2017-02-07
Mocăniţa
Carte poştală cu legendara Mocăniţa – primul tren cu aburi care a circulat pe distanţa Sibiu-Agnita – fotografiată la intrarea în gara Nocrich (Leschkirch/Ujegyhaz) în ziua inaugurării caii ferate înguste în 26 septembrie 1910, cu o zi înainte de darea în folosinţă a liniei ferate pentru transportul public.(foto 1)
Toate localitățile din Valea Hârtibaciului, legate de linia ferate Sibiu-Agnita, au contribuit la finanţarea proiectul. În ziua inaugurării, Mocăniţa a fost întâmpinată în fiecare gară de o mulţime de admiratori şi curioşi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi port popular. Primirea a avut loc într-o atmosfera festivă însoţită de muzică de fanfară şi dansuri populare.
În satul Altâna (Alzen/Alcina) preotul ortodox a ţinut o cuvîntare de bun-venit urmată de muzică în interpretarea capelei locale şi o horă românească.
În satul Cornăţel (Harbachsdorf/Hortobágyfalva) trenul a fost întâmpinat de membrii „Societăţii Cailor Ferate Locale Sighişoara-Sibiu“ în frunte cu preşedintele G.Lander şi o mulţime de săteni. Deasupra mulţimii, suspendat, plutea un arc simbolic format din diferite lăicere şi scoarţe.(foto 2)
Mulţi dintre noi ne-o amintim cu nostalgie. Mulţi dintre noi am semnat petiţii pentru re-introducerea ei. În Franţa şi Elveţia, asemenea căi ferate sînt în circulaţie publică, de interes turistic şi păstrate ca o comoară. Noi „nu ne vindem ţara“… doar o prăduim singuri!
Adriana Moscicki
Carte poştală cu primul tren cu aburi care a circulat pe distanţa Sibiu-Agnita – legendara Mocăniţă – la intrarea în gara Nocrich (Leschkirch / Ujegyhaz) și în gara din Cornăţel (Harbachsdorf / Hortobágyfalva) în data de 26 septembrie 1910. (sursă K.Klein)
Scurt istoric: Prima secţiune a liniei ferate Sibiu-Agnita-Sighişoara, între Sighişoara şi Agnita, a fost construită de Societatea Comercială de transport „Segesvár-Szentágotai Vasút“ (S.Sz.V.) din Sighişoara. Calea ferată a fost finanţată de baronul Apor din Sighişoara, care a beneficiat şi de ajutorul financiar al guvernului de la Budapesta.
Linia ferată Sibiu-Agnita-Sighişoara, cu ramificaţia Cornăţel-Vurpar a fost construită de „Societatea Cailor Ferate Locale Sighişoara-Sibiu“ al cărui prim preşedinte a fost Preotul G.Lander din Brădeni (Henndorf/Hégen).
Prima secţiune, cea între Sighişoara şi Agnita, construită în numai 3 ani, a fost inaugurată în data de 16 noiembrie 1898. Câţiva ani mai târziu linia ferată a fost prelungită pînă la Sibiu. Această secţiune, împreună cu ramificaţia Cornăţel-Vurpar, a fost inaugurată oficial în 26 septembrie 1910.
În 1919, operarea liniei a fost preluată de Căile Ferate Române (CFR) proprietar rămânând „Societatea Căilor Ferate Locale Sighişoara-Sibiu“. În 1948 întreaga cale ferată a fost naţionalizată şi societatea dizolvată.
Linia ferată între Sighişoara şi Agnita a fost închisă în data de 01 noiembrie 1965. Secţiunea între oraşele Agnita şi Sibiu a funcţionat până la data de 1 septembrie 2001. Linia secundară Cornăţel-Vurpar (numită „Linia vânătorilor“/„Jägerstrecke“) a fost închisă 1997 (Wikipedia) sau, după altă sursă în 1993.
Calea ferată îngustă, cu ecartament de 760 mm, Sibiu-Agnita-Sighişoara, cu ramificaţia Cornăţel-Vurpar a fost cea mai lungă cale ferată îngustă din România, în total 123 km. (sursa hartă: https://ro.wikipedia.org)
