guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă și fondator al muzeului din Sibiu care îi poartă numele.
Bunicul și tatăl său au fost judecători în Nocrich. Numele inițial al familiei a fost Brekner. Pentru loialitate, tatăl său, Michael Brekner, a fost înnobilat în 1724, primind numele cu particulă nobiliară von Brukenthal. Mama sa, Susanna, provenea din familia aristocrată a lui Conrad von Heydendorff.
După absolvirea gimnaziului, începând din 9 februarie 1741, Samuel von Brukenthal a fost circa doi ani funcționar la Cancelaria din Sibiu.
Apoi a studiat dreptul, filosofia, științele politice și administrative la universitățile din Halle și Jena, fără a obține însă un titlu academic. În acea epocă, diploma de absolvire nu era obligatorie. Era suficient un certificat de bună purtare pe durata studiilor. În timpul studenției a reușit să pătrundă în cercurile înalte de la Curtea din Berlin și a fost inițiat în francmasonerie în Loja Zu den Drei Adler din Viena, apoi a devenit membru al Lojei Masonice din Magdeburg.
A obținut la Viena funcția de cancelar provincial. Aici a început să-și creeze diverse colecții și o bibliotecă valoroasă. Încă din 1773 colecțiile sale au fost menționate într-un almanah ca numărându-se printre cele mai valoroase colecții particulare aflate la Viena în acel moment. O parte a colecțiilor și-a constituit-o prin achiziții din Viena, fie personal, fie prin intermediul pictorului Johann Martin Stock. Unele picturi provin din colecții mai vechi, precum cea a arhiducelui Leopold Wilhelm, altele sunt achiziționate de pe piața de artă sau direct de la artiștii epocii (Martin Meytens și Franz Neuhauser jun.). O altă parte a colecțiilor a provenit din Transilvania.
În vara anului 1745, Brukenthal s-a întors la Sibiu și a avut ocazia ca, în baza a doi ani de studii specializate, să fie admis la Cancelaria administrației locale.
Ca tânăr de „condiție bună” cu studii superioare, i s-au deschis multe uși și pe plan personal, astfel că la 26 octombrie 1745 s-a căsătorit cu Sofia Katharina, fiica primarului provincial Daniel Klokner von Kloknern, pierzând însă sprijinul familiei comitelui de Baußnern, care sperase că Brukenthal se va căsători cu fiica sa. Căsătoria a dat un impuls serios carierei lui Brukenthal, mulțumită zestrei de circa 30.000 de guldeni a soției și proprietăților ei imobiliare și funciare, ceea ce a contribuit la ascensiunea lui printre oamenii de vază ai Transilvaniei.
Între 1745 și 1753, Brukenthal a ocupat funcții nesemnificative în administrație.
Întâi a fost grefier secund, apoi grefier principal, iar din 1751 vicenotar al magistratului de Sibiu.
În 1753 i s-a oferit ocazia unică de a călători la Viena, unde a fost primit în audiență de împărăteasa Maria Tereza a Austriei.
Națiunea săsească aspira să aibă și ea un secretariat al administrației (aidoma celor două existente pentru maghiari și secui). La Viena, Brukenthal a primit sarcina să înființeze acest secretariat. Nu numai că a îndeplinit cu succes această sarcină, dar la 18 ianuarie 1754 a fost numit să conducă secretariatul pentru națiunea săsească. Celelalte două secretariate erau conduse de nobilii maghiari Josinkzi (?) și Monos.
În anul 1762 împărăteasa Maria Tereza a Austriei l-a înălțat în rangul de baron. În 1765 a fost numit șef al Cancelariei Curții, în anul 1772 șef al Cancelariei Provinciei, iar în anul 1777 a fost numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1787. A fost singurul sas transilvănean care a ajuns la o funcție atât de înaltă.
Veniturile sale au crescut substanțial. Dacă a început munca în administrație cu un venit anual de 150-300 guldeni, ca șef al Cancelariei Curții a primit 2.000 guldeni, ca șef al Cancelariei Provinciei 7.900 guldeni, ca Președinte al Cancelarie Curții Transilvaniei 9.900 guldeni, iar ca Guvernator 24.000 guldeni.
După moartea împărătesei Maria Tereza a Austriei, Samuel von Brukenthal a căzut în dizgrația împăratului Iosif al II-lea, și a fost obligat să se retragă din funcția de guvernator. Cu toate acestea, i s-a acordat o pensie anuală de 4.000 guldeni.
În 1779 a construit la Sibiu palatul, care astăzi îi poartă numele, în stilul barocului târziu, după model vienez. Spațiul fastuos al acestei reședințe, ce adăpostea seratele muzicale și literare patronate de Baronul Samuel von Brukenthal, galeriile de artă, cabinetul de stampe si biblioteca, a reprezentat un nucleu spiritual de excepție pentru Transilvania. Colecțiile de artă europeană ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului încă din 1790, cu trei ani înaintea inaugurării Muzeului Louvre, din Paris.
Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal a dispus deschiderea Palatului ca muzeu public, gestul său înscriindu-l astfel în rândul marilor iluminiști ai veacului. Palatul a devenit în 1817 muzeu public, cunoscut ca Muzeul Brukenthal, una dintre primele instituții de acest gen din Europa.
Pentru ca această colecție să nu fie dezmembrată după moartea sa, Samuel von Brukenthal a prevăzut în testament ca numai urmașii de parte bărbătească să poată moșteni colecția. În cazul stingerii descendenței pe linie bărbătească, colecțiile urmau să fie gestionate de o fundație și să intre în proprietatea Gimnaziului Evanghelic din Sibiu. În anul 1867, baronul Joseph von Brukenthal, unul din moștenitori, a lăsat prin testament ca și palatul (care era deja din 1817 un muzeu deschis publicului) să fie atribuit acestei fundații. În anul 1872 a murit ultimul moștenitor pe linie bărbătească, baronul Hermann von Brukenthal, și în felul acesta s-a stins familia Brukenthal. Gimnaziul a preluat fundația.“ (Wikipedia)
Arbore genealogic al familiei Brukenthal cu descendenții lui Michael Brekner von Brukenthal.
-
„Oberlieutt. Akos Baron Bruckenthal“
Ákos von Bruckenthal
Persoana din partea stângă, șezând, este baron Akos von Bruckenthal. Militarii din fotografie făceau parte din Divizia voluntară arădeană de husari cezaro-crăiești, escadronul II. Fotografia a fost realizată de F. Segl 1859 la Salzburg în Austria, în timp ce voluntarii se aflau în drum spre frontul de război din Italia.
Textul explicativ la fotografie:
„K.K. Arader Freiwill. Huzaren Division, II. Escadron
Sitzend: Oberlieutt. Akos Baron Bruckenthal,
I. Rittmeister Edmund Graf Wickenburg,
Oberlieutt. Peter von Vuja,
Stehend: Lt. Paul von Tóth,
II: Rittmeister Anton Stefezius.
Die Freiwilligen befanden sich auf dem Marsch zum italienischen Kriegsschauplatz. Photo F. Segl / Salzburg 1859.”Traducere:
„Divizia voluntară arădeană cezaro-crăiască de husari, escadronul II.
Șezănd: Prim locotenent – Akos Baron Bruckenthal,
Căpitan I – Edmund Graf Wickenburg,
Prim locotenent – Peter von Vuja,
În picioare: Locotenent – Paul von Tóth,
Căpitan II – Anton Stefezius.
Voluntarii se aflau în drum spre frontul de război din Italia. Foto F. Segl / Salzburg 1859.”Numele Brukenthal apare în unele documente scris cu „ck”. Samuel von Brukenthal și-a scris numele fără „ck”, (cu câteva excepții cunoscute, cum ar fi semnătura de pe testament.)
Arbore genealogic al familiei Brukenthal cu descendenții lui Michael Brekner von Brukenthal.
Michael Brekner von Brukenthal (1676-1736) a fost tatăl guvernatorului Samuel von Brukenthal (1721-1803) și stră-stră-bunicul lui Ákos von Bruckenthal (1837-1878). Informații despre Ákos von Bruckenthal se pot citi la link-ul accesat: LINK
(Fotografie din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.) -
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 6
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 6(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(26) Michelsberg // Cisnădioara // Kisdisznód (Burg) (27) Schweischer // Fişer // Sövényseg (28) Waldhütten // Valchid // Válthid (29) Klein-Schelk // Şeica Mică // Kisselyk (30) Grossau // Cristian // Kereszténysziget
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(26) Michelsberg // Cisnădioara // Kisdisznód (Burg)
(27) Schweischer // Fişer // Sövényseg
(28) Waldhütten // Valchid // Válthid
(29) Klein-Schelk // Şeica Mică // Kisselyk
(30) Grossau // Cristian // Kereszténysziget
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 5
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 5(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(21) Stolzenburg // Slimnic // Szelindek (Burg) (22) Agnetheln // Agnita // Szentágota (23) Meschen // Moșna // Szászmuzsna (24) Wurmloch // Valea Viilor // Nagybaromlak (25) Gross-Kopisch // Copşa Mare // Nagykapus
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(21) Stolzenburg // Slimnic // Szelindek (Burg)
(22) Agnetheln // Agnita // Szentágota
(23) Meschen // Moșna // Szászmuzsna
(24) Wurmloch // Valea Viilor // Nagybaromlak
(25) Gross-Kopisch // Copşa Mare // Nagykapus
-
„Verteidigungstürme~Harteneckgasse “ // „Turnuri de fortificații~strada Cetății“
Turnurile și zidul de fortificații de pe strada Harteneck – fotografie realizată 1942. Carte poștală tip FERRANIA circulată 1942 între Sibiu și Brașov. Text față/ sus: „Vechile Turnuri ale orașului Sibiu – Hermannstadt – Harteneck Gasse”.
-
„Armbrusterturm Harteneckgasse“ // „Turnuri Archebuzierilor strada Cetății“
În această fotografie se vede Turnul Archebuzierilor // Armbrusterturm de pe strada Cetății // Harteneckgasse. Turnul a fost construit în secolul al XIV-lea și făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului.
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 4
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 4(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(16) Keisd // Saschiz // Szászkézd (Burg) (17) Keisd // Saschiz // Szászkézd (Kirche) (18) Tartlau // Prejmer // Prázsmár (Inneres) (19) Baassen // Bazna // Bázna / Felsőbajom (20) Frauendorf // Axente Sever // Asszonyfalva (Kirche) + Neithausen // Netuș // Netus
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(16) Keisd // Saschiz // Szászkézd (Burg)
(17) Keisd // Saschiz // Szászkézd (Kirche)
(18) Tartlau // Prejmer // Prázsmár (Inneres)
(19) Baassen // Bazna // Bázna / Felsőbajom
(20) Frauendorf // Axente Sever // Asszonyfalva (Kirche) + Neithausen // Netuș // Netus
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 3
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 3(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(11) Marienburg // Feldioara // Földvár (12) Honigberg // Hărman // Szászhermány (13) Alzen // Alțâna // Alcina (14) Felmern // Felmer // Felmir (15) Bussd (Mediasch) // Buzd // Szászbuzd
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(11) Marienburg // Feldioara // Földvár (Burg)
(12) Honigberg // Hărman // Szászhermány
(13) Alzen // Alțâna // Alcina
(14) Felmern // Felmer // Felmir
(15) Bussd (Mediasch) // Buzd // Szászbuzd
-
„Die Pempflingergasse zu Beginn der 1930er Jahre” // „Strada Pempflingergasse la începutul anilor 1930”
Această fotografie a fost realizată pe strada Pempflingergasse în jurul anului 1933, scurt timp înainte de începerea lucrărilor de sistematizare a străzii care poartă din 1947 numele Alexandru Odobescu.
Vechea stradă Pempflingergasse se afla între strada Turnului // Saggasse și strada Konrad Haas // Poschengasse și era în întregime carosabilă. Tronsonul nord-estic al străzii se numeste astazi Pasajul Scarilor iar tronsonul sud-vestic al strazii Pempflingergasse este cunoscut sibienilor sub denumirea de strada Alexandru Odobescu.
Numerotarea parcelelor începea pe latura nord-vestică cu nr. 2 (actuala casă Pasajul Scărilor nr. 4) și se termina cu parcela nr. 26 pe care se află în zilele noastre Teatrul Gong! Clădirea strada Pempflingergasse nr.1 se afla lângă Scara Poschen – actuala adresă A. Odobescu nr.1!
Pe fațada nord-vestică a clădirii de pe parcela nr. 18 se aflau două basoreliefuri pictate reprezentând tema biblică – Proorocul Daniel în Groapa cu lei, de la care se trage numele complexului de clădiri Löwengrube // Groapa leilor sau Groapa cu lei situat între străzile Alexandru Odobescu și Moș Ion Roată numită ante 1947 strada Rațelor // Entengasse.În 1897, arhitectul sibian Carl Heinrich Eder a construit pe parcela nr. 14 o impozantă clădire pentru Şcoala evanghelică primară de băieţi // Evangelische Knabenelementarschule A.B., care găzduiește astăzi Liceul de Artă.
În partea stânga jos a fotografiei se văd resturi de zidărie rămase după demolarea clădirii de la nr. 12. Această fotografie documentează și perioada în care a fost construit micul corp de clădire aflat între Casa Capitulară din Sibiu și Colegiului National Samuel von Brukenthal.
Colaj realizat cu ajutorul fotografiilor din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
În planul orașului Sibiu din 1875, copiat de Johann Böbel în 1882, strada Pempflingergasse este marcată cu roșu.
Din cartea lui Arnold Pancratz, „Die Gassennamen Hermannstadts” // „Numele străzilor din Sibiu”, tipărită în 1935 la tipografia sibiană Krafft & Drotleff, aflăm că strada Pempflingergasse apare într-un registru de cadastru(*), din anul 1591 sub denumirea de „unterhalb der Schull” = „sub școală”:
„‚Unter der Schule‘ nannte man das enge Gäßchen, ebenso auch die heutige Pempflingergasse.” // „Ulița îngustă era numită ’sub școală‘, la fel ca și strada Pempflingergasse de astăzi.”
(*) Tb. 1591 „unterhalb der Schull, bei dem Spital”.În cartea de adrese editată 1873 sunt listați la pagina 19 proprietarii clădirilor de pe strada Pempflingergasse.
Denumirile folosite de-a lungul timpului pentru cele două drumuri de acces spre orașul de Sus preluate de pe siteul web patrimoniu.sibiu.ro:
Pasajul Scarilor
1743 Auf dem stupchen
1860 Pasajul este amenajat, se desfinţează rampa de urcare;
Alexandru Odobescu
1639 Unter der Schulen
1853 Unter dem Rathaus
1870 Unter dem Johannisreg
1972 Pempflingergasse
1934 Pempflinger
1947 Alexandru Odobescu -
„Die Pempflingergasse Ende des 19. Jahrhunderts” // „Strada Pempflingergasse la sfârșitul secolului al XIX-lea”
În această fotografie rară se vede strada Pempflinger fotografiată de Wilhelm Auerlich în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea de pe vechiul pasaj pietonal aflat între Turnul de Poartă și curtea Bisericii Evanghelice din Piața Huet. Fotograful sibian Wilhelm Auerlich ( 1853-1917 ) deținea în perioada anilor 1887-1916 un atelier fotografic pe strada Cisnădiei // Heltauergasse nr.53, actuala adresă N. Bălcescu nr.47. Nu este exclus ca unul dintre cei trei bărbați să fie însuși fotograful Auerlich, deoarece și el obișnuia să apară în unele instantanee stradale!
În partea dreaptă a fotografiei se vede casa de la nr.12, lângă care se afla clădirea de la nr.14 cu stema orașului Sibiu pe fronton. În 1897, casa de la nr. 14 a fost demolată și pe locul respectiv arhitectul sibian Carl Heinrich Eder a construit o impozantă clădire pentru Şcoala evanghelică primară de băieţi // Evangelische Knabenelementarschule A.B., care găzduiește astăzi Liceul de Artă.
Între clădirea școlii și casa de la nr.16 se afla un pasaj pietonal care lega strada Pempflinger de strada Entengasse // Rațelor ( astăzi str. Moș Ion Roată ). Dincolo de casa de la nr.16 se vede o clădirea cu acoperiș în două ape teșit.
Este clădirea de pe parcela nr.18 numită „Casa cu lei” deoarece pe fațada nord-vestică a clădirii se aflau două basoreliefuri pictate reprezentând tema biblică „Proorocul Daniel în Groapa cu lei”. Casa respectivă a dat numele complexului de clădiri „Löwengrube” // „Groapa leilor” sau „Groapa cu lei”, situat între străzile Alexandru Odobescu și Moș Ion Roată, numită ante 1947 strada Rațelor // Entengasse.~~~o~~~
Stânga: Pasajul pietonal desființat în anii 1930.
Dreapta: Strada Pempflinger fotografiată dinspre strada Spinarea Câinelui // Hundsrücken în jurul anului 1917.~~~o~~~
Poziția fotografului pe pasajul pietonal situat între Turnul de Poartă și curtea Bisericii Evanghelice din Piața Huet.
~~~o~~~
Vechea stradă Pempflinger se afla între strada Turnului // Saggasse și strada Konrad Haas // Poschengasse și era în întregime carosabilă. Tronsonul nord-estic al străzii se numeste astazi Pasajul Scarilor iar tronsonul sud-vestic al strazii Pempflingergasse este cunoscut sibienilor sub denumirea de strada Alexandru Odobescu.
Numerotarea parcelelor începea pe latura nord-estică cu nr.2 ( actuala casă Pasajul Scărilor nr.4 ) și se termina cu parcela nr.26 pe care se află în zilele noastre Teatrul Gong! Clădirea strada Pempflingergasse nr.1 se afla lângă Scara Poschen – actuala adresă, strada Alexandru Odobescu nr.1!
Strada Pempflinger marcată cu roșu în planul orașului Sibiu din 1875 completat de Johann Böbel în 1882/83.
~~~o~~~
În cartea de adrese editată 1873 sunt listați la pagina 19 proprietarii clădirilor de pe strada Pempflingergasse.
~~~o~~~
Din cartea lui Arnold Pancratz, „Die Gassennamen Hermannstadts” // „Numele străzilor din Sibiu”, tipărită în 1935 la tipografia sibiană Krafft & Drotleff, aflăm că strada Pempflinger apare într-un registru de cadastru(*), din anul 1591 sub denumirea de „unterhalb der Schull” = „sub școală”:
„‚Unter der Schule‘ nannte man das enge Gäßchen, ebenso auch die heutige Pempflingergasse.” // „Ulița îngustă era numită ’sub școală‘, la fel ca și strada Pempflingergasse de astăzi.”
(*) Tb. 1591 „unterhalb der Schull, bei dem Spital”. Ilustrații din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.Denumirile folosite de-a lungul timpului pentru cele două drumuri de acces spre orașul de Sus preluate de pe siteul web patrimoniu.sibiu.ro:
Pasajul Scarilor
1743 Auf dem stupchen
1860 Pasajul este amenajat, se desfinţează rampa de urcare;
Alexandru Odobescu
1639 Unter der Schulen
1853 Unter dem Rathaus
1870 Unter dem Johannisreg
1972 Pempflingergasse
1934 Pempflinger
1947 Alexandru Odobescu -
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 2
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducerea liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 1(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(6) Denndorf // Daia // Szászdálya (7) Hamruden // Homorod // Homoród (8) Kelling // Câlnic // Kelnek (Burg) (9) Galt // Ungra // Szászugra (10) Schönberg // Dealu Frumos // Lesses
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(6) Denndorf // Daia // Szászdálya
(7) Hamruden // Homorod // Homoród
(8) Kelling // Câlnic // Kelnek (Burg)
(9) Galt // Ungra // Szászugra
(10) Schönberg // Dealu Frumos // Lesses
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Lieferung // setul 1
Albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal a fost editat de Emil Sigerus 1900 și tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ / proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Prefața ediției a doua și a treia se încheie cu urmatoarea frază în limba germană adresată urmașilor:
„Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
„Ceea ce a creat civismul părinților, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.” (traducere liberă a textului original)
Acest exemplar, tipărit 1901, se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).Lieferung // setul 1(*) prezintă 5 instantanee din următoarele localități:
(1) Reps // Rupea // Kőhalom (2) Katzendorf // Cața // Kaca (3) Draas // Drăușeni // Homoróddaróc (4) Deutsch-Weisskirch // Viscri // Szászfehéregyháza (5) Tartlau // Prejmer // Prázsmár
(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone)Pentru a mări fotografiile dați de două ori click pe poză și activați funcția zoom!
(1) Reps // Rupea // Kőhalom (Burg)
(2) Katzendorf // Cața // Kaca
(3) Draas // Drăușeni // Homoróddaróc
(4) Deutsch-Weisskirch // Viscri // Szászfehéregyháza
(5) Tartlau // Prejmer // Prázsmár
-
„Restauration Josef UNGER // Restaurantul Josef UNGER“
Un restaurant cu grădină, din buricul burgului (astăzi dispărut din memoria Sibiului/ sibienilor). Restaurantul se afla pe str. Avram Iancu // Reispergasse la nr. 9 – Casa Weidner. Restaurațiunea a funcționat sub denumirea Restauration Josef UNGER // Restaurantul Josef UNGER între 1908-1932. Fotografii din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.
Grădina restauranului JOSEF UNGER din curtea clădirii str. Aveam Iancu 9
-
„Piața Mică // Kleiner Ring // Kis Piac” ~ anii 1860 / Theodor Glatz
Stânga: ilustrația originală <> o <> Dreapta: variantă alb-negru
Instantaneu inedit cu valoare documentară realizat de renumitul fotograf sibian Theodor Glatz(*) într-o zi de târg în Piața Mică din Sibiu, probabil în prima jumătate a deceniului 1860.
Această reproducere fotografică ne-a fost pusă la dispoziție de dl Konrad Klein, filolog, fotograf și specialist în istoria fotografiei din Transilvania! Dl Klein este de părere că fotografia a fost realizată de Theodor Glatz în prima jumătate a deceniului 1860, ceea ce înseamnă că datarea dl Dr. J. Bielz pe verso ( „1875” ) nu este corectă.
O fotografie originală, realizată pe hârtie cu albumină după un clișeu pe sticlă, 23 x 18,6 cm, se află în Colecția de grafică documentară a Muzeului Brukenthal // Sammlung für Dokumentargraphik, Brukenthalmuseum din Sibiu, număr de inventar GD 33095.(*) Theodor (Tivadar) Glatz s-a născut la Viena pe data de 10 decembrie 1818 și a decedat la Sibiu la 3 aprilie 1871. Theodor a fost fiul lui Jakob Glatz (1776-1831), scriitor, pedagog și teolog renumit, de etnie germană din regiunea Țips (Zips) Slovacia. Fratele lui Theodor, Eduard Glatz (1812-1889) a fost un cunoscut publicist la Budapesta, iar sora lui Theodor, Mathilde (von Asbóth) a fost pictoriță. În 1871, fiica Mathildei, Kamilla (Camilla) a moșteni împreună cu sora ei atelierul unchiului Theodor Glatz. Din 1875 până în 1897 atelierul a fost în posesia Kamillei Asbóth. În 1897, atelierul fotografic a fost cumpărat de Emil Fischer.
În 1853, Theodor Glatz a deschis împreună cu Anton Fiala (1812-1863?) primul atelier fotografic permanent în Sibiu. În calendarul lui Benigni „Benigni´s Volkskalender“ din 1853 Theodor Glatz apare ca „pictor academic și profesor de desen“ la adresa: Kleiner Platz – Piața Mică nr. 426 / nr. 24, astăzi nr.23.În clădirea a doua din partea stângă a fotografiei, azi Piața Mică nr.23, se afa locuința fotografului Theodor Glatz. Pe fațada clădirii de la nr. 25 se vede reclama librăriei / tipografiei lui Samuel Filtsch, „Buch-Handlung u. Druckerei von S. Filtsch”.
~~~o~~~
Despre istoria clădiri, Piața Mică nr.25, se pot citi următoarele informații interesante pe situl patrimoniu.sibiu.ro:
„În 1826 Samuel Filtsch îşi deschide aici o tipografie, o editură şi o librărie. Din 1868, afacerea a fost preluată de ginerele său, Wilhelm Johann Krafft care era căsătorit cu Karoline, fata lui Filtsch. Krafft mută tipografia în Avram Iancu nr. 10. Editura şi librăria va fi preluată de celălalt ginere al lui Filtsch, Julius Spreer. Până în 1879 editura şi librăria va purta firma “succesorul lui S Filtsch”, ea funcţionând până spre sfârşitul sec. XIX. În această clădire a fost tipărită în 1828 Gramatica Românească a lui Ion Heliade-Rădulescu; / Aici a fost publicat ziarul Siebenbürgische Blätter între anii 1867-1872; / Redacţia ziarului Schul-und Kirchenbote (Curierul şcolar şi bisericesc);”~~~o~~~
Următoarea reclamă bilingvă la librăria și editura S. FILTSCH a fost publicată în Cartea de adrese Sibiu, din 1878:
„S. FILTSCH’sche BUCHHANDLUNG
(Julius Spreer)
Hermannstadt, kleiner Ring Nr. 26.Reichhaltiges Bücherlager aus allen Wissenschaften. Schulbücher für alle vaterländischen Lehranstalten. Specialität: Lehrmittel für Volksschulen. Pränumerationen auf alle in- und ausländischen Zeitschriften und Lieferungswerke. Drucksorten für Gemeindeämter. Schreib-, Zeichnen und Mal-Requisiten,
Alle von wem und wo immer angezeigten Bücher, Musikalien oder Kunstartikel sind zu gleichen Preisen auch von uns zu beziehen Bei größern Lieferungen an Vereine, Bibliotheken und Lehranstalten sind wir gerne bereit einen entsprechenden Rabatt zu gewähren und bitten sich diesbezüglich mit uns in Verbindung setzen zu wollen.
= Kataloge werden auf Wunsch gratis und franko zugesandt. Auskünfte bereitwilligst ertheilt.”
~~~o~~~
„Libraria S. Filtsch proprietariu JULIUS SPREER
in SIBIIU, Piati’a mica Nr. 26,Depositu de càrti in limb’a romana si germana; càrti de scóla pentru tóte institutele de invetiamentu din patrie,
Espositie permanenta de instrumente de invetiamentu pentru tóte scólele populari,
Tiparituri pentru oficiele comunali si totu fehulu de recuisite de scrisu si de desemnu.
Deposilu de musicali alese.
Cataloge se impartiescu pre langa tramiterea de 15 cr. in marce postali franco.Epistole sunt a se adressa numai la
JULIUS SPREER in SIBIIU.” -
„Ex libris Ludwig Dengel“ ~ 1937
În albumul Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle // Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal editat de Emil Sigerus 1900, tipărit la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ și publicat 1901, se află un Ex-libris desenat de cunoscutul artist Ludwig Hesshaimer (1872-1956).
Vinieta aplicată pe coperta albumului este datată 1937 și inscripționată cu numele bibliofilului/ filatelistului sibian Ludwig Dengen și cuvintele Siebenbürgen Land des Segens // Transilvania, țara binecuvântării – titlul imnului sașilor din Transilvania (un cântec deosebit, care nu ridică în slăvi un popor, ci frumuseţea unui ţinut).
Albumul publicat 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate după fotografii prin procedeul tiparului plan Phototypie. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal. Acest exemplar se află în colecția Helmut Wolff (anterior Langstein).
-
„Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle“ // „Cetăti și Biserici fortificate săsești din Ardeal“ ~ Emil Sigerus 1900
Albumul, „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” // „Siebenbürgisch-Sächsische Burgen und Kirchenkastelle”, a fost editat în 1900 de Emil Sigerus și tipărit în 1901 la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt”, proprietar Peter Drotleff.
Albumul publicat în 1901 conține 50 de foi cu ilustrații realizate prin procedeul tiparului plan Phototypie după fotografii deosebit de rare făcute la sfârșitul sec al XIX-lea. Foile cu dimensiunile de 33×24 cm redau 50 instantanee din 48 localități săsești din Ardeal.
Acest exemplar, tipărit în 1901, se află în colecția privată Helmut Wolff.
~~~o~~~
Setul 1-5 din albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” ( 25 de ilustrații fără texte )
~~~o~~~
Setul 6-10 din albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” ( 25 de ilustrații fără texte )
~~~o~~~
Prefața ediției a două și a treia se încheie cu următoarele cuvinte în limbă germană:
„Durch Verzicht auf jedweden Nutzen meinerseits konnte der Preis des Werkes so niedrig gehalten werden, dass es auch unsere Bauern sich werden anschaffen können, und ich hege die Hoffnung, dass sie bei dem Anblick der Zeugen sächsischer Vollskraft früherer Jahrhunderte sich geloben werden, dass dieselbe Treue, die einst die mächtigen Steine zu den Kirchenburgen auftürmten, dem Verfall derselben wehren wird. Was der Gemeinsinn der Väter geschaffen, darf die Selbstsucht der Enkel nicht zerstören. ~ Hermannstadt, im Februar 1901 – Emil Sigerus, Kustos des siebenbürgischen Karpathenmuseums.”
Traducerea liberă a textului original:
„Prin renunțarea la orice avantaj din partea mea, prețul albumului a fost redus atât de mult încât și țăranii noștri vor putea să-l cumpere și am speranța că, la vederea realizărilor/ mărturiilor populației săsești din secolele anterioare, vor promite că aceeași loialitate cu care cândva s-au ridicat piatră cu piatră bisericile fortificate, îi va împiedică să permită dărăpănarea acestora. Ceea ce a creat civismul părintilor, nu are voie să fie distrus de egoismul nepoților. ~ Sibiu, februarie 1901 – Emil Sigerus, Custodele Muzeul Carpatin Ardelenesc.”
~~~o~~~
Lista cu ilustrațiile din album:
Lieferung // setul 1:(*) ~ LINK
(1) Reps // Rupea // Kőhalom (Burg)
(2) Katzendorf // Cața // Kaca
(3) Draas // Drăușeni // Homoróddaróc
(4) Deutsch-Weisskirch // Viscri // Szászfehéregyháza
(5) Tartlau // Prejmer // PrázsmárLieferung // setul 2: ~ LINK
(6) Denndorf // Daia // Szászdálya
(7) Hamruden // Homorod // Homoród
(8) Kelling // Câlnic // Kelnek (Burg)
(9) Galt // Ungra // Szászugra
(10) Schönberg // Dealu Frumos // LessesLieferung // setul 3: ~ LINK
(11) Marienburg // Feldioara // Földvár (Burg)
(12) Honigberg // Hărman // Szászhermány
(13) Alzen // Alțâna // Alcina
(14) Felmern // Felmer // Felmir
(15) Bussd (Mediasch) // Buzd // SzászbuzdLieferung // setul 4: ~ LINK
(16) Keisd // Saschiz // Szászkézd (Burg)
(17) Keisd // Saschiz // Szászkézd (Kirche)
(18) Tartlau // Prejmer // Prázsmár (Inneres)
(19) Baassen // Bazna // Bázna / Felsőbajom
(20) Frauendorf // Axente Sever // Asszonyfalva + Neithausen // Netuș // NetusLieferung // setul 5: ~ LINK
(21) Stolzenburg // Slimnic // Szelindek (Burg)
(22) Agnetheln // Agnita // Szentágota
(23) Meschen // Moșna // Szászmuzsna
(24) Wurmloch // Valea Viilor // Nagybaromlak
(25) Gross-Kopisch // Copşa Mare // NagykapusLieferung // setul 6: ~ LINK
(26) Michelsberg // Cisnădioara // Kisdisznód (Burg)
(27) Schweischer // Fişer // Sövényseg
(28) Waldhütten // Valchid // Válthid
(29) Klein-Schelk // Şeica Mică // Kisselyk
(30) Grossau // Cristian // KeresztényszigetLieferung // setul 7: ~ LINK
(31) Rosenau // Râșnov // Barcarozsnyó (Burg)
(32) Neustadt (Kronstadt) // Cristian // Keresztényfalva
(33) Almen // Alma Vii // Szászalmád
(34) Birthälm // Biertan // Berethalom
(35) Hundertbücheln // Movile // SzázhalomLieferung // setul 8: ~ LINK
(36) Törzburg // Bran // Törcsvár (Burg)
(37) Klosdorf // Cloaşterf // Miklóstelke
(38) Scharosch // Șaroș pe Târnave // Szászsáros
(39) Heltau // Cisnădie // Nagydisznód
(40) Mediasch // Mediaș // MedgyesLieferung // setul 9: ~ LINK
(41) Schässburg // Sighișoara // Segesvár (Burg)
(42) Bodendorf // Bodendorf // Szászbuda
(43) Marpod // Marpod // Márpod
(44) Roseln // Ruja // Rozsonda
(45) Trappold // Apold // ApoldLieferung // setul 10: ~ LINK
(46) Rote Turm // Turnu Roșu // Vöröstorony (Burg)
(47) Radeln // Roadeș // Rádos
(48) Bonnesdorf // Boian // Alsóbajom
(49) Bulkesch // Bălcaciu // Bolkács
(50) Deutsch-Kreuz // Criţ // Szászkeresztúr(*) Albumul „Cetăți și Biserici fortificate săsești din Ardeal” conține 10 seturi à câte 5 foi/ ilustrații livrate într-o învelitoare de protecție și putea fi achiziționat complet, cu 50 de foi/ ilustrații, sau prin cumpărarea succesivă a celor 10 seturi livrabile (livrare=Lieferung). Un set costa 60 de Heller (1 Heller = a suta parte a unei Coroane/ Krone).
-
„Hermannstadt in Siebenbürgen“
Și acest plan, la fel ca și cel datat ca. 1711-1732, a fost realizat după harta lui Giovanni Giacomo Rossi desenată 1687: Cibinium alias Hermons. o Hermestat Capitale Della Transilvania.resa all-Esercito Imperiale l-anno.1687.
Orașul medieval este înconjurat de zidul incintei a patra, cu fortificațiile aferente, bastioane, rondele, turnuri și porți. Se disting lacurile și valurile de pământ amenajate extra muros. Interesant este că pe lângă lacurile artificiale, amenajate în valea Pârâului Seviș // Schewis numit și pârâul cu apă potabilă // Trinkbach sau pârâul Țiganilor // Zigeunerbach, apare și Canalul superior Sevis! Acest canal izvora din pârâul Seviș în zona lacului Dumbrava, curgea paralel cu Valea Aurie, numită și Valea Seviș (unde punea în funcțiune Moara Schreyer construită 1770) și paralel cu valea Arinilor și str. Seviș, astăzi Bd. Victoriei, spre Poarta Cisnădiei, unde se ramifica în trei brațe. Unul curgea spre bastionul Soldiș și canalul Morilor, unul traversa spațiul Zwinger spre rondela Soldiș și spre str, Dârstelor și unul intra în oraș, unde se ramifica și curgea prin străzile Sibiului. Pe partea dreaptă, paralel cu râul Cibin, apare Canalul Morilor // Mühlkanal și ramificația acestuia, care traversa orașul de Jos. (Acest plan a fost postat pe grupul de Facebook Alt-Hermannstadt)
Legendă:
A. Holmer Thor // Poarta Cisnădiei | B. Leichen Thor // Poarta Leșurilor | C. Elisabeth Thor // Poarta Elisabeta | D. Hertzen Thor // Poarta Burger/ Ocnei | E. Säg Thor // Poarta Sag/ Turnului | F. Mühle // Moară -
„Plan von Hermannstadt” // „Planul orașului Sibiu” ~ ca. 1711-1732
În harta intitulată Plan von Hermannstadt // Planul orașului Sibiu se disting și trei mori amplasate de-a lungul canalului Morilor „Mühlkanal“. Autorul hărții s-a inspirat din harta orașului Sibiu „Cibinium alias Hermons. o Hermestat Capitale Della Transilvania.resa all-Esercito Imperiale l-anno.1687“ realizată de Giovanni Giacomo Rossi. (sursă ilustrație: arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)
Legendă:
1. Heltner Thor // Poarta Cisnădiei | 2. Leichen Thor // Poarta Leșurilor | 3. Elisabethen Thor // Poarta Elisabeta | 4. Borger Thor // Poarta Burger / Ocnei | 5. Säg Thor // Poarta Sag / Turnului | 6. Mühlen // Mori -
„Cibinium alias Hermons. o Hermestat Capitale Della Transilvania.resa all-Esercito Imperiale l-anno.1687“ ~ Giovanni Giacomo Rossi
Planul „Cibinium alias Hermons. o Hermestat Capitale Della Transilvania.resa all-Esercito Imperiale l-anno.1687“ arată orașul Sibiu, capitala Transilvaniei și reședința Principeleui, în anul 1687. În partea dreaptă-sus se văd clădirile maierenilor (B. Borghii delă cita), dincolo de râul Cibin (C. Tebin). În partea superioară sunt marcate grădinile Principelui (D. Giordino del Prencipe) din față Porții Cisnădiei (E. Porta Heltense). În partea sudică a centurii de fortificații se vede Poarta Elisabeta (F. Porta di S. Elisabetta) și mlaștinile / lacurile amenajate extra muros (G. Paludi). În partea stângă se văd șanțurile / gropile fără apă, săpate extra muros între bastionul Cisnădiei și bastionul Haller (H. fosse senz acqua). Dintre morile existente la acea vreme în perimetrul orașului medieval apar două: Moara orășenească Heidenmühle (~1543) de pe str. Morilor colț cu Alba Iulia și moara Hirschmühle // Moara Cerbului, din fața Portiței Leșurilor / str. Lucian Blaga (I. Molini). În partea dreaptă-jos a centurii apare Poarta Ocnei, în germană Burger Tor, tradus greșit Poarta Cetățenilor? (K. Porta di Cittadini). În colțul de sus din partea stângă a desenului se află Măria sa Ducele Carol al V-lea de Lorena în fruntea armatei imperiale (L. Il Serenissimo duce di Lorena che con lésercito Imperiale símpadro nisce della Citta) primind cheia orașului, oferită de cetățenii cetății (M. Transilvani che portano le chia ui della Citta a sua Altezza). Autorul hârții este Giovanni Giacomo Rossi. (sursă ilustrație: arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)
Legendă:
A. Hermestat Citta metropoli della Transilvania doue risio de il Prencipe
B. Borghi della Citta
C. Fiume Tebin
D. Giordino del Prencipe
E. Porta Heltense
F. Porta di S. Elisabetta
G. Paludi
H. Fosse senz acqua
I. Molini
K. Porta di Cittadini
L. Il Serenissimo duce di Lorena che con lésercito Imperiale símpadro nisce della Citta
M. Transilvani che portano le chia ui della Citta a sua Altezza -
„Prospekt Fürstentum Siebenbürgen“ // „Harta Principatului Transilvaniei” ~ 1735
Textul legendei din harta Principatului Transilvaniei realizată în anul 1735.
Textul original: Prospect der in Fürstenthumb Siebenbürgen ligenden Haupt-Stadt, undt Haupt-Festung, auch anderen Städten undt Schlössern, sambt denen in die Kayz undt Türck: Wallachey, wie auch in die Moldau gehende Reith undt Fahr-Pässen: bey verfertigung der Geographischen LandtCharten dieses Fürstenthumbs aufgenommen undt zusammengetragen im Jahr 1735.
Traducerea în limba română: Harta Principatului Transilvaniei cu capitala/ cetatea principală și alte orașe și castele, dar și cu drumuri ecvestre și pasaje montane de trecere spre Valachia și Moldova: consemnate și adunate cu ocazia întocmirii hârții geografice a acestui principat în anul 1735.
-
„Gesellige Herrenrunde im Jungen Wald bei Hermannstadt” // „Petrecere la o halbă de bere în Pădurea Dumbrava Sibiului” ~ Wilhelm Mann
Fotografia originală
Fotografia „Petrecere la o halbă de bere în Pădurea Dumbrava Sibiului” // „Gesellige Herrenrunde im Jungen Wald” din ciclul „Sibiu și împrejurime” // „Hermannstadt und Umgebung” a fost realizată în atelierul fotografic Wilhelm Mann din Sibiu.
Fotograful Wilhelm Mann s-a născut la Alba Iulia în 1867 și a decedat la Salzburg/ Austria în 1927. Între 1896-1900 a deținut un atelier fotografic la Sibiu în Piața Mare nr.19. Atelierul a fost preluat de Julius von Molnar în 1900.
Fotografia, 103×147 mm, este lipită pe un suport de carton, 118×166 mm, cu margini aurii. Cartonul este etichetat pe față cu textul: „Wilh. Mann, HERMANNSTADT” și pe verso cu reclama atelierului fotografic și notația „Hermannstadt und Umgebung, J. Wald 1889”.
Fotografia este datată, „1886”, ceea ce însemna că Wilhelm Mann a folosit un clișeu mai vechi ori că datarea este greșită, deoarece în anul 1886 Wilhelm Mann avea 19 ani, iar atelierul fotografic „Wilhelm Mann” a fost înființat abia 1896. Fotografia originală se află în colecția privată Wolff.
Variante editate alb-negru
