Călătorie ~ 2015,  Călătorie în timp/ Zeitreise/ Időutazás

2015-08-27

Curtea de Fier!

Leii mai păzesc încă oraşul. Timpul scurs prin pletele lor nemişcate, doar de vînt pieptănate, doar de ploi spălate, doar de ninsori întinse şi ingheţate. Uneori porumbei li se aşează pe umeri şi pe labele nemişcate de secole. Şi de pui mîna streaşină la ochi, ai să vezi călătorule, chiar şi ghiulea grea de piatră ”înfiptă” în stîncă, de parcă ar fi o bomboană în tort. Dar noi am trecut pe acolo zeci de ani şi nu am privit nici leii, nici ghiuleaua. Am trecut dintr-o piaţă în alta prin gangul boltit (era răcoare înăuntru şi camioanele huruiau cu ecou).

Cît de des am mers la „Curtea de fier“ şi am căscat ochii prin rafturi. Şi acum mă întreb, cum oare am ajuns, noi Sibienii, la numele asta? Sus la intrare scria doar „Ferometal“! Încerc să aduc în memorie imaginea magazinului. În stînga era un sector cu pahare şi vase. Încă mai am pahare lucrate manual, cumpărate de acolo! Puteai găsi pe raft servicii de masă aurite şi albastre cobalt. Se vindeau ca pîinile calde. Îmi amintesc seturile de oale emailate cu abţibild înflorat şi ibricele de cafea cu coadă lungă. Mă fascinau paharele şi toate recipientele cu forme ciudate, aşa se face că aveam acasă pahare de toate felurile, cîte două, cîte trei, cumpărate după plăcerea formei şi a culorii şi niciodată seturi complete!
Era un magazin rece şi întunecat, cu pardoseală de ciment ce şerpuia ca o potcoavă, căci de intrai pe uşa din colţul Turnului Sfatului puteai ieşi ceva mai încolo pe Avram Iancu, pe o uşa mai mică şi prinsă cu arc, cred că scîrţîia la deschidere! Îmi amintesc o masă lungă şi îngustă iar în spatele ei aşa-zisele obiecte electro-casnice, dar exact peste drum găseai păpuşi urîte şi mobilă mică de lemn pentru ele, cărucioare de copii şi chiar artizanat într-un raion, la intrare. Într-altă cameră se vindeau diferite obiecte de metal, de la cuie şi balamale la lanţuri şi săpăligi. Era un magazin ciudat şi desigur, amestecătura de raioane, îmi pare acum deopotrivă interesantă şi amuzantă. Atunci era doar tristă. Prin anii ’80 magazinele deveniseră sumbre şi goale. Chiar şi oamenii treceau cu feţe palide, tăcuţi şi ascunşi înăuntru, doar umbre întunecate pe trotuare. În raftul de oale şi pahare mai strălucea doar lumina cristalului şi culoare de email. La „Curtea de Fier“!

Adriana Moscicki

Piața Mare / Turnul Sfatului – ca.1980

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert