„Mauer-Abschnitt des vierten Befestigungsgürtels in der Webergasse in Hermannstadt” //„Tronson al zidului centurii a IV-a de fortificație din strada Pânzarilor din Sibiu” ( Foto, 1910 )

Tronson al zidului centurii a IV-a de fortificație din strada Pânzarilor.
Fotografie realizatî în 1910.

Această interesantă fotografie cu valoare istorică și documentară a fost realizată în 1910 în Sibiu pe strada Pânzarilor ( germană, Webergasse ). Instantaneul arată tronsonul de zid de pe parcela nr.6, unde între 1910 și 1912 a fost ridicată o frumoasă vilă cu elemente în stil Art Nouveau ( Jugendstil ).
Reprezentarea schematică din colajul de față încearcă să reconstruiască partea interioară a secțiunii de zid a celei de-a 4-a centuri de fortificații folosind ilustrații din albumul lui Johann Böbel și informații dintr-un articol al arheologului Petre Beșliu Munteanu despre săpăturile arheologice de pe strada Manejului în 2008.
Întrucât înălțimea secțiunii prezentată în fotografie este necunoscută, putem presupune doar o înălțime estimată de 8-9 metri. De obicei, galeriile de strajă se aflau la o înălțime de aproximativ 4 metrii deasupra nivelului de călcare, ceea ce ar însemna că drumul de acces spre zidurile și turnurile de apărare era probabil mai jos decât nivelul străzii din fotografie. La poziționarea galeriei de strajă s-au luat în considerare poziția gurilor de tragere din zid, găurile de fixare ale construcții din lemn și de urmele vizibile ale arcelor de descărcare de pe zid.

Colaj realizat cu ajutorul ilustrațiilor din albumul lui Johann Böbel și informațiilor dintr-un articol al arheologului Petre Beșliu Munteanu despre săpăturile arheologice de pe strada Manejului în 2008.

~~~o~~~

La 15 octombrie 1751 au fost inspectate fortificațiile orașului Sibiu. Din protocolul întocmit reiese că la mijlocul sec al XVIII-lea centura exterioară a cetății era întărită cu 39 de turnuri de apărare. Protocolul, scris în limba germană vorbită în perioada respectivă în Sibiu, a fost publicat de Asociația de Studii Transilvane // Verein für siebenbürgische Landeskunde în anul 1900. Textul protocolului, tipărit cu font de litere Fraktur, a fost copiat literă cu literă, înclusiv greșelile de ortografie aflate în textul original, transcris în limba germană modernă și tradus în limba română, respectând pe cât posibil sintaxta textului original!

În planul orașului Sibiu întocmit cu această ocazie au fost notate denumirile construcțiilor de fortificație ale centurii exterioare: turnuri, porți, bastioane, dar și edificii sacrale, biserici și străzi existente în Sibiu 1751. Tronsonul de zid fotografiat în 1910 se afla pe strada Pânzarilor între Turnul Țesătorilor de Lână // Wollweber Thurn N. 30 și Turnul Orașului // Stadt Thurn N. 31:
N. 30-mo | Turnul Țesătorilor de Lână // Wollweber Thurn, este de formă pătrată, și construit ca cel precedent, are 4 nivele și zidărie în stare bună.
N. 31-mo | un Turn al Orașului // Stadt Thurn care necesită reparații majore la zidărie, acoperiș și în interior.

Turnul Țesătorilor de Lână // Wollweber Thurn N. 30 și Turn al Orașului // Stadt Thurn N. 31 sunt marcate cu galben în planul orașului Sibiu din 1751 și 1754.

~~~o~~~

Picturile cronicarului, cartografului și pictorului amator Johann Böbel, care înfățișează fortificațiile orașului Sibiu, posedă o valoare documentară și istorică inestimabilă.
Johann Böbel s-a născut 1824 la Sibiu, unde a trăit și a decedat 1887. În tinerețe a fost scurt timp elevul lui Franz Neuhauser cel Tânăr (1763-1836). Johann Böbel a fost de meserie brutar / franzelar ( maistru brutar ) și câțiva ani staroste al breslei brutarilor. A realizat acuarele, picturi în tempera precum și o machetă arhitecturală și o panoramă a orașului medieval Sibiu.
La începutul anilor 1880, a întocmit un plan detaliat al orașului Sibiu, bazat pe o litografie realizată în 1875 la Institutul litografic F. A. Robert Krabs din Sibiu, completat cu detalii grafice policrome ( în acuarelă ) și texte scrise de mână, de mare valoare documentară și istorică.
De asemenea, a realizat un album unic, inedit, intitulat „Die vormals bestandenen Stadt-Thore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet” // „Porțile orașului Sibiu, odinioară existente, desenate după natură”! Albumul cuprinde 22 acuarele și 5 planuri ( planșe ) detaliate ale sistemului de fortificații, însoțite de explicații olografe și se află în colecțiile Muzeului Național Bruckental.
Sursa ilustrațiilor cu picturile lui Johann Böbel: https://sibiucity.ro/ro/album_vechi

Stânga: Poarta Cisnadiei // Heltauertor, văzut din interior ( Johann Böbel 1846 ). Turnul Portii Cisnadiei a fost demolat in anul 1836. Ceasul din turn a fost mutat dupa demolare in turnuletul de pe Cazarma de Infanterie (Cazarma 90) din actuala Piata Unirii.
Dreapta: Strada Cetății // Harteneckgasse, văzut din sud-vest ( Johann Böbel 1885 ).

~~~o~~~

Stânga:: Poarta Elisabeta // Elizabethtor, văzut din exterior ( 1859 Johan Böbel ). Turnul Portii Elisabeta a fost demolat in anul 1865. In dreapta imaginii se vedea casuta de lemn folosita in sec. XIX drept adapost pentru oamenii fara locuinta.
Dreapta:: Turnul Archebuzierilor // Armbrusterturm ( Johann Böbel 1871 ). Strada Cetatii cu Turnul Archebuzierilor, construit intre 1357-1366 ca zid de aparare a centurii a III-a.

~~~o~~~

Stânga: Poarta Ocnei // Burgertor, văzut din exterior ( Johann Böbel 1857 ). Turnul Portii Ocnei a fost demolat in 1857. Se observa poarta interioara cu un gang lung boltit de trecere.
Dreapta: Poarta Turnului/ Sag // Sagtor, vazuta din exterior ( Johann Böbel 1858 ). Poarta Sag era situata in zona Piata Cibin. Poarta de trecere, construita in 1830, a fost demolata impreuna cu turnul in anul 1858.

~~~o~~~

Stânga: Strada Manejului // Reitschulgasse ( Johann Böbel ). Între Bastionul Haller și Mănăstirea Ursulinelor s-a păstrat, de-a lungul străzii Manejului, un tronson din zidul de apărare al centurii a III-a ridicat 1357-1366. Zidul are o lungime de 217 metri și o înălțime exterioară de aproape 5 metri, reprezentând cea mai lungă secțiune rămas din fortificațiile orașului medieval. Lângă Turnul Bărbierilor se afla o galerie de trecere care ducea spre grădina călugărilor situată extra muros.
Dreapta: Turnul Aurarilor și Turnul Olarilor // Goldschmiedeturm und Töpferturm ( Johann Böbel ). Planșa 27 din Albumul lui Johann Böbel, Die vormals bestanndenen Stadt-Thore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet // Porțile din Sibiu odinioară existente după natură desenate. Albumul a fost menționat prima dată în 1887.
Planșa 27 ilustrează / descrie starea în care se aflau zidurile și turnurile centurii a III-a între bastionul Soldisch, Cazarma de infanterie (Cazarma 90) și clădirea teatrului de pe str. Catății. În textul olograf de la ilustrația nr. I turnul mare de pe Soldisch apare sub denumirea „Goldschmiedturm“ // Turnul Aurarilor!

~~~o~~~

Între Bastionul Haller și Mănăstirea Ursulinelor s-a păstrat, de-a lungul străzii Manejului // Reitschulgasse un tronson din zidul de apărare al centurii a III-a ridicat 1357-1366. Zidul are o lungime de 217 metri și o înălțime exterioară de aproape 5 metri, reprezentând cea mai lungă secțiune rămas din fortificațiile orașului medieval. Lângă Turnul Bărbierilor se afla o galerie de trecere care ducea spre grădina călugărilor situată extra muros. În interiot, se aflau arce masive de descărcare cu galerii din lemn, care au fost probabil adăugate în 1556.
În anii 1860, partea superioară a zidului, care inițial avea o înălțime de aproximativ 9-10 metri, a fost demolată.