Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Bürgerliche Schießstätte ‚Gut Blei‘ in Hermannstadt” // „Poligonul cetățenesc de tragere ‚Gut Blei‘ din Sibiu”

    Carte poștală ilustrată în care apare Casa Țintașilor și poligonul cetățenesc de tragere „Gut Blei” // Schützenhaus und Bürgerliche Schießstätte „Gut Blei” construită de Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită // Bürgerlicher Schützenverein în 1905 la capătul străzii Nocrichului // Leschkircher Strasse, astăzi str. Muncel / Ștefan cel Mare. Pe partea dreaptă, în fundal, apare dâmbul de pământ din spatele poligonului de tragere. Ilustrație din arhiva grupului Alt-Hermannstadt.

    Poligoane de tragere (repere cronologice)

    În anii 1780 tipograful sibian Martin Hochmeister înființează împreună cu J. B. Günther Societatea Țintașilor // Schützengesellschaft.
    1786 – Societatea Țintașilor închiriază spațiul între zidul incintei a III-a și zidul exterior, de la cazarmă (bastionul de la Poarta Cisnădiei) până la teatru (Turnul Dulgherilor) str. Cetății și amenajează un poligon de tragere în Zwinger.
    1787 – O treime din poligon (spațiul între teatru // Komödienhaus și Turnul Olarilor) intră în posesia teatrului. (*)
    1798 – Societatea Țintașilor construieste în incinta poligonul (aflat între Turnul Olarilor și cazarmă) Casa Țintașilor (Schießhaus).
    1814-1822 – Poligonul de tragere este în folosința Corpului Cetățenesc al Țintașilor // Bürgerliche Schützenkorps.
    1822 – Se desființează Societatea Țintașilor iar membrii Corpul Cetățenesc al Țintașilor se reorganizează și înființează Asociația Trăgătorilor // Schützenverein. Asociația Trăgătorilor continuă să foloseasca poligonul din Zwinger… până în anul 1832.
    1832 – Orașul anulează contractul de închiriere cu Asociația Trăgătorilor și închide poligonul (1832~1837?). (**)
    1837 – Dupa desființarea poligonului de pe str. Cetății, membrii Asociației Trăgătorilor înființează Societatea Arbaletiștilor // Bolzenschützengesellschaft.
    1844 – Cu ocazia sărbătoririi Zilelor Asociației // Vereinstage, organizate la 30 mai în Sibiu, 40 de membrii arbaletiști înființează Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită // Bürgerlicher Scharfschützenverein. Noua asociație cumpără grădina lui Meinth de pe Școala de Înot unde amenajează un poligon de tragere. (***)
    1869 – Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită sărbătorește 25 de ani de la înființare, organizând în zona Haller Wiese o mare festivitate, cu 500 de invitați, hală festivă și poligon de tragere.
    1894 – Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită sărbătorește 50 de ani de la înființare.
    1905 – Se deschide poligonul cetățenesc de tragere „Gut Blei“ amenajat de Asociația Cetățenească a Trăgătorilor de Elită din Sibiu pe str. Muncel / Ștefan cel Mare (Leschkircher Strasse)
    1922 – Se inchide poligonul cetățenesc de tragere de pe str. Muncel / Ștefan cel Mare (Leschkircher Strasse).

    1923 – Scara Bedeus este dată în folosință.
    1928 – În cursul amenajării Parcului Cetății au fost demolate clădirile și cele două curtine/ziduri din spațiul Zwinger. ~ Sursă informație: Emil Sigerus „Despre vechiul Sibiu“ // „Vom alten Hermannstadt“ vol. 1-3

    (*) Grădina lui Hochmeister, aflată între Turnul Olarilor și teatru, ajunge la sfârăitul sec. al XIX-lea în proprietatea Wilhelminei (Minna) Benkner născ. Hochmeister (1828-1901). După moartea Wilhelminei în 1901 grădina și „Casa din Zwinger“ au fost luate în arendă de Emil Sigerus (1854-1947).
    (**) După desființarea poligonului de tragere 1832 spațiul Zwinger a fost luat în chirie de preotul evanghelic J. J. Roth, care a cultivat în grădină pomi fructiferi și viță de vie.
    (***) Se pare că membrii Societății Arbaletiștilor au folosit grădina lui Meinth de pe Școala de Înot, ca poligon de tragere, deja din anul 1837, chiar dacă terenul a fost cumpărat de Asociațieia Cetățenească a Trăgătorilor de Elită abia în anul 1844.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Theodor Glatz

    „Geburtshaus von Avram Iancu“ // „Casa în care s-a născut Avram Iancu“ ~ 1865

    Casa memorială Avram Iancu din Vidra de Sus (în maghiară Felsővidra). În aceasta casă s-a născut 1824 revoluționarul român pașoptist Avram Iancu. Fotografie realizată 1865 de renunitul fotograf sibian Theodor Glatz. (sursă: Konrad Klein)

    „Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth…
    Astăzi, Avram Iancu este considerat cel mai mare erou național al românilor din Transilvania, iar memoria lui cinstită în mod deosebit de români și îndeosebi de moți, între care trăiesc și azi urmașii foștilor lăncieri ai lui Iancu, de la 1848.
    În dimineața zilei de 10 septembrie 1872, Avram Iancu a fost găsit mort, cu privirea încremenită spre cer, pe prispa brutăriei (azi muzeu) lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș. A fost îngropat cu funeralii naționale la 13 septembrie în Panteonul Moților de la Țebea, jud. Hunedoara, lângă „Gorunul lui Horea“. La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din Brad și Balint (unit) din Roșia Montană. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți timp de trei zile și trei nopți. Comitetul de înmormântare l-a declarat „erou al națiunii“.
    (sursă text și ilustrație: wikipedia)

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Altes Rathaus und Torturm“ // „Primăria veche și Turnul de Poartă” ~ anii 1960

    Primăria veche / Casa Altemberger-Pempflinger și Turnul de Poartă. Carte poștală circulată septembrie 1970. Fotografia a fost realizată aproximativ 1960.
    În anii 1960 trecerea boltită pe sub Turnul de Poartă era obturată. Pe o parte, spre str. Mitropoliei, tunelul era zidit iar pe partea cealaltă închis cu scânduri. O perioadă scurtă de timp circulația rutiere pe str. Odobescu era posibilă în ambele sensuri… cei care urcau spre Orașul de Sus treceau prin tunelul boltit!
    (Fotografie dintr-un set de reproduceri fotografice primite 1984 de la Josef Fischer. Aceste fotografii sunt stampilate pe verso „JOSEF FISCHER SIBIU-HERMANNSTADT“)

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Fischer| Fotoalbum // Album foto

    „Altes Rathaus und Torturm“ // „Primăria veche și Turnul de Poartă”

    Casa Altemberger-Pempflinger a fost construită în a două jumătatea a secolului al XV-lea de primarul orașului Sibiu Thomas Altemberger. Lângă casă (lipit de clădire) se află Turnul de Poartă, turn construit între 1330-1366, care făcea parte din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Casa Altemberger-Pempflinger găzduieste astăzi Muzeul de Istorie.
    În clădirea Altemberger-Pempflinger se afla în perioada celui de-al Doilea Război Mondial un adăpost (vezi inscripția de pe peretele clădirii din curte). Autorul fotografiei: Emil Fischer.
    (Fotografie dintr-un set de reproduceri fotografice primite 1984 de la Josef Fischer.)

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Rathaus, Hof und Westseite“ // „Primaria, curtea și fațada vestică“

    Primăria veche / Casa Altemberger-Pempflinger ~ Ilustrație din ghidul turistic dedicat orașului Sibiu și împrejurimii // Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung. Ghidul a fost editat de „Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor“ / Secțiunea Sibiu // „Siebenbürgischer Karpatenverein“ S.K.V. / Sektion Hermannstadt“ și tipărit la tipografia sibiana W. Krafft 1896.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Kurhaus Hohen Rinne“ // „Casa de Cură Păltiniș“ ~ 1896

    Ilustrație și informații interesante despre Casa de Cură din Păltiniș // Kurhaus Hohe Rinne din ghidul turistic dedicat orașului Sibiu și împrejurimii // Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung. Ghidul a fost editat de „Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor“ / Secțiunea Sibiu // „Siebenbürgischer Karpatenverein“ S.K.V. / Sektion Hermannstadt“ și tipărit la tipografia sibiana W. Krafft 1896.

     

     

     

     

     

     

     

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Hohe Rinne – Kasino“ // „Păltiniș – Cazinoul“ ~ 1959

    Fotografie realizată în fața terasei Sanatoriului Militar din Păltiniș. Pe balustrada terasei era montată o pancartă cu lozinca „BINE AȚI VENIT LA ODIHNĂ“. In Memoriam Lorenz Thal.
    Fotografie din arhiva familială.

    „A treia clădire a Sanatoriului Militar din Păltiniș – ”Cazinoul”, construită în 1939-43 la inițiativa generalului de divizie Ioan Ilcuș (originar din Rășinari) – comandant al Corpului VII Armată din Sibiu în 1938-1939. După asasinarea lui Armand Călinescu, la începutul lui septembrie 1939, Ilcuș a fost numit ministru al Apărării Naționale în guvernul de criză, clădirea fiind continuată sub ordinele generalului Gh. Leventi (cel care avea să fie învinovățit de generalul Antonescu pentru pierderile umane enorme din luptele de la Țiganca, la forțarea Prutului, în 1941). În bună parte clădirea ”Cazinoului Militar” și-a păstrat arhitectura până acum, cu excepția acoperirii acum câțiva ani a terasei (carte postala ilustrata din colectia personala).“
    autorul textului: Mircea Dragoteanu (sursă text și ilustrație: grupul Alt-Harmannstadt)

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Alte Fotografien // Fotografii vechi

    „Sächsisches Ehepaar aus Bulkesch” // „Pereche din Bălcaciu” ~ Wilhelm Auerlich

    Fotografia originală

    Această frumoasă fotografie arată o pereche săsească în port popular din localitatea Bălcaciu // Bulkesch // Bolkács. Fotografia a fost realizată de fotograful Wilhelm Auerlich, ( Brașov, 1853 – Sibiu, 1917 ), care deținea în perioada anilor 1887-1916 un atelier fotografic în Sibiu, la adresa Nicolae Bălcescu nr.53. Din 1884 până îm 1887, atelierul funcționase sub numele fotografei Julie Herter, ( Cârța, Harghita, 1838 – Sibiu, 1922 ). După ce Wilhelm Auerlich s-a căsătorit cu Julie Herter în 1887, atelierul fotografic a firmat sub numele Wilhelm Auerlich.

    Fotografia originală, 104×147 mm, este lipită pe un suport de carton, 115×172 mm și etichetată pe verso cu textul „Atelier Wilhelm Auerlich – Hermannstadt – Heltauergasse 53”. Fotografia se află în colecția privată Wolff.

    Stânga: variantă editată policrom <> o <> Dreapta: variantă editată alb-negru

    Următoarele informații despre „Atelierul Wilhelm Auerlich” se pot citi în cartea „Fotografia unei epoci 1854-1948 / Ateliere fotografice sibiene”. p. 32:
    A învățat meseria de fotograf la Viena. În anii ’70 ai secolului al XIX-lea lucrează la București, cu Carl Pop de Szatmari. Între 1880-1884, Auerlich conduce atelierul Juliei Herter din București, după care o urmează în 1884 la Sibiu, unde conduce atelierul acesteia din Heltauergasse/ Bălcescu 53. După căsătoria cu Julie, din 1887, atelierul funcționează sub numele lui Wilhelm Auerlich. Din 1899 până în 1905, fotograful locuiește la Viena, unde deschide o filială.”

    ~~~o~~~

    Fotografia este etichetată pe verso cu textul „Atelier Wilhelm Auerlich – Hermannstadt – Heltauergasse 53”.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Glatz| Volkstrachten // Porturi populare,  Theodor Glatz

    „Siebenbürgische Volkstypen- und Trachtenbilder“ // „Porturi din Transilvania“ (V)

    Vermeș ~ vizita judelui // Wermesch ~ Besuch des Richters
    Fotografie etnografică din albumul „Porturi din Transilvania“ // „Siebenbürgische Volkstypen- und Trachtenbilder“, format Carte-de-vizite, ca. 60×90 mm, realizate de Theodor Glatz și Karl Koller anii 1860.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Restaurantul Dumbravei // Waldwirtshaus // Erdöi vendéglö“

    Noul restaurant din pădurea Dumbrava Sibiului. Carte Poștală tip LEVELEZÖ-LAP din perioada interbelică (circulată 1930) realizată la tipografia Krafft & Drotleff A.G. / Sibiu – Hermannstadt. Clădirea noului han din Pădurea Dumbrava (Sibiului) // Junger Wald a fost construită la începutul celui de al doilea deceniu al secolului al XX-lea, după planurile arhitectului sibian Ludwig Orendt (1876-1930).

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Waldwirtshaus” // „Restaurantul Dumbravei”

    Noul restaurant din pădurea Dumbrava Sibiului. Carte Poștală tip LEVELEZÖ-LAP – realizată la Institulul tipografic sibian „Kunstanstalt Jos. Drotleff, Hermannstadt“ 1917 / circulată 1918. Clădirea noului han din Pădurea Dumbrava (Sibiului) // Junger Wald a fost construită la începutul celui de al doilea deceniu al secolului al XX-lea, după planurile arhitectului sibian Ludwig Orendt (1876-1930).

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Waldcafe ~ Goldtaler Ferienheim” // „Waldcafe ~ Căminul de vacanță Valea Aurie” ~ Karl Eduard Closius / 1948

    Acest frumos desen în creion colorat a fost realizat de Karl Eduard Closius în data de 23 mai 1948. Clădirea cunoscută sibienilor sub denumirea de, „Waldcafe – Goldtaler Ferienheim” ( Căminul de vacanță din Valea Aurie ), se afla lângă Moara Schreyer, pe locul unde în perioada comunistă a fost construi restaurantul „Cabana Valea Aurie”. Stema orașului Sibiu de pe fațada clădirii ne informează că această casă se afla în proprietatea orașului.
    Moara Schreyer, în germană „Schreyer Mühle”, era o moară cu sită ( Städtische Beutelmühle ) construită la inițiativa senatorului Friedrich Schreyer în 1770 de către orașul Sibiu în Valea Aurie, în germană Goldtal. Numele morii provine de la numele senatorului Friedrich Schreyer care închiriase moara pentru suma anuala de 200 de Galbeni ( Gulden ). În perioada interbelică și postbelică, lângă moară se afla un ștrand/ piscină cu apă rece. Moara a fost demolată în jurul anului 1999. Ilustrație din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

    Waldcafe – Goldtaler Ferienheim“

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Schreyer Mühle“ // „Moara Schreyer“

    Moara Schreyer // Schreyer Mühle a fost o moară cu sită (Städtische Beutelmühle) construită 1770 de orașul Sibiu în Valea Aurie. Construcția morii a fost coordonată de magistratul sibian Friedrich Schreyer, pe vremea aceea responsabil de apa potabilă a orașului. De la proprietarul morii, orașul Sibiu, Friedrich Schreyer a luat în chirie, pentru suma anuala de 200 de Galbeni (Gulden), moara din Valea Aurie. Lângă moară se afla un ștrand / bazin cu apă rece. Moara a fost demolată c. 1999.
    În apropiere de moara Schreyer (pe locul unde s-a construit cabana Valea Aurie) se afla clădirea „Waldcafe“ ~ Casa de odihnă din Valea Aurie // „Waldcafe” ~ Goldtaler Ferienheim.
    „Lângă moara Schreyer, pe un delușor, s-a sărbătorit 1866 înființarea Societății Berăriei din Sibiu (Bräuhausgesellschaft). În amintirea acestui eveniment a fost ridicat un obelisc de piatră lângă moară. După cați-va ani obeliscul a disparut!“ Emil Sigerus: Despre vechiul Sibiu. (fotografii din arhiva grupului Alt-Hermannstadt)

    La link-ul accesat se poate viziona un videoclip, despre Moara Schreyer și Lacul cu bărci, transferat/digitalizat de pe casete video VHS (master tape) din arhiva familială. Filmările au fost realizate de Thal Lorenz martie 1989, cu o cameră video Bauer VCE 400 Professional/VRP 30: LINK

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Emil & Josef Fischer

    „Gruss aus Hermannstadt – Partie im Erlenpark” // „Salutări din Sibiu – Parcul Sub Arini”

    „Salutări din Sibiu – Parcul Sub Arini” – Parcul Sub Arini la sfârșitul anilor 1890 – fotografie din atelierul lui Emil Fischer. Carte poștală circulată noiembrie 1900. Editura / librăria Georg Mayer din Sibiu (Verlag v. Georg Mayer’s Buchhandlung, Hermannstadt)
    „Gruss aus Hermannstadt – Partie im Erlenpark” – Erlenpark in den späten 1890er Jahren. Hinter der Erlenpromenade befindet sich das K.u.K. Garnisonsspital. Das Foto wurde in Emil Fischers Fotostudio zu Hermannstadt hergestellt. Postkarte aus dem „Verlag v. Georg Mayer’s Buchhandlung, Hermannstadt” – gelaufen 1900 (23 November)

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Erlenpromenade und K.u.k. Garnisonsspital“ // „Promenada Arinilor și Spitalul militar de garnizoană“

    Promenada Arinilor și Spitalul militar de garnizoană.
    În această fotografie antebelică (1910) se vede aleea Promenada Arinilor lângă canalul superior Seviș și Spitalului militar cezaro-crăiesc de garnizoană – strada Seviș // Schewis (Bd Victoriei).

    Apa canalului superior Schewis // Seviș izvora din Lacul Dumbrava, lac care era alimentat și cu apă din iazul de la Rășinari. Canalul superior Seviș curgea paralel cu pârâul Trinkbach prin Valea Aurie spre Moara Schreyer și mai departe prin Valea Arinilor (Parcul Sub Arini) spre oraș. După ce traversa strada Seviș // Schevis (Bd Victoriei), curgea pe lângă fosta Casă a Pionierilor, spre Casa Societății și în continuare spre Promenada „Bretter” unde se bifurca… o parte din apa iazului din Rășinari curgea pe lângă Baia Frühbeck // Baia Neptun spre bastionul Soldiș // Soldisch unde se vărsa sub Moara lui Pelger în canalul Mühlkanal // Canalul Morilor, o ramificație a canalului de sub Bretter curgea prin parcul Stadtpark // Parcul Astra spre bastionul Soldiș unde ieșea pe sub zidul rondelei și se vărsa în canalul Morilor în zona Aleea Filozofilor / str. Dârstelor. Un fir de apă (pârâiaș) intra în incinta orașului medieval lângă Poarta Cisnădiei și se ramifica prin străzile Sibiului…

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Theodor Glatz

    „Baron Josef von Brukenthal mit seinen Kindern“ // „Baronul Josef von Brukenthal și copiii lui“

    Baronul Josef von Brukenthal împreună cu copiii lui în grădina casei de vară, Sibiu, str. Constantin Noica nr. 48. Reproducere fotografică (fotomontaj) realizată de Theodor Glatz c. 1858. În fundal se distinge turnul Bisericii Evanghelice, Turnul Archebuzierilor (str. Cetătii) și turnul Bisericii Catolice.

    Descrierea fotografiei din articolul „Un pionier al Transilvaniei. Note despre viața și opera profesorului, pictorului și fotografului Theodor Glatz“ – autor: Konrad Klein:
    „Președintele Cancelarie Curții Provinciale, baronul Josef von Brukenthal cu copiii săi Hermann, Wilhelmine (căsătorit Freiin Mylius) și Josefine (căsătorit Freiin Czekelius von Rosenfeld), în grădina casei sale de vară din Sibiu; în fundal [dreapta] oranjeria, c. 1858 (fotomontaj). Hârtie sărată, 32,3 x 26 cm, Muzeul Brukenthal, inv. 30583. Freiin von Mylis a fost portretată ulterior de celebrul pictor Friedrich von Ameling, care a locuit temporar la Sibiu.“

    Ein Siebenbürgischer Fotopionier. Anmerkungen zu Leben und Werk des Zeichenlehrers, Malers und Fotografen Theodor Glatz” – Autor: Konrad Klein:
    Landesgerichtspräsident Baron Josef von Brukenthal mit seinen Kindern Hermann, Wilhelmine (verhei. Freiin Mylius) und Josefine (verhei. Freiin Czekelius von Rosenfeld) im Garten seines Landhauses in Hermannstadt; im Hintergrund die Orangerie, um 1858 (Fotomontage). Salzpapier, 32,3 x 26 cm, Brukenthalmuseum, Inv. Nr. 30583. Freiin von Mylis wurde später vom berühmten Bildnismaler Friedrich von Ameling porträtiert, der zeitweilig in Hermannstadt lebte.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Casa Societății – Gesellschaftshaus – Társásagház ~ Urania”

    Carte postală din perioada interbelică, tipărită la tipografia Jos. Drotleff, Sibiu-Hermannstadt. A circulat 1930 (ștampilată 20 noiembrie 1930) dar fotografia folosită datează din anii 1910.
    Casa Asociațiunii sau Casa Societății a fost inaugurată în 18 august 1884. Dispunea de o sală mare de concerte, ce putea fi folosită și ca sală de teatru, sală de bal sau pentru diferite întruniri. Clădirea a găzduit diverse expoziții, cum a fi cea din septembrie 1911 când a fost expus avionul „Vlaicu II“.
    După Primul Război Mondial a fost transformată în Casa Societății ~ Urania unde a funcționat o perioadă de timp un cinematograf. Pe locul respectiv s-a construit Casa Armatei Sibiu, inaugurată 1971.

    Pe situl -patrimoniu.sibiu.ro- se poate citi urmatoarea informație interesantă la Link-ul accesat LINK:
    Cinematograful Orăşenesc / Urania / Thalia
    La 15 ianuarie 1917 se deschide Cinematograful Orăşenesc într-o clădire situată lângă actualul Teatru Radu Stanca, director era Maria Scholtes.
    La 7 martie 1920 cinematograful se mută in clădirea Asociaţiunii (Gesellshaftshaus) de pe Buelvardul Victoriei şi îşi schimbă denumirea in Cinema Urania. Pentru scurt timp incepand cu noiembrie 1929 s-a numit Cinema Modern, iar din 1930 devine Cinema Thalia. Cinematograful se inchide dupa incendiul din 22 ianuarie 1938 care distruge acoperisul cladirii. Lângă cinematograf, pe locul unde exista odinioară patinoarul oraşului, s-a deschis în 1934 Gradina Thalia –
    primul cinematograf în aer liber din România!”

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Gesellschaftshaus“ // „Casa Asociațiunii/ Societății”

    Casa Asociațiunii/ Societății // Gesellschaftshaus inaugurată în data de 18 August 1884. Ilustrație din ghidul turistic despre orașul Sibiu și împrejurimi (Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung) editat de „Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor“ / Secțiunea Sibiu (Sektion Hermannstadt des Siebenbürgischen Karpatenvereins). Ghidul a fost tipărit la tipografia sibiana W. Krafft 1896.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Alte Fotografien // Fotografii vechi

    „Gebockelte Bäuerin aus Kleinscheuern“ // „Țărancă săsească împodobită din Șura Mică“ ~ Josef Fischer

    Țărancă săsească împodobită din Șura Mică // Kleinscheuern / Klischeiern // Kiscsűr. Carte poștală tip „Mimosa“ editată 1942. Fotofrafie realizată de Josef Fischer. Text verso: „Țărancă săsească împodobită din Șura-mică // Gebockelte Bäuerin aus Kleinscheuern” / Foto orig. J. Fischer, Sibiu. 1942“.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Glatz| Volkstrachten // Porturi populare,  Theodor Glatz

    „Siebenbürgische Volkstypen- und Trachtenbilder“ // „Porturi din Transilvania“ (IV)

    Vermeș ~ jude și țărcovnici // Wermesch ~ Richter und Kirchenväter
    Fotografie etnografică din albumul „Porturi din Transilvania“ // „Siebenbürgische Volkstypen- und Trachtenbilder“, format Carte-de-vizite, ca. 60×90 mm, realizate de Theodor Glatz și Karl Koller anii 1860.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

    „Frohe Weihnachten und ein glückliches Neues Jahr!” / Harteneckgasse // „Crăciun fericit și un An Nou plin de bucurie!” / strada Cetății

    Felicitare fotografică de Crăciu din anii 1960. Fotografia arată strada Cetății // Harteneckgasse // Harteneck utca cu cele trei turnuri de fortificații din Sibiu într-o zi însorită de iarnă. Sub fotografie se află caligrafia scrisă cu peniță: „Frohe Weihnachten und ein glückliches Neues Jahr!” // „Crăciun fericit și un An Nou plin de bucurie!”. Felicitarea se află în colecția privată Wolff.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Theodor Glatz

    „Evangelische Kirche“ // „Biserica Evanghelica“ ~ Theodor Glatz

    Fotografie din atelierul lui Theodor Glatz realizată 1866/67. Există altă variantă, reproducere fotografică (după același negativ, clișeu de sticlă) în care apare ceasul nou cu cadran negru pe turnul Bisericii Evanghelice. Această variantă „anacronică“, retușată/ prelucrată, a fost datată greșit, între 1881 și 1883! (1881 din cauza ceasului nou, montat în 1881 și 1883 din cauza gardul de fier forjat, care a fost construit 1883 și care bineințeles nu apare în această fotografie din 1866/67).

    În față bisericii se vede un grup de studenți – „Togaten“ – îmbrăcați în togă – uniformă tradițională a studenților. În dreaptă lor stă fotograful (Theodor Glatz?) ținând în mână o placă de colodiu gata preparată. Se presupune că această fotografie a fost făcută cu un Pantoskop al firmei Busch, dotat cu un obiectiv cu o lentilă cu unghi larg.
    În anul 1867 fotograful sibian Theodor Glatz participă la Expoziția Universală în Paris unde expune această fotografie împreună cu o reproducere a hotelului Împăratul Românilor și una cu Portalul vestic al Cetății fortificate din Cisnădioara. (sursa: Konrad Klein)