2015-01-04
„Oamenii cetăţii“ – In memoriam Wolf von Aichelburg
Mi-l amintesc pe Wolf von Aichelburg.
Îmi amintesc ochii aceia albaştri şi curaţi, eleganţa cu care se mişca, ţinea paharul, vorba domoală şi zîmbetul adus din adînc care-i lumina faţă. Îmi amintesc inelul de aur cu blazon ce-l purta pe degetul mic, grădina sălbatică ce dădea în SubArini, paravanul japonez pe care cocorii deschideau aripi de aur, vorba lui domoală …
Omu acesta atît de calm şi senin a fost umilit, bătut, închis, batjocorit. Nu ştiu să fi vorbit despre anii grei de muncă silnică.
Nici nu-mi amintesc ce se discuta în jurul meu, eram prea mică şi prea absorbită de camera aceea. Cuvintele treceau pe lîngă doar ca un susur de apă. Măreţia este în simplitate. Woff von Aichelburg a fost un om simplu şi atît de nobil! Să-i fie amintirea binecuvîntată!
Adriana Moscicki
