„Kleiner Ring // Piața Mică // Kispiac” ~ anii 1860
Această ilustrație a fost realizată după o litografie executată la Institutul litografic și editura cu librărie „Lithographische Anstalt und Verlagsbuchhandlung Winckelmann & Söhne” din Berlin.
În fundal, lângă turla Bisericii Catolice, se vede acoperișul Palatului Brukenthal și în fața acestuia complexul de clădiri demolat la începutul primului deceniu al secolului al XX-lea.
Institutului sibian de credit funciar „Hermannstädter Bodenkreditanstalt” a construit pe locul respectiv în 1905 o clădire impozantă cu destinație de sediu. Palatul Institutului sibian de Credit Funciar găzduiește din 2006 sediul Primăriei Sibiu, str. Samuel von Brukenthal 2. Clădirea actuală strada Samuel Brukenthal nr. 6 a fost construită de banca Sparkassa-Pensionsfond în anii 1899-1900.
Un detaliu interesant se poate observa la clădirile Piața Mică 12, 13, 14. Din textul olograf notat de Johann Böbel în planul orașului Sibiu realizat în 1883 aflăm că majoritatea clădirilor din partea vestică a Pieței Mici – de la nr. 2 până la nr. 16 – erau prevăzute cu logii deschise, așa-zise bolți (arcade // Arkaden, numite Gestimpel) unde meșteșugarii î-și ofereau produsele spre vânzare. Majoritatea „bolților” au fost desființate (zidite) la sfârșitul anilor 1860. Logia boltită în cruce de la clădirea Piața Mică nr. 12, vizibilă în această ilustrație, a supraviețuit.
La o privire mai atentă vom remarca că fațada spre Piața Mică a clădirii de la nr. 16, cunoscută azi sub denumirea de Casa Luxemburg, este asimetrică. Această anomalie se datorează faptului că această clădire se afla alipită de casa baronului von Rosenfeld aflată deasupra trecerii boltite. Din protocolul întocmit în luna ianuarie 1852 cu ocazia inspecției clădirii preotului Georg Schaser, aflăm că municipalitatea a oferit proprietarului clădirii o despăgubire pentru cedarea unei părți din clădire spre casa baronului von Rosenfeld pentru a inlesni construcția noului tronson de stradă.
Din cartea lui Emil Sigerus „Despre Sibiul vechi“ // „Vom alten Hermannstadt“ aflăm următoarele amănunte interesante despre noul tronson de stradă:
„Demolarea clădirilor, construirea și finalizarea noii străzi au durat aproape un deceniu. În 1858, Mesagerul Transilvan // Siebenbürger Bote înștiințeaza cititorii de progresul lucrărilor: Lucrările de nivelare din Piața Mică au înaintat viguros, scările uriașe de coborîre, din Orașul de Sus spre Orașul de Jos, au fost îndepărtate și înlocuite cu scări noi. Aceste scări noi se deosebesc de scările („cataractele”) vechi precum barbarismul medieval de viața culturală modernă. A fost o lucrare importantă, demnă de o realizare din epoca modernă, finalizată cu noua stradă de acces în 1859!”
(*) Strada Ocnei apare de-a lungul timpului sub diferite denumiri: Unter der Lugenpruck (1751 tronson din Piața Mică până la Piața Dragoner) și Burgergasse (tronson din Piața Dragoner pînă la Poarta Burger // Ocnei); Burgergasse (1875-1947 din Piața Mică până la capăt); Karl Marx (1947-1990) și Ocnei din 1990.
