„Die Bretter-Schneidmühle, ehemals Hirschmühle, in der Schneidmühlgasse in Hermannstadt” // „Moara de scânduri, fosta Hirschmühle, de pe strada Lucian Blaga din Sibiu”
În secolele XIV-XIX au existat în jur de 18 de mori, joagăre și pive, construite în Sibiu dar și în afara centurii de fortificații. Aceste instalații hidrotehnice se aflau pe cele două sisteme de canale cu apă curgătoare provenită din râuri de munte: Canalul Morilor alimentat cu apa râului Cibin, aflat în partea nord-vestică, nordică și nord-estică a orașului și cele două canale secundare ale pârâului Seviș / Trinkbach / Zigeunerbach ( Canalul superior Seviș și Canalul inferior Seviș ) alimentate cu apa provenită din iazul de la Rășinari, aflate în partea sud-vestică, sudică și sud-estică a orașului. Apa canalului superior Seviș ( numit și Trinkwasser Kanal / Canalul cu apă de băut ) a fost folosită în trecut și ca sursă de apă potabilă. Pe Canalul inferior Seviș au funcționat 5 mori.
În apropierea bastionul Haller, în zona străzii Lucian Blaga, care în perioada interbelică se numea strada Joagărului și Schneidmühlgasse în perioada antebelică, Canalul inferior Seviș a alimenta cu apă două mori. De-a lungul timpului, aceste mori au servit drept gatter și una ca moară de scoarță. Morile erau amplasate pe parcelele nr.2 și nr.6, care corespund adreselor actuale Lucian Blaga nr.1/1A și nr.11. Moara cunoscută sub numele de „Hirschmühle” ( tradus, „Moara Cerbului” ) se afla pe parcela nr.2.
Cele două mori sunt listate și în cărțile de adrese ale orașului Sibiu din 1875 și 1882:
Bretter-Schneidmühle – Schneidmühlgasse Nr.2 // Moara de scânduri / Joagăr – str. Joagărului nr.2 ( Lucian Blaga ). În 1875 și 1882, proprietarul era Kessler Karl.
Lohmühle – Schneidmühlgasse Nr.6 // Moara de scoarţă – str. Joagărului nr.6 ( Lucian Blaga ). În 1875, proprietarul era Wolf Friedrich. În 1882, proprietarul era Josef Möferdt.
~~~o~~~
O ilustrație publicată de un cotidian sibian, bazată pe o pictură atribuită librarului și tipografului Robert Krabs, înfățișând moara de scânduri/ gaterul „Bretter-Schneidmühle” ( fosta moară Hirschmühle ) de pe strada Joagărului ( Schneidmühlgasse ), așa cum reiese din textul explicativ de sub fotografie: „Gaterul de pe pajiștea Haller ( Haller-Wiese ). Acuarelă atribuită lui Robert Krabs.” // „Die Schneidmühle auf der Haller-Wiese. Aquarell, das Robert Krabs zugesprochen wird.”.
~~~o~~~
În calendarul de călătorie, „Reisekalender von Hermannstadt auf das Jahr 1790”, tipărit și publicat de tipograful și librarul sibian Martin Hochmeister, morile din Sibiu și împrejurimi sunt menționate în capitolul „Mori”. Vă oferim o traducere în limba românească, urmată de textul original în limba germană al listei morilor din Sibiu, care include și moara „Hirschmühle”:
„Mori
Există 13 mori în oraș. Principalele mori de cereale sunt situate pe ramura râului Cibin ( Zibin ) care curge în și prin oraș. Moara de măcinat ( Heidenmühle ) este prima moară de pe această ramură, la stânga înainte de Poarta Sag/ Turnului ( Sagtor ), nu departe de podul care traversează această ramură și duce la Poarta Heltau/ Cisndiei ( Heltauerthor ) pe stânga.
La mică distanță se află o moară de făină.
Moara cu piuă ( Walkmühle ) se află la aceeași distanță, lângă zidul orașului.
Așa-numita Moara a preotului ( Pfarrsmühle ) se află în strada Sag/ Turnului ( Saggasse ), la stânga podului.
Moara superioară Burger/ Ocnei ( obere Burgermühle ) este situată în fața Porții interioare Burger/ Ocnei ( Burgerthor ), la stânga de podul de căsăpit animale ( Schlachtbrücke ).
Moara inferioară Burger/ Ocnei ( untere Burgermühle ) este situat în fața Porții exterioare Burger/ Ocnei ( Burgerthor ), în aval, pe dreapta.
O moară cu piuă ( Bäutelmühle ) se află, de asemenea, în fața Porții Heltau/ Cisndiei ( Heltauerthor ), la capătul cartierului Iosefin ( Josephstadt ).
Moara de Cai ( Roßmühle ) se află pe Pajiște ( auf der Wiesen ); aparține orașului și este în prezent închiriată. Această moară nu se folosește sită, ci se macină doar orizontal.
O moară de tăbăcire a pielii se află în fața Porții Burger/ Ocnei ( Burgerthor ).
O moară de hârtie, o moară de pulbere, un joagăr precum și o moară cu piuă a țesătorilor de lână află în pădurea Dumbrava ( Jungenwalde ), pe așa-numitul Sebesch.
O moară Hirschmühle și o moară de măcinat/ șlefuit se află în fața Porții Leșurilor ( Leichenthor ).”
„Mühlen
Mühlen sind bei der Stadt überhaupt 13. Ganz eigentliche Fruchtmühlen sind an dem Arm des Zibins, der zur Stadt kommt, und durch die Stadt streicht. Die Heidenmühle ist die erste auf diesem Arm links vor dem Sagtor, ohnweit der Brucken welche über diesen Arm geht, und links hinauf zum Heltauerthor führt.
In einer kleinen Entfernung ist ebenfalls eine Mehlmühle.
In gleicher Entfernung neben der Stadtmauer liegt die Tuchmacher Walkmühle.
Die sogenannte Pfarrsmühle, sie liegt in der Saggasse, links neben den Brücken.
Die obere Burgermühle, sie liegt vor dem innern Burgerthor links neben der Schlachtbrücke.
Die untere Burgermühle liegt vor dem äußeren Burgerthor rechts hinunter auf dem Fluß.
Eine ogerschlächtige Bäutelmühle, ist gleichfalls vor dem Heltauerthor zu Ende der Josephstadt.
Roßmühle liegt auf der Wiesen, sie gehört der Stadt und ist jetzt in Pacht gegeben, in dieser Mühle wird nicht gebeultelt, sondern nur flach gemahlen.
Vor dem Burgerthor liegt eine Ledererlohmühle.
Eine Papier, Pulver und Sag, wie auch Wollenweber Walckmühle befinden sich im Jungenwalde, am sogenanten Sebesch.
Eine Hirsch und Schleifmühle vor dem Leichenthor.”
~~~o~~~
~~~o~~~
Canalul inferior Seviș // Untere Schewiskanal numit și Micul pârăiaş Seviș // Kleiner Schewisbachl a fost reamenajat de breasla Pielarilor ( Ledererzunft ) în anul 1750. Canalul inferior, un braț al Canalului superior, pornea la bifurcația din zona Vadul Vacii ( Kuhfurt ) unde traversa Valea Aurie ( Goldta l) pe digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai! Canalul inferior curgea la marginea estică a parcului Sub Arini spre str. Şcoala de Înot unde alimenta bazinul Școlii militare de Înot și punea în funcțiune o moară aflată lângă grădina Schöpp ( Mühle am Schöppischen Garten ) pe panta spre str. Z. Boiu. Din Școala de Înot curgea spre Calea Dumbrăvii unde punea în funcțiune un Joagăr ( Sägemühle & Schneidemühle ) și un Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri ( Bretter- und Furnier Schneidemühle ). După ce traversa Calea Dumbrăvii și str. R. Stanca ajungea pe str. L. Blaga unde punea în funcțiune o moara de scoarţă ( Lohmühle ) și un Joagăr ( Bretter-Schneidmühle ), anterior Moara Cerbului ( Hirschmühle ). Canalul superior se vărsa în pârăul Trinkbach în zona str. Izvorului ( Kaltbrunn Gasse )..
~~~o~~~
Stângaa: planul orașul Sibiu, capitala Transilvaniei și reședința Principeleui – „Cibinium alias Hermons. o Hermestat Capitale Della Transilvania.resa all-Esercito Imperiale l-anno.1687“ – realizat de Giovanni Giacomo Rossi în 1687. În partea stângă se vede moara Hirschmühle // Moara Cerbului, din fața Portiței Leșurilor / str. Lucian Blaga (I. Molini), marcată cu o săgeată roșie.
Dreapta: detaliu din harta orașului Sibiu realizată de Johann Böbel în 1882/83 după o litografie de Robert Krabs și un desen de Franz J. Dimitrowits în 1875. În partea de jos se vede moara Hirschmühle // Moara Cerbului, din fața Portiței Leșurilor / str. Lucian Blaga, marcată cu o săgeată roșie.
Ilustrații din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.





